Reformele lui Alexandru I. Cuza

1. ReformeleluiAlexandru I. Cuza

2. UnireaPrincipatelorRomâne Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1861, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

3. La Conferinţa marilor puteri, Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic refuză să recunoască dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Acest lucru se va realiza în august-septembrie 1859. În perioada 1859-1862 au fost luate măsuri pentru realizarea deplină a unirii celor două Principate: • capitala a fost stabilită la Bucureşti; • s-au unificat armata, vămile, poşta şi telegraful; • stemă comună; • realizarea unui curs monetar unic; • unificarea guvernelor şi adunărilor legislative la 24 ianuarie 1862.

4. HartaPrincipatelor Unite

5. 1.Secularizarea averilor mănăstirești Legea secularizării averilor mănăstirești a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri și a le trece în proprietatea statului, pentru „a spori avuția țării”. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mănăstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asistență socială etc. Măsura adoptată în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor, era fundamentală pentru formarea noului stat român, întrucât 1/4 din suprafața arabilă a țării aparținea mănăstirilor românești aflate sub influență preponderent greacă. Aceste proprietăți generau anual venituri de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea străinătății și pe care călugării greci instalați în mănăstiri îi cheltuiau fără să dea socoteală autorităților și fără să aducă un folos real românilor.

6. 2.Reforma agrară Reforma agrară din 1864 a fost o măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau împroprietăriți cu pământ. A fost primul pas către începerea procesului de modernizare a statului roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia și societatea de tip feudale

7. 3.Reforma fiscală Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea impozitului personal și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaților majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

8. 4.Reforma învățământului Legea instrucţiunii prin care învăţământul primar devine gratuit şi obligatoriu. Prin legea Instructiunii publice din 25 noiembrie 1864, care a stat la baza invatamantului romanesc timp de peste trei decenii, s-au stabilit trei grade de invatamant: primar, secundar, superior. Prin Legea instrucţiunii publice, învăţământul primar de patru ani devine obligatoriu şi gratuit. În fiecare sat urma să fie deschisă câte o şcoală. Era o performanţă care continua să rămână un deziderat pentru mute ţări occidentale. Se extindea învăţământul secundar şi cel universitar. Al. I. Cuza a introdus alfabetul latin, ceea ce a contribuit la modernizarea instruirii şi a culturii în general.

9. 5.Reforma justiției Reformajustitieiconsta in elaborea și promulgarea : • Legiicontabilității, • Legiielectorale • Legiiconsiliilor județene, • Codul Penal • Legiiinstrucțiunii publice • Crearea Consiliului de Stat.

10. 6.Reforma transporturilor Prima linie de cale ferată din România Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu(fiind calea cea mai scurtă care lega capitala țării cu Dunărea și astfel cu restul lumii)

11. Bibliografie : http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza https://www.google.ro/ Manual Istoriaromanilorclasa a 8-a editura sigma. Proiectintocmit de : Salvan Lucian Lorand