TOAMNA ANOTIMPUL BOG ĂŢ IEI Ce se intampla cu:

1. TOAMNA ANOTIMPUL BOGĂŢIEICe se intampla cu: • FENOMENELE NATURII • ANIMALELE • PLANTELE • ACTIVITATILE OAMENILOR

2. În septembrie, când începe şcoala, este vremea să înceapă şi toamna. Potrivit astronomilor, la 23 septembrie putem spune că am intrat în toamnă. Este data la care, din nou, ziua este egală cu noaptea. Soarele ne zâmbeşte din ce în ce mai puţin. Semnele venirii toamnei sunt: căderea primei brume şi căderea masivă a frunzelor arborilor.

3. Zilele de toamnă sunt foarte diferite ca aspect:unele sunt însorite şi călduroase, altele mohorâte şi friguroase. În unele zile plouă, în altele este ceaţă sau cade brumă. Cu toţii ne îmbrăcăm mai gros şi purtăm umbrelele după noi.

4. Ca să ne hotărâm mai repede asupra ţinutei, ascultăm buletinul meteo. Putem ţine un calendar în care să notăm prin simboluri fenomenele meteorologice şi temperaturile aflate pentru ziua respectivă.

5. Ştiaţi că.... • Norii sunt un amestec de picături de apă, amestec de picături şi cristale de gheaţă sau cristale de gheaţă în stare de suspensie. Acestia se clasifica după mai multe criterii :a) După formă : nori filamentari ; nori stratiformi ; nori cumuliformi (sub forma de grămezi).b) După geneză : nori de convecţie termică (majoritatea norilor) ; nori frontali (însoţesc fronturile atmosferice) ; nori de radiaţie (iau naştere noaptea, dispar repede).c) După altitudinea la care se formează: nori inferiori (50÷2500 m) ; nori mijlocii (2500÷6000 m) ; nori superiori (6000÷8000 m) ; nori cu dezvoltare verticală (50, 100÷8000 m). Grupa norilor superiori: se formează de la 6000 la 8000 de metri altitudine. Sunt de culoare albă din cauza cristalelor de gheaţă. Nu dau precipitaţii. • Norii sunt grei – ei pot cu usurinta cântări pânî la câteva tone, chiar si un nor relativ mic - cumulus humilis (nor de vreme buna), are o masa echivalenta cu cea a apei continuta in doua piscine mari. Norul nu cade datorita faptului ca picaturile de apa si cristalele de gheata (din care este constituit) sunt atat de fine incat chiar si numai miscarile ascendente slabe le pot mentine in suspensie.

6. Precipitatiile iau nastere atunci cand picaturile ce formeaza norii ating diametrul de 0,1mm, capabile fiind astfel sa scape de sub influenta curentilor ascendenti. • Există precipiţatii orizontale:- roua – se formeaza in noptile de vara cand peste suprafata racita a Pamantului se deplaseaza o masa umeda de aer. Conditia ca sa se formeze roua este sa fie cald si sa nu bata deloc vantul;- bruma – se realizeaza in aceleasi conditii ca si roua. Temperatura aerului si a suprafetei trebuie sa fie negativa, spre deosebire de roua;- chiciura (promoroaca) – reprezinta rezultatul inghetarii picaturilor de apa ce formeaza ceata.-ceaţa -este tot o precipitatie orizontala, un complex de picături fine de apa, rezultat al condensarii vaporilor in apropierea suprafetei terestre. Prezenta ceţii reduce vizibilitatea sub 1 km.

7. Problemă • Toamna are 3 luni: septembrie,octombrie şi noiembrie. Ştiind că în în zona noastră 24 de zile au fost cu ploaie şi 17 înnorate, aflaţi în câte zile de toamnă soarele a strălucit nestingherit pe cer. • Câte zile are toamna ? 30+31+30=91 (zile) • Câte zile au fost fără soare ? 24+17=41(zile fără soare) • Câte zile au fost cu soare ? 91-41=50 (zile insorite) Răspuns: 50 zile insorite

8. Toamna, pădurile de foioase îşi pierd culoarea verde. Ele se colorează în roşu, ruginiu şi galben. Frunzele stejarului îngălbenesc, dar nu cad toate. O parte din ele rămân pe ramuri toată iarna şi cad numai primăvara, o dată cu apariţia noilor frunze. Dezgoliţi de frunze, arborii devin tot mai stingheri în bătaia vântului rece. Grădinile sunt pustii, câmpurile golaşe.

9. La prima vedere, pădurea pare lipsită de viţuitoare. Privind atent, mai îndeaproape, în luminişurile pădurii, se văd pe firele de iarbă, printre ierburi uscate: buburuze, greieri, furnici, iar între crengile copacilor multe pânze de păianjeni. Pe cer, cârduri de păsări se îndreaptă spre ţări mai calde, iar animalele pădurii îşi pregătesc adăposturile pentru iernat.

10. De vorbă cu o rândunică - Bună ziua, rândunică! Ce faci aici? - Mă pregătesc de plecare în ţările calde. - Nu este o călătorie prea grea pentru tine ? Eşti atât de micuţă şi firavă ! - Par firavă, dar sunt foarte puternică şi voi ajunge cu bine. - De ce nu rămâi aici ? Eu voi avea grijă de tine. - Este prea frig iarna şi nu voi avea ce să mănânc. Eu mă hrănesc cu gâze. - Atunci, drum bun! - Mulţumesc! Ne vedem din nou la primăvară. O să-mi fie dor de tine şi de cuibul de aici.

12. Peste dealuri zgribulite,Peste tarini zdrentuite,Avenit asa, deodata,Toamna cea intunecata. Lunga, slaba si zaluda,Botezand natura udaC-un manunchi de ciumafai, -Cand se scutura de ciuda,Imprejurul ei departeRisipeste-n evantaiPloi marunte,Frunze moarte,Stropi de tina,Guturai... Si cum vine de la munte,BlestemandSi lacrimand,Toti ciulinii de pe valeSe pitesc prin vagauni,Iar macesii de pe campuriO intampina in caleCu grabite plecaciuni... Doar pe coasta, la urcus,Din casuta lui de humaA iesit un greierus,Negru, mic, muiat in tusSi pe-aripi pudrat cu bruma: - Cri-cri-cri,Toamna gri,Nu credeam c-o sa mai viiInainte de Craciun,Ca puteam si eu s-adunO graunta cat de mica,Ca sa nu cer imprumutLa vecina mea furnica,Fi'ndca nu-mi da niciodata,Si-apoi umple lumea toataCa m-am dus si i-am cerut...Dar de-acus,Zise el cu glas sfarsitRidicand un piciorus,Dar de-acus s-a ispravit... Cri-cri-cri,Toamna gri,Tare-s mic si necajit! Balada unui greier micde George Toparceanu

13. Ştiaţi că ? • Într-un basm de Crăciun intitulat ,,Greierele casei”, scriitorul englez Charles Dickens şi-a obişnuit cititorii cu credinţa că greierele este un mic duh familiar, prieten al casei şi purtător de noroc. • Toamna, berzele albe din Europa, chiar şi cele din Suedia, migrează spre continentul negru, tinzând să ajungă în Africa de Sud, de unde au venit primăvara. Ele zboară cam 200 de kilometri pe zi, cu unele opriri, cele venind din nord străbătând 10000 de kilometri în 100 de zile. Abia în decembrie ajung berzele în locurile sudice, pentru ca în februarie să plece înapoi, spre nord.

14. Principala activitate în acest anotimp este strângerea recoltei. Se recoltează porumbul. Cea mai mare parte se depozitează pentru hrana oamenilor şi a animalelor, iar o altă parte se păstrează pentru sămânţă în anul următor.

15. Se culeg şi roadele din grădinile de legume: fasolea, ceapa, pătlăgelele roşii, vinetele, ardeii, dovlecii, dovleceii, etc. Gospodinele se grăbesc să facă murături, zacuscă, suc de roşii, bulion şi zarzavaturi.

16. Este şi vremea culesului fructelor din grădini şi livezi. Acum se culeg merele, perele, nucile, gutuile – fructe care pot fi depozitate şi păstrate pentru zilele de iarnă. Fructele au foarte multe vitamine şi e bine să le mâncăm proaspete.

17. În zonele de deal şi în anumite părţi de câmpie se culeg viile. Boabele dulci de struguri sunt stoarse şi mustul obţinut se va transforma în vin. În Dobrogea, datorită solului, există numeroase podgorii foarte cunoscute: Murfatlar, Niculiţel, Babadag.

