1 / 32

STUDIILE EPIDEMIOLOGICE

STUDIILE EPIDEMIOLOGICE. Studiile observa ţionale. Studiile epidemiologice descriptive. Descriu distribuţia în populaţie a factorilor de risc şi/sau de protecţie a bolilor şi/sau a deceselor în funcţie de o serie de caracteristici de persoană, spaţiale şi de timp.

analu
Download Presentation

STUDIILE EPIDEMIOLOGICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. STUDIILE EPIDEMIOLOGICE

  2. Studiile observaţionale

  3. Studiile epidemiologice descriptive • Descriu distribuţia în populaţie a factorilor de risc şi/sau de protecţie a bolilor şi/sau a deceselor în funcţie de o serie de caracteristici de persoană, spaţiale şi de timp. • Permit elaborarea ipotezelor epidemiologice

  4. Obiectivele epidemiologiei descriptive • Permite evaluarea tendinţelor în starea de sănătate şi a determinanţilor ei • Permite comparaţii în ceea ce priveşte starea de sănătate şi determinanţii ei între ţări şi între subgrupe populaţionale • Fundamentează deciziile în domeniul planificării sanitare

  5. Obiectivele epidemiologiei descriptive (II) • Evaluează serviciile de sănătate • Identifică problemele care să fie studiate prin metode analitice • Stabileşte zonele cele mai potrivite pentru efectuarea cercetărilor

  6. Culegerea datelor • Prelucrarea datelor din statistica sanitară curentă • Efectuarea de anchete medicale • Ex: 8 bolnavi de cancer într+un anumit teritoriu

  7. Categorii de rate/indici • Rate de frecvenţă sau de intensitate: intensitatea apariţiei fenomenului într-o populaţie delimitată în timp şi spaţiu Nr. Cazuri efecte nedorite/nr. locuitoriX1000 • Indici de greutate specifică sau de structură: raportul procentual al părţii faţă de întreg Nr.de decese de o cauză/nr. Total de deceseX100

  8. Măsurarea şi analiza mortalităţii • Abordarea transversală (an calendaristic) • rata brută de mortalitate şi rate diferenţiate pe sexe, vârstă, medii • Indici de structură: pe medii, cauze, sexe B. Abordare longitudinală (pe generaţie) • Rate de frecvenţă • Indici de structură

  9. C. Tabela de mortalitate • Tabela de mortalitate de moment • Tabela de mortaliate pe o generaţie • Speranţa de viaţă fără incapacitate • Speranţa de viaţă în ipoteza eliminării parţiale sau totale a unei cauze de deces D. Decesul prematur: ani potenţiali de viaţă prierduţi E. Decesul evitabil

  10. Măsurarea şi analiza morbidităţii

  11. Caracteristici asociative • De persoană: Vârsta, sexul, locul naşterii, obiceiuri legate de locul de provenienţă, religia, categoria socială, profesională, statusul social (venitul familial, profesia, calitatea locuinţei, nivelul de instruire), starea civilă.

  12. Caracteristici asociative • De loc • De timp: se studiază în cazul bolilor transmisibile variaţiile clinice şi sezoniere

  13. Studiile epidemiologice analitice • Verifică existenţa sau inexistenţa factorilor de risc şi a bolii • Au caracter observaţional • Permit verificarea ipotezelor epidemilogice

  14. Studiile epidemiologice analitice • Studiile de cohortă • Studiile de tip caz - control

  15. Studiile de cohortă • De tip 1 Bolnavi de M Lot expuşi Lot expuşi Factor de risc Factor de risc Nonbolnavi de M Eşantion populaţie Esantion populaţie Bolnavi de M Lot neexpuşi Lot neexpuşi Nonbolnavi de M

  16. Studiile de cohortă • De tip 2 Bolnavi de M Lot de studiu expusi la risc Non bolnavi de M Bolnavi de M Lot martor neexpusi la risc Non bolnavi de M

