Reflexele arhaice – relevanţă şi modalităţi de examinare la nou-născut şi sugar

Reflexele arhaice – relevanţă şi modalităţi de examinare la nou-născut şi sugar

abilităţile motorii ale nou-născutului, activate de stimuli externi specifici, nu reprezintă acţiuni voluntare, ci sunt răspunsuri reflexe; • teoria evoluţionistă - combinaţiile dintre răspunsurile reflexe prezintă valoare adaptativă. • roluri principale reflexe primitive: protecţia, nutriţia şi supravieţuirea • posturale - premise ale dezvoltării ulterioare a mişcărilor voluntare. • reflexele adaptative, care rămân pe parcursul întregii vieţi: strănutul, căscatul, tuşitