1 / 17

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ. CONTEXT. 1683-înfrângerea armatelor otomane la asediul Vienei Debutul crizei orientale Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria Transilvania va fi anexată de către Habsburgi

cayla
Download Presentation

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ

  2. CONTEXT • 1683-înfrângerea armatelor otomane la asediul Vienei • Debutul crizei orientale • Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria • Transilvania va fi anexată de către Habsburgi • În Moldova şi Ţara Românescă – ultimii domni pământeni Dimitrie Cantemir – Moldova, Constantin Brâncoveanu- Ţara Românească - începutul secolului fanariot

  3. SECOLUL FANARIOT • Instaurat în 1711 – Moldova 1716 – Ţara Românească • Domnitor Nicolae Mavrocordat • Domnitorul era numit de Poarta Otomană şi era considerat un simplu funcţionar al Porţii • Politica externă controlată de turci • Dese schimbări de domnie 40 în Ţara Românească, 36 Moldova • Exploatarea excesivă a resurselor ţării – haraci, peşcheşuri, mucarerul mare, mucarerul mic, monopol turcesc asupra comerţului • Reformele înfăptuite de fanarioţi i-a aşezat pe unii dintre ei alături de despoţii luminaţi

  4. REFORMISMUL FANARIOŢILOR

  5. Eforturi de reformare a societăţii româneşti; agravarea dominaţiei otomane şi pauperizarea populaţiei; • Importante pierderi teritoriale, în favoarea imperiilor învecinate.

  6. REFORMELE LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT REFORMA FISCALĂ : • introducerea unui impozit unic, plătibil în patru rate. REFORMA ADMINISTRATIVĂ: • instituie salarizarea dregătorilor. REFORMA JUSTIŢIEI: • separarea atribuţiilor judecătoreşti de cele administrative. REFORMA SOCIALĂ : • desfiinţarea şerbiei (servituţii personale).

  7. RĂZBOAIELE RUSO – AUSTRE - TURCE • 1698 – 1699 – război austro- otoman, se încheie cu pacea de la Karlowitz- Transilvania – sub stăpânire habsburgică • 1710 -1711- război ruso – turc- cetatea Hotin –1716 – 1718- război austr –otoman – prin pacea de la Passarowitz Banatul şi Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului Habsburgic • 1735 -1739- război ruso- austro- turc – Pacea de la Belgrad Oltenia restituită • 1768 -1774 război ruso –otoman- Ţările Române sunt scutite de tribut 2 ani, confirmată autonomia Principatelor,dreptul Rusiei ţariste de a interveni în Principate, Imperiul Habsburgic anexează Bucovina • 1787- 1791- război ruso – austro – otoman- Rusia ajunge vecina Moldovei • 1806 1812 – război ruso – otoman – Basarabia – cedată Rusiei ţariste

  8. PRINCIPATELE ROMÂNE ŞI MARILE PUTERI • În contextul războaielor ruso- austre- turce s- a manifestat mişcarea politică naţională • 1768- 1774- memorii adresate comisiei de la Focşani şi delegaţiilor Rusiei şi Austriei • Apare ideea formării unui stat tampon sub protecţia marilor puteri, idee ce va fi reluată mai târziu şi de Ecaterina a II –a • Franţa şi Anglia manifestă interes pentru zona balcanică

  9. ANUL 1821 • Începutul secolului al XIX-lea – marcat de adâncirea crizei orientale,accentuarea mişcărilor de eliberare naţională, creşterea influenţei Rusiei ţariste la Dunărea de Jos • În aceste împrejurări se declanşează mişcarea condusă de TUDOR VLADIMIRESCU • Cauze: fiscalitate excesivă abuzuri administrative dominaţia otomană înlăturarea regimului fanariot • Eteria- societate secretă grecească- pregătea revolta grecilor împotriva stăpânirii otomane, condusă de ALEXANDRU IPSILANTI • Scopul urmărit- declanşarea unei răscoale generale în Balcani, cu sprijin rusesc, împotriva jugului turcesc

  10. ANUL 1821 • Insurecţia urma să izbucnească în Ţara Românească sub conducerea lui Tudor Vladimirescu • 23 ianuarie 1821- Proclamaţia de la Padeş- cu scopul de a chema ,, norodul sub arme şi să se facă folos neamului creştinesc şi patriei noastre’’ • Se constituie Adunarea Norodului, organism politic şi militar, se ajunge la o înţelegere cu boierii • Februarie 1821- ,, Cererile norodului românesc’’- program de reforme: numirea în funcţii după merit, libertatea comerţului, desfiinţarea vămilor interne, armată naţională

