Academia de Drept Regele Carol al II-lea Oradea

1. Academia de Drept Regele Carol al II-lea Oradea

2. Academia de Drept Carol II a fost înfiinţată în anul 1780 ca Academie Regală. • Academia a avut la conducerea sa mai multe personalităţi printre care: Bogdan Ionescu, Victor G. Cădere, Lazăr Iacob, Iuliu Havanyi, Constantin Petrescu-Ercea. • La început a funcţionat cu 70 de studenţi, însă numărul acestora a crescut constant ajungând până la 800. Cea mai mare parte a studenţilor, 70%, erau din Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Arad, mutarea ei diminuând latura românismului din zonă. • Contopirea sa cu Universitatea Regele Ferdinand I de la Cluj s-a făcut prin decretul lege nr. 2424 publicat în Monitorul Oficial la data de 22 august 1934.

3. APELUL LANSAT DE STUDENŢII ŞI PROFESORII FACULTĂŢII ÎN ANUL 1934

4. Anul universitar începea în luna octombrie, fiind structurat astfel: • până în luna decembrie era perioada cursurilor. • A doua jumătate a lunii decembrie până în 8-9 ianuarie urma vacanţa de Crăciun. • La sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, sesiune de examene. • În luna mai aveau loc colocviile şi semnarea Caietelor de cursuri.

5. Sărbătorile religioase: Sfinţii Constantin şi Elena, Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan, Sfinţii Mihail şi Gavril, Sărbătoarea de Înalţarea Domnului - Ziua Eroilor (24 mai), Sărbătoarea Intrarea în Biserică – 21 noiembrie, Sfântul Nicolae; la acestea se adaugă sărbătorile naţionale: 24 Ianuarie, 10 Mai şi 1 Decembrie, care erau zile libere, cursurile la facultate fiind suspendate.

6. Materiile predate în cadrul Facultăţii de Drept Regele Carol al II-lea  în anul I: Drept roman, Drept civil, Drept constituţional, Istoria dreptului român, Economie politică, Sociologie Filosofia dreptului;  în anul II: Drept civil, Drept penal, Drept administrativ, Drept bisericesc, Statistică si finanţe, Medicină legală;  în anul III: Drept civil, Drept comercial şi combial, Drept internaţional public, Procedură civilă, Procedură penală.

7. Cei mai importanţi profesori ai Facultăţii • prof. dr.Constantin Petrescu-Ercea - Drept comercial • prof.dr. Bogdan Ionescu – Drept civil; Procedură civilă • prof.dr. I. Havanyi – Drept penal şi Procedură penală • prof.dr. D. Mototolescu – Istoria dreptului român • prof. dr. A. Sigmond – Drept administrativ şi Statistică şi finanţe • prof.dr. T. Moşoiu – Drept roman • prof.dr. A. Ionaşcu – Drept civil • prof.dr. L. Lazăr – Legislaţie agrară • prof.dr. L. Iacob – Drept bisericesc • prof.dr. M. Kenbach – Medicină legală • prof.dr. G. Sofronie – Drept internaţional

8. Şcoala Doctorală înfiinţată în anul 1930 cuprindea • Doctorat juridic examen A : Drept civil aprofundat, Drept roman general, Drept roman aprofundat examen B: Drept civil general, Drept civil comparat, Drept comercial comparat şi maritim; Opţiune: Procedură civilă, Drept internaţional privat, Filosofia dreptului, Drept bisericesc, Istoria dreptului privat român, Drept penal • Doctorat politico-economic examen A: Drept constituţional aprofundat şi general, Drept administrativ general şi aprofundat, Drept internaţional public general şi aprofundat; Opţiune: Drept bisericesc, Istoria dreptului public, Drept penal examen B: Istoria doctrinelor economice, Economie politică aprofundată, Finanţe aprofundate; Opţiune: Sociologie, Legislaţie agrară şi industrială

9. Motivele necesităţii înfiinţării Şcolii Doctorale • Tradiţia bine stabilită în Transilvania în ceea ce priveşte Dreptul; • Lipsa doctoratului la Oradea dăunează învăţământului şi culturii româneşti, deoarece cursurile de doctorat sunt urmate la facultăţile maghiare din Debreţin şi Seghed; • Organizarea corpului de avocaţi din Oradea; • În momentul preluării Academiei de statul român, exista deja la aceasta 4 catedre de litere (...) un început de realizare a proiectului ungar din 1914 de transformare a academiei în Universitate, proiect întrerupt de război; • Facultatea este autonomă şi îşi poate organiza în mod liber învăţământul şi ce fel de titluri eliberează; • Şi la facultăţile din Cluj şi Cernăuţi, examenul de licenţă şi doctoratul sunt stabilite tot prin regulamente interne; • Se aplică astfel sistemul de organizare a Facultăţii de Drept din Franţa unde numai Facultăţile din Paris şi Lyon au catedre bugetare de doctorat, (la celelalte, din provincie, cursurile de doctorat sunt predate de profesorii de la licenţă care sunt retribuiţi pentru acestea din diurne alocate de minister sau comune).

10. Materiile de doctorat

11. În anul universitar 1926-1927, documentele de arhivă menţionează faptul că fiecare student era obligat să depună o Declaraţie prin care se angaja să respecte legile, regulamentele şi toate dispoziţiile luate de autorităţile şcolare pentru ca în finalul acestei declaraţii studentul să menţioneze că: Făgăduinţa aceasta o întăresc prin cuvântul meu de onoare. • Foaia matricolă a fiecărui student cuprindea cursurile pe care fiecare student urma a le frecventa.

12. Ampla activitate desfăşurată de Academia Regal Carol al II-lea din Oradea reiese şi din numărul mare de reviste la care această instituţie a fost abonată până în anul mutării sale la Cluj, 1934. „Transilvania” de la Sibiu, „Viaţa Românească”, Iaşi, „Buletinul Institutului Economic Românesc”, Bucureşti (BNR), „Cele Trei Crişuri”, „Analele Statistice şi Economice”, Bucureşti, „Democraţia”, Bucureşti, „Cugetul Românesc”, Bucureşti, „Gândirea”, „Jurisprudenţa generală”, Bucureşti, „Curierul judiciar”, Bucureşti, „Revista generală a învăţământului”, Bucureşti, „Biblioteca Marilor Procese”, Bucureşti, „Revista Penală”, Bucureşti-donaţie a Casei Şcoalelor, „Căminul Nostru”, Sighetul Marmaţiei (donaţie), „Arhiva”, Bucureşti, „Monumentelor istorice”, „Economia Naţională”, Bucureşti, „Revista Societăţilor şi a Dreptului Comercial”, Bucureşti, „Buletinul Statistic al României”, Bucureşti, „Justiţia”, Oradea, „Revista de Drept Public”, Bucureşti, „Familia”, Oradea, „Biserica Ortodoxă”.

13. Facultatea a avut bune relaţii cu autorităţile locale, Primăria şi Prefectura judeţului şi cu alte Facultăţi din judeţ şi din străinătate. Aceste relaţii s-au concretizat în : • Sprijin financiar din fondul cultural al municipiului pentrupublicaţiile facultăţii; • Invitaţii la manifestările organizate de ziua naşterii M. S. Carol al II-lea şi a urcării sale pe tron, la manifestaţii de ziua regelui Mihai, mare Voievod de Alba Iulia; • Participarea la ceaiuri dansante organizate de Reuniunea Femeilor Române si Asociaţia Tinerimii Române desfăşurat săptămânal duminica între orele 17:00-21:00 scopul era românesc şi de binefacere; • Relaţii foarte bune cu celelalte instituţii similare din ţările blacanice; • Participarea la manifestaţiile organizate de Comitetul Diencezan al Asociaţiunii Generale a Românilor Uniţi 21-22noiembrie.

14. Bilanţul realizărilor Academiei în perioada 1919-1930 Distincţia Regele Carol al II-lea primită din partea M.S. Carol al II-lea; Regulamentul propriu confirmat prin decret regal; Editarea unui Buletin ştiinţific cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la fondarea facultăţii şi a 10 ani de învăţământ românesc; Deschiderea Bibliotecii şi a unei săli de lectură.

15. Concluzii • Contopirea acestei instituţii de cultură românească cu Universitatea Regele Ferdinand I de la Cluj prin decretul lege nr. 2424, publicat în Monitorul Oficial nr. 192/22 august 1934, a reprezentat o grea lovitură dată şcolii superioare româneşti din această zonă dar şi românismului mult încercat de secolele de dominaţie străină care şi-au lăsat amprenta asupra zonei • A reunit în decursul existenţei sale studenţi de diferite etnii (români, maghiari, germani, evrei etc.) şi confesiuni (ortodocşi, catolici, reformaţi, etc)