Alimente de origine vegetală

1. Alimente de origine vegetală • Produse alimentare proaspete : Legumele

2. Ce vom învăţa astăzi ? • Să descoperim importanţa alimentară a legumelor • Să ne formăm obiceiuri alimentare sănătoase • Să recunoaştem specii de legume • Să cunoaştem specii de legume mai puţin cunoscute • Să clasificăm legumele după organul comestibil • Să ne familiarizăm cu lucrări din grădina de legume

3. Legumele. Importanţă alimentară. • Ştiinţa care se ocupă cu particularităţile şi tehnologia de cultură a plantelor legumicole se numeşte legumicultură. • Referitor la însemnătatea consumului de legume sunt sugestive rezultatele unor sondaje făcute în Germania.Din datele înregistrate legumele ocupă locul al treilea cu 14 % după lapte aflat pe primul loc cu 18 %şi fructe aflate pe al doilea loc cu 17 %.Pâinea se situează doar pe al patrulea loc cu 13 %. • Majoritatea speciilor legumicole, caracterizându-se în acelaşi timp prin gust şi aromă plăcută, cu nuanţe specifice de la un soi la altul, capătă o largă utilizare ca plante alimentare, atât în consumul proaspăt cât şi în prelucrarea industrială a legumelor. • Valoarea alimentară a legumelor este aplicată în primul rând pe baza conţinutului lor în vitamine şi săruri minerale. • Un sortiment variat de legume de 250-300 g ,consumate zilnic asigură necesarul de vitamine pentru o persoană activă. • Unele legume (ceapa, usturoiul, hreanul)conţin fitoncide, substanţe cu proprietăţi antibiotice.

4. Clasificarea legumelor.daţi click pe grupele de legume Legume rădăcinoase Legume cucurbitaceae Bulboase Legume tuberculifere Vărzoase Solano fructoase Păstăioase Legume Pentru frunze Verificarea cunoştinţelor

5. Legume rădăcinoase. • Din această grupă fac parte : morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, ţelina, ridichile,sfecla roşie,etc • Se consumă pentru rădăcinile îngroşate, bogate în substanţe nutritive. • Sunt plante bienale :fac seminţe în al doilea an. • Nu sunt pretenţioase la căldură şi apă ; se pot semăna primăvara devreme:martie sau chiar şi “în ferestrele iernii”-morcovul. • Majoritatea se cultivă prin semănat direct în câmp (excepţie ţelina, la care se face răsad) • Se seamănă în rânduri ,la distanţe de 20 cm sau în benzi de câte două rânduri. • Lucrări de îngrijire : lucrările solului (prăşit),erbicidat, rărit la 4-5 cm la 5-6 frunze adevărate, irigat în caz de secetă,combaterea bolilor şi dăunătorilor. • Recoltarea începe când rădăcinile au grosimea în partea superioară de 1,5-2 cm la cultura timpurie sau la sfârşit de septembrie la cultura de vară. Back

6. Legume bulboase. • Din această grupă fac parte:ceapa comună, usturoiul comun, prazul,ceapa de Egipt, ceapa de iarnă,etc. • Se cultivă pentru bulbul bogat în vitamine, fitoncide.Sunt eficiente în prevenirea şi tratarea unor boli ca:reumatismul,astenia, rahitismul, bolile inflamatorii. • Nu sunt pretenţioase la căldură ; se pot planta toamna sau primăvara devreme. • Înfiinţarea culturii se poate face prin mai multe metode:semănat direct (la ceapa ceaclama), răsad(ceapa de apă,praz),sau prin arpagic(ceapă comună,usturoi) • Sunt plante bienale sau trienale(ceapa prin arpagic) • Lucrări de îngrijire cele obişnuite ;atenţie la pregătirea terenului înainte de semănat ! Ceapa răsare mai greu. • Recoltarea vara, după ce frunzele se usucă. Back

7. Legume din grupa verzei • Din această grupă fac parte :varza albă, varza roşie, varza creaşă, varza de Bruxelles, gulia, conopida, brokoli, etc. • Sunt rezistente la temperaturi scăzute şi au cerinţe ridicate faşă de umiditate. • Partea recolrabilă este reprezentată de formaţiuni vegetale : muguri, frunze, tulpină îngroşată, pediceli florali(inflorescenţe). • Sunt plante bienale, cu excepţia conopidei, care în condiţii de tehnologie specială este anuală. • Se cultivă prin răsad, care se poate obţine în sere, solarii, răsadniţe sau în câmp. • La varză se practică cultura timpurie, cultura de vară şi de toamnă ;la conopidă şi gulie se practică cultura timpurie şi cultura de toamnă. Cultura extratimpurie la varză se realizează în adăposturi din material plastic (solarii) • În general dau producţii mari şi au o capacitate bună de păstrare în stare proaspătă şi conservată. • Dăunători mai răspândiţi :puricele verzei, fluturele alb al verzei, moliile. • Culturile de vărzoase necesită sistem de irigare. Back