  11. ANUL 1821 • înţelegerile cu eteriştii eşuează- forţele greceşti acţionează la Târgovişte, ţarul dezavuează ambele acţiuni • Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară • Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara Românească, Al. Ipsilanti pune la cale arestarea, judecarea şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare • Armata de panduri a lui Tudor s-a destrămat, iar la Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci • Consecinţele mişcării conduse de Tudor Vladimirescu: - revenirea la domniile pământene - consolidarea curentului reformator

  12. Tudor Vladimirescu (1780 - 1821) a fost conducătorul revoluţiei de la 1821. • S-a născut în satul Vladimiri (Gorj), dintr-o familie de moşneni. A învăţat carte şi limba greacă în casa boieruluiaromânIoniţă Glogoveanu, din Craiova, care a făcut din inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie şi care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ, mai ales la exportul de vite. • Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ, făcând comerţ pe cont propriu. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor - armată cu obligaţii semipermanente - şi participă la războiul ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialităţile ruse cu ordinul de cavalerieOrdinul Vladimir, clasa a III-a. • În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloşani, adică administrator al unui district de munte, funcţie pe care o va deţine până în 1820. În perioada 14 iunie-26 decembrie1814 a efectuat o călătorie la Viena, în perioada Congresului de Pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida moştenirea soţiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniţă Glogoveanu), decedată la Viena, şi pentru a-i aduce în ţară fetiţa. • Cunoscător al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în capitala Imperiului Austriac. Întors în ţară la începutul anului 1815, Tudor a aflat că garnizoanaotomană din Ada-Kaleh, care cutreierase judeţele Mehedinţi şi Gorj, distrusese şi gospodăria lui de la Cerneţi şi îi luase toate bucatele. • Prezent apoi în capitala ţării pentru susţinerea unui proces de moşie în faţa Divanului, Tudor află de hotărârea Eteriei de a porni mişcarea de eliberare a Greciei. Considerând momentul prielnic pentru a ridica poporul la luptă, are unele discuţii cu reprezentanţii Eteriei pentru cooperare militară, pentru ca „pandurii să înlesnească trecerea lui Ipsilanti peste Dunăre“.

  13. TRATATUL DE LAADRIANOPOLE • 1828- 1829- război ruso- otoman, pacea de la Adrianopole- autonomie administrativă pentru Principate - restituirea raialelor Turnu, Giurgiu,Brăila - graniţa cu turcii pe talvegul Dunării - numirea domnilor pe viaţă - libertatea comerţului - menţinerea suzeranităţii otomane - instaurarea protectoratului rusesc - elaboarea unor regulamente administrative

  14. REGULAMENTELEORGANICE • Au la bază principiul separării puterilor în stat • Puterea executivă- Domn, ales pe viaţă de o Adunare Obştească Extraordinară, avea drept de inioţiativă şi sancţiune a legilor, ajutat de un Sfat compus din şase miniştri • Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din boieri şi înalţi funcţionari, adopta legile şi prezenta domnului rapoarte despre starea ţării • Puterea judecătorească- ORGANELE DE JUDECATĂ- Înaltul Divan Domnesc- instanţa supremă, organizat corpul de avocaţi şi serviciul procuraturii

  15. REGULAMENTELEORGANICE • SISTEMUL FISCAL-impozit unic- ,, capitaţia’’, desfiinţate vămile interne, adoptat principiul bugetului • MODERNIZAREA INSTITUŢIILOR- reorganizarea învăţământului, reînfiinţarea armatei naţionale, îmbunătăţirea unor servicii publice: sanitar, poştă, pompieri, înfiinţarea Arhivelor Statului • ASPECTE NEGATIVE se păstrau vechile privilegii ale boierilor şi clerului, scutite de impozite, nu se rezolva problema agrară • Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi 1832 în Moldova • Au deschis calea unor profunde transformări, dar şi dreptul de imixtiune a Imperiului otoman şi ţarist în problemele interne ale Principatelor Române

  16. CONCLUZII • Pierderile teritoriale, modificările intervenite afectează instituţiile fundamentale- domnia, sfatul domnesc, sistemul administrativ – politic • Sub aspect economic şi politic secolul fanariot a reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la izbucnirea mişcărilor din 1821 • Revenirea la domniile pământene şi elaborarea Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă în evoluţia Principatelor Române în secolul al XIX-le

More Related