ROMANIA în secolul al XIX-lea

1. ROMANIA în secolul al XIX-lea

2. Revolutia de la 1848-1849 S-a desfasurat in toate provinciile romanesti :Transilvania, Moldova, Tara Romanesca (Valahia), Banat si Bucovina S-a urmarit : inlaturarea dominatiei straine ( rusa , ausrtiaca si otomana); inlaturarea Regulamentelor Organice; modernizarea societatii romanesti si obtinerea de drepturi si libertati cetatenesti . In timpul revolutie de la 1848-1849 se va vorbi despre realizarea unui stat unitar roman , revolutionarii romani aflandu-se in permanent contact , astfel revolutia a avut nu numai un caracter democrat (prin participarea tuturor forteleor sociale la revolutie ), dar si un caracter unitar si national.

3. 1859- Unirea principatelor Romane Tara Romanesca si Moldova Deschiderea Problemei Orientale 1853 prin Razboiul Crimeei aduce in atentia Europei , problema Principatelor Romane si dorinta lor de unire.In anul 1856 la Congresul de Pace de la Paris Marile pureteri europene au discutat problema romanilor si au hotarant desfintarea protectoratului rusesc si intrarea Principatelor sub garantia marilor puteri (Franta , Anglia, Rusia , Austria,Turcia , Sardinia si Prusia). In prininta Unirii s-au pronuntat favorabil Franta , Prusia, RusiaşiSardinia, iar impotriva Austria si Turcia, Anglia a avut o pozitie oscilanta .Tot atunci s-a hotatrant consultarea romanilor din Tara Romanesca si Moldova in privinta unirii prin Adunarile Ad-Hoc.Acestea si-au desfasurat activitatea in 1857 si au votat rezolutii asemanatoare: print strain, respectarea autonomie, neutaraliatate, si unirea Tarii Romanesti cu Moldova sub numele de Roamania . In 1858 in cadrul Conferintei de la Paris este adoptata Conventia de la Paris care prevedea: UNirea Malodovei si Tarii Romanesti sub un singur stat ce urma sa se numesca “Principatele Unite ale Valahiei si Moldovei ”,Adunari reprezentative, domni si guverne separate;singurele institutii comune erau Inalta curte de Justitie si Casatie si Comisia Centrala ambele cu sediul la Focsani. Se oferea astfel romanilor o unitre trunchiata (prtiala). La 5 ianuarie 1859 in Moldova este ales ca domnitor Alexandru Ioan Cuza , iar la 24 ianuarie 1859 sub presinea maselor populere la Bucuresti in Tr.Rom este ales domn tot Al.I Cuza. Se realiza astfel unirea celor 2 principate romanesti Mold si TR.Rom.

4. AL. I.Cuza 1859-1866 Domnul unirii A obţinut recunoşterea Unirii de către Austria şi Imperiul Otoman(1859-1862); La 24 ianuarie 1862 statul şi-a luat numele oficial de România; A fost stabilită capitala la Bucureşti; Au fost realizate o serie de reforme : secularizarea averilor mănăstireşti; legea agrara, reforma administrativă, legea învăţământului, codul civil, codul comercial. În luna mai a anului 1864 printr-un plebiscit s-a adoptat Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (cu valoarea unei Constituţii) şi o nouă lege electorală, se stabilea ca Parlamentul să devină bicameral; La 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza este obligat să abdice .

5. Instaurarea monarhiei în România După abdicarea lui Al.I.Cuza ,ideea aducerii la conducerea unui prinţ strain , din una dintre familiile domnitoare din Europa, este tot mai des dezbătută. Astfel tronul României este propus prinţului Filip de Flandra , fratele regelui Belgie însă acesta îl refuză. La 10 mai 1866 Carol de Hohenzollern Sigmaringen depune în faţa Parlamentului şi devine Carol I de România. Principalul obiectiv al noului monarh este realizarea unei Constituţii româneşti La 1/13 iulie 1866 este adoptată prima CONSTITUŢIE românească, având ca model constituţiia belgiană. Constituţia proclama oficial numele de România, monarhiaera forma de guvernământ şi devenea ereditară prevedea principiul separării puterilor în stat • Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti • libertatea conştiinţei • libertatea învăţământului • libertatea presei • libertatea întrunirilor şi asocierilor • proprietatea era considerată sacră şi inviolabilă

6. Puterea executivă (domn şi guvern) • Prerogativele Domnului: • numeşte şi revocă miniştrii • are drept de graţiere şi de amnistie politică, însă acesta nu se aplică în cazul miniştrilor • numeşte şi confirmă în toate funcţiile publice • are drept de a bate monedă • este liderul suprem al armatei • are dreptul de a dizolva Parlamentul • dispune de dreptul de veto • acordă distincţii şi decoraţii • Puterea legislativă (Adunarea Deputaţilor şi Senatul) • Parlamentul: • cu o structura bicamerala:senatori si adunarea deputatilor • are drept de interpelare a miniştrilor ( de a cere socoteală în privinţa anumitor decizii) • are drept de iniţiativă şi sancţiune (aprobare) a legilor • Adunarea Deputaţilor discută şi votează bugetul de stat • Domnitorul: • sancţionează şi promulgă legile • are drept de veto absolut • Puterea judecătorească • Este exercitată prin Curţi de judecată , Tribunale si prin instanta suprema:Inalta Curte de Justitie si Casatie. • hotărârile şi sentinţele lor se pronunţă în virtutea legii şi se execută în numele domnului.

7. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ Războiul de Independenţă al României dintre anii 1877-1878 a fost un pas important al României spre unificarea deplină. România s-a folosit de lupta dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist pentru a-şi declara independenţa faţă de cele două mari puteri. În condiţiile unui nou cponflict între cele 2 Imperii, România semnează la 4 aprilie 1877 o convenţie militara cu Rusia, prin care permite trupelor ţariste să trenziteze teritoriul românesc în drum spre frontul din Balcani. Se instituia astfel desi neoficial războiul între ţara noastră şi Imperiul Otoman, ascesta hotărând bobmbardarea cetăţilor româneşti de le Dunăre. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu citeşte Proclamaţia de Independenţă, ce va fi semnată la 10 mai 1877 de Parlament şi Principele Carol I.

8. La -7 august 1877, ca urmare a telegramei ducului Nicolae , fratele ţarului Alexandru , armata română trece Dunărea şi intră în război, trupele româno-ruse fiind puse sub comanda Principelui Carol . “ România a participat la războiul din 1877-1878 în modul cel mai activ şi mai onorabil, ea a adus servicii de seamă acţiunii militare dusă în comun. În timpul cât s-au purtat lupte, România a avut în chip notoriu şi oficial rolul unui stat aliat şi nu a precupeţit nimic pentru a-şi îndeplini cu lealitate acest rol." spunea omul politic Ion Bălăceanu La 19feb/3 martie 1878 este semnat tratatul de la San Stefano, care prin prevederile sale, leza interesele Marilor Puteri europene, creând un dezechilibru strategic în zona balcanică în beneficiul Imperiulul Ţarist. Ca urmare, în iulie 1878 va avea loc Congresul de Pace de la Berlin, la care este recunoscută Independenţa României.România primea prin acest tratat Dobrogea în schimbul căreia dădea Rusieizona de sud a Basarabiei

9. Sfârşitul secolului XIX în teritoriile locuite de români ROMÂNIA În 1881 România va deveni Regat, iar la 10 mai 1881 Carol va fi încoronat rege, stabilindu-se ca succesor Ferdinand, nepotul lui Carol. Pe plan intern în acesta perioadă apar partidele politice: în 1875 va fi înfiinţat Partidul Naţional Liberal, iar în 1880 Partidul Conservator. Începând din anul 1895 va fi introdusă “Rotativa Guvernamentală”, cele două partide aflându-se pe rând în fruntea guvernului. Un obiectiv important al politicii României este acordarea de ajutor politic, material şi cultural românilor din teritoriile aflate sub autoritate străină. Pe plan extern România va semna în 1883 un tratat cu Puterile centrale (Germania, Austro-Ungaria). TRANSILVANIA Acest teritoriu locuit de români se va afla la sfârşitul sec.XIX sub autoritate habsburgă. După revoluţia de la 1848 transilvania va cunoşte trei regimuri politice diferite: neoabsolutismul (1849-1860), regimul liberal (1860-1867), regimul dualist austro-ungar (1867-1918). În toată acestă perioadă românii din Transilvania vor lupta , pentru obţinerea drepturilor cetăţeneşti şi recunoşterea lor ca naţiune.o astfel de acţiune este mişcarea Memorandistă din ani 1892-11894 prin care românii condamnau anexarea Transilvaniei la Ungaria, maghiarizarea forţată la care fusese supusă populaţia română şi formula cererile românilor din această provincie.

10. BUCOVINA Din anul 1775 acest teritoriu românesc este anexat de Imperiul Habsburgic În anul 1867 Bucovina a fost proclamată Mare Ducat , păstrându-şi autonomia administrativă şi având organe proprii de conducere. Pentru a-şi consolida autoritatea în zonă Curtea de la Viena va desfăşura în acestă provincie o politică de deznaţionalizare. În acesta provincie vor fi înfiinţate pardide politice care vor apăra drepturile românilor(Partidul Naţional Român şi Partidul Social democrat Român), dar şi societăţi culturale ( Junimea, Dacia) care susţineau recunoaşterea Limbii Române ca limbă oficială şi folosirea ei în şcoli şi biserică. BASARABIA Începând din anul 1812 acest teritoriu va intra sub autoritatea Imperiului Ţarist . Treptat este desfiinţată autonomia Basarabiei, aceastş provincie fiind supusă procesului de rusificare. Din anul 1867 limba română este interzisă, fiind înlocuită cu limba rusă.Biserica ortodoxă va fi subordonată Bisericii ruseşti. Sunt colonoizaţi în provincie slavii şi germani. Românii din basarabia vor lupta împotriva acestor măsuri prin cadrul presei, “Basarabia”, “Cuvântul moldovenesc”, dar şi prin societăţi culturale “Societatea pentru cultură naţională”