8. Legume solano-fructoase • Din această grupă fac parte : tomatele,ardeiul(gras,gogoşar, kapia,lung),pătlăgelele vinete. • Se consumă fructele care au o deosebită valoare din punct de vedere alimentar , dar şi economic. • Sunt plante anuale, fac seminţe în anul înfiinţării culturii. • Sunt plante termofile,cu pretenţii mari faţă de căldură,temperatura optimă pentru creştere şi dezvoltare este de circa 22 grade C.Au pretenţii mari şi faţă de lumină şi apă. • Se cultivă în spaţii încălzite(sere),protejate(solarii)şi în cîmp.În câmp se practică cultura timpurie şi cultura de vară. • Culturile se înfiinţează prin răsad repicat de cea mai bună calitate. Back

9. Legume pentru frunze . • Din această grupă fac parte : salata, spanacul, loboda, ţelina pentru peţiol şi frunze,cicoarea de grădină,etc. • Se consumă frunzele sau peţiolii în stare proaspătă sau sub formă de diferite mâncăruri. • Au un conţinut bogat de vitamine şi săruri minerale. • Sunt puţin pretenţioase la căldură,au o perioadă de vegetaţie scurtă şi se cultivă bine atât în câmp , cât şi în spaţii protejate:sere şi solare. • Se pretează bine ca şi culturi asociate(alături de o cultură principală) • Sunt primele legume ce apar primăvara şi se consumă până toamna târziu sau chiar în timpul iernii. • Nu sunt pretenţioase nici la tehnologiile de cultură, necesitând costuri scăzute de producţie. Back

10. Legume păstăioase • Din această grupă la noi în ţară se cultivă:mazărea de grădină,fasolea de grădină, bobul de grădină şi bamele. • La aceste plante, organele care se consumă sunt:păstăile verzi(mazăre,fasole, bob),capsulele verzi(bame),seminţele verzi şi seminţele ajunse la maturitate. • Au valoare nutritivă ridicată datorită conţinutului în substanţe proteice,zaharuri,săruri minerale şi vitamine. • Sunt plante anuale,culturile se înfiinţează prin semănat direct în câmp. • Au pretenţii diferite faşă de temperatură în funcşie de zona de origine :astfel mazărea şi bobul au pretenţii scăzute,putându-se semăna primăvara devreme,fasolea prezintă pretenţii mai ridicate, semănîndu-se la mijloc de aprilie, iar bamele sunt foarte pretenţioase la căldură,cultivându-se în regiuni sudice. Back

11. Legume tuberculifere • Din această grupă fac parte numai două specii de plante legumicole:cartoful şi batatul. • De la cartof consumăm tulpina subterană numită tubercul, iar de la batat consumăm rădăcinile tuberizate. • Sunt bogate în amidon şi vitamina C. • Legumicultura studiază numai cultura timpurie şi extratimpurie a cartofului. • La plantare se folosesc tuberculi încolţiţi,de mărime mijlocie,care se sortează ,se calibrează şi se dezinfectează înainte de plantare. • Preîncolţirea durează circa 30 zile. • Principalul dăunător este gândacul de Colorado,dintre boli se pot aminti:mana, rîia neagră a cartofilor. • Recoltarea cartofilor timpurii are loc la înflorire şi începe din luna mai şi se încheie la sfârşit de iunie. Back

12. Legume cucurbitaceae • La noi în ţară se cultivă din această grupă în general :castravetele, pepenele galben, pepenele verde, dovlecelul, dovlecelul patison,dovleacul comestibil. • Se cultivă pentru fructele lor, care se folosesc în stare proaspătă ca salate sau sub formă de murături. • Sunt plante anuale,foarte pretenţioase la căldură şi apă.Castravetele este pretenţios şi la temperatura solului. • Se cultivă prin semănat direct în câmp(la cultura de vară şi de toamnă la castraveţi;la pepeni şi dovleac)sau prin răsad la cultuira timpurie şi cea protejată. • Castravetele se cultivă pe suprafeţe mari şi în sere ,asigurându-se astfel fructe proaspete tot timpul anului. Back