18. Reţetele bunicii • Una din cele mai delicioase conserve care se fac pentru iarna este zacusca de vinete. Zacusca de vinete are in ea aroma si gustul savuroaselor legume de vara/toamna este buna si hranitoare. Zacusca de vinete va avea un gust si mai bun, daca se adauga si 3-4 morcovi rasi prin razatoarea mica. • Ingrediente 8 kg de vinete 2 kg ceapa 1 kg ardei capia 2 kg ardei gras 2 kg gogosari 3 kg rosii 1 l ulei enibahar piper boabe foi de dafin sare • Mod de preparare Se coc vinetele, gogosarii si ardeii, se curata si se dau prin masina de tocat; Se curata ceapa, se spala, se da prin masina de tocat si se pune la calit; Se spala rosiile, se curata de pielita si se toaca; Se pun vinetele, ardeii, rosiile si ceapa, intr-o cratita suficient de mare, se toarna uleiul si se lasa pe foc potrivit; Se adauga mirodeniile si sarea in functie de gust si se lasa pe foc amestecand din cand in cand; Dupa ce legumele au fiert, se pune la cuptor si se lasa sa scada; Se pune in borcane cat este calda, iar borcanele se vor pune apoi intr-o tava de cuptor, in cuptorul incins dar cu focul stins. Se lasa borcanele in cuptor pana prind putina coaja deasupra, se scot si se inchid.

19. O alta dulceata speciala este dulceata de gutui, dulce-acrisoara si cu un parfum special. Este bine ca atunci cand facem dulceata de gutui sa pregatim zaharul si restul de ingrediente pentru peltea si pasta de gutui. Gutuile contin o mare cantitate de pectina, de aceea se pun in cantitate mai mica (deoarece gelifica siropul, in plus din resturile de gutui dupa ce radem partea pentru dulceata de gutui putem prepara pasta de gutui si peltea. Atentie mare la prepararea gutuilor pentru ca se oxideaza repede in timp ce se lucreaza si nu trebuie tinute in apa. • Ingrediente 1 kg zahar 600 g gutui, taiate sau rase 1/2 l apa 500 ml zeama de lamiie sau 100 g glucoza vanilie • Mod de preparare Gutuile bine coapte, galbene, se sterg de puful de pe ele, se curata de coaja si se taie in forma de chibrit sau se rad prin razatoarea cu gauri mari, pana la partea tare si pietroasa care formeaza casa semintelor; Dupa ce s-au cantarit, se pun imediat in siropul fierbinte unde isi vor recapata culoarea; Zaharul, apa zeama de lamaie sau glucoza si batonul de vanilie se amesteca pe foc, pana cand se topeste zaharul si se adauga imediat gutuile care trebuie sa fiarba mai mult, pana cand se inmoaie; Se fierbe si se leaga ca si dulceata de struguri si se continua la fel, ca pentru orice alta dulceata; Cand au aspect lucios si plutesc in tot siropul, cratita se ia imediat de pe foc, altfel gutuile se inchid imediat la culoare.

20. Se apropie toamna si pentru a profita din plin de bunatatile ei, trebuie sa facem conserve pentru iarna, deci si compoturi si atunci te invitam sa tii cont de unul din cele mai sanatoase si mai savuroase compoturi si anume compot de struguri. Vom prezenta o reteta simpla pentru compot de struguri, pentru ca acesta este atat de bun incat nu are nevoie de alte ingrediente. Acest compot de struguri pastreaza o parte din proprietatile strugurilor in forma naturala, fiind una din caile sigure pentru a reveni la forma maxima, indiferent de anotimp. • Ingrediente 1 kg boabe de struguri 200 g zahar o lingura zeama de lamaie • Mod de preparare Se aleg boabe de struguri albi, tari, se spala si se asaza in borcane; Intre timp, se dizolva zaharul cu apa calduta, se amesteca cu zeama de lamaie si se toarna peste fructe, suficient cat sa le acopere; Borcanele se acopera cu celofan ud pus in doua si se leaga bine cu sfoara, dupa care se asaza intr-un vas suficient de inalt (infasurate si acoperite cu ziare) si se fierb la bain-marie pana incepe sa clocoteasca, focul se reduce si se lasa sa fiarba lent, in clocote foarte mici, timp de 30 minute; Se ia vasul de pe foc, se sterg borcanele, se eticheteaza si se asaza in camara.

21. E din ce în ce mai rece, iar din cer se cerne o ploaie măruntă. Se apropie iarna......