  17. Studiile epidemiologice de cohortă • Tip 1: - nu se alege lotul martor - cele două loturi se diferenţiază singure • Tip 2: - cele două eşantioane se aleg din 2 populaţii diferite: expuşi la factor de risc şi neexpuşi la factor de risc - selecţia prin metoda aleatorie sau met

  18. Studiile epidemiologice de cohortă • Se utilizează mai ales când frecvenţa bolii în populaţie este crescută • Sunt studii prospective

  19. Avantajele studiilor de cohortă • Permit urmărirea modului de acţiune a factorilor de risc pe toată perioada studiului şi efectul lor asupra sănătăţii • Permit evaluarea directă a riscului relativ şi atribuabil • Există mai puţine riscuri de concluzii false • Expuşii şi nonexpuşii la factorul de risc sunt selectaţi înainte de a se cunoaşte efectul, deci măsura riscului nu este distorsionată de prezenţa bolii

  20. Dezavantajele studiilor de cohortă • Durata mare de timp • Număr mare de subiecţi dificil de urmărit timp îndelungat • Pot apare modificări ale dimensiunii şi structurii loturilor • Modificări în timp ale criteriilor de diagnostic şi în definiţia bolilor • Costul ridicat • Sunt dificil de repetat

  21. Calcularea riscului

  22. Calcularea riscului • Riscul bolii la expuşi: p1=a/a+b • Riscul bolii la neexpuşi: p0=c/c+d • Riscul relativ (RR): de câte ori este mai mare proporţia persoanelor bolnave în rândul celor expuşi la factorul de risc faţă de proporţia bolnavilor în rândul celor neexpuşi la factorul de risc RR=p1/p0

  23. Interpretarea riscului relativ • Se face în raport de cifra 1

  24. Riscul atribuibil • Cu cât este mai mare frecvenţa efectului nedorit la cei expuşi faţă de neexpuşi Ra=p1-p0 • Ra<0 Factor de protectie • Ra=0 Factor indiferent • Ra>0 Factor de risc

  25. Riscul în populaţie • Rp= (a+b)/(a+b+c+d) • Exprima frecventa celor expusi la factorul de risc in lotul studiat • Excesul riscului in populatie (riscul atribuibil in populatie) Rap=Rp-p0

  26. Fractiunea atribuibila la expusi exprima cat % din efectul nedorit prezent la expusi poate fi explicat prin expunere Fae=[(p1-p0)/p1]x100 • Fractiunea atribuibila in populatieexprima care este % din efectul nedorit, prezent in populatie, si care poate fi explicat prin expunerea la factorul de risc Fap=[(Rp-R0)/Rp]x100

  27. Studiile de tip caz-control Expuşi la factorul de risc Bolnavi de M Neexpuşi la factorul de risc Expuşi la factorul de risc Nonbolnavi de M Neexpuşi la factorul de risc

  28. Avantajele anchetei caz-control • Durata mica a studiului • Numar mic de subiecti necesar in studiu • Cost scazut • Aplicabil la boli rare • Facilitarea efectuarii studiului • Permit analiza mai multor factori concomitent sau a mai multor nivele de expunere • Permit repetarea studiului

  29. Dezavantajele anchetei caz-control • Nonraspunsul care nu tine de dorinta persoanei de a participa • Documente medicale incomplete • Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil • Ancheta se adreseaza persoanelor in viata sau tocmai decedatilor de boala M care au avut o boala mai severa probabil si o expunere mai intensa • Nu permit masurarea directa a RR • Erorile sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii) pot apare mai des

  30. Calcularea riscului relativ estimat

  31. Calcularea riscului relativ estimat • Proportia expusilor in randul persoanelor cu efectul scontat prezent a/(a+c) • Proportia expusilor in randul persoanelor fara efectul scontat prezent b/(b+d) • OR = axd/bxc

More Related