13. Aspecte din cultura protejată a legumelor Back

14. Aspecte din culturi de câmp şi producerea răsadului Back

15. Ştiaţi că ? • SFECLA. Terapeutul austriac Rudolf Breuss sustine ca sucul de sfecla rosie este unul dintre cele mai puternice remedii in tratarea cancerului si a leucemiei. • DOVLEAC. Cel mai mare dovleac din lume cantarea 676 kg si a fost vandut in anul 2006 de un fermier din Rhode Island statiei Grand Central din New York care, la randul sau, l-a donat Bancii Alimentare din New York. • GULIA. Specia salbatica (Brassica rupestris) era recoltata in zona Mediteranei inca din antichitate. Rasadurile de gulii nu se musuroiesc, pentru a nu se acoperi tulpina ingrosata cu pamant. • ARDEI IUTE. Ardeiul iute (Capsicum annuum) este una dintre cele mai vechi plante medicinale. Este folosit pentru ameliorarea digestiei (prin stimularea sucului gastric), astenie, combaterea greturilor. • LEGUMICULTURA. Frunzele de morcovi contin mai multe minerale decat radacina (pot fi folosite, prin infuzii, pentru imbunatatirea supelor si ciorbelor). • VARZA. Este una dintre cele mai vechi legume cultivate - alchimistii o considerau “materia prima a alimentelor”. • CASTRAVETI. Doua-trei plante asigura necesarul de consum al unei persoane. • CARTOF. “Parintele European al cartofului” este considerat un farmacist francez din secolul al XVIII-lea, Antoine-Augustin Parmentier , care a promovat consumul de cartofi (despre care se spuneau ca provoaca lepra!) organizand cine cu personalitati ale vremii. • CASTRAVETE. Castravetele amar este consumat zilnic de locuitorii din zonele subtropicale. Cercetarile au demonstrat ca substanta activa a castravetelui, denumita charantina , are actiune puternic hipoglicemianta, adica scade nivelul excesului de zaharuri din sange.

16. Salate din legume proaspete • Salată de vinete Ingrediente:vinete(5 bucati) ardei gras- 2-3 bucati(rosu, verde) rosii-3 bucati pentru copt si inca vreo cateva bucati pentru umplut ulei-200 ml sau mai mult sare-dupa gust o ceapa uscata mica Vinetele, ardeii si rosiile se coc, se curata de coji, se toaca traditional cu lingura de lemn sau cu orice tocator din lemn. Legumele tocate se pun intr-un castron. Se adauga sarea, apoi treptat se adauga si uleiul si se amesteca totul foarte bine. Ceapa se trece prin razatoarea cea mai fina si se amesteca bine cu celelalte legume. Cu aceasta salata traditionala..se pot umple rosii, ardei..si se pot face ornamente absolut delicioase . • Salata de cruditatiIngrediente: Morcovi 400 g, telina 400 g, mere 800 g, oua 2 buc, ulei 300 g, lamaie 100 g, mustar 20 g, piper, sare Legumele si merele se spala si se curata. Morcovii si telina se dau pe razatoarea de parmezan, iar merele se taie julien. Din galbenusuri, ulei, zeama de lamaie, piper si sare se prepara o maioneza care se amesteca cu mustarul, se subtiaza cu sifon, cat este necesar. Se amesteca legumele cu maioneza, se aranjeaza salata pe un platou si se decoreaza dupa dorinta.

17. Test de verificare a cunoştinţelor • I. Alegeţi răspunsul corect: 1.Importanţa alimentară a legumelor se caracterizează prin : a. conţinutul în proteine b. conţinutul în săruri minerale şi vitamine c. conţinutil în grăsimi 2.Pretenţii mari faţă de căldură au : a.Legumele rădăcinoase b. legumele pentru frunze c. Legumele solano-fructoase • II. Uniţi noţiunile corespunzătoare din cele două coloane : A. B. Lucrările solului - rărit - arat -grăpat -irigat Lucrări de îngrijire - combaterea bolilor şi dăunătorilor - discuit -arăcit, legat Răspunsuri

18. Răspunsuri : • I. 1-b 2-c • II. Lucrările solului :- arat - grăpat -discuit Lucrări de îngrijire :- rărit - irigat - combaterea bolilor şi dăunătorilor -arăcit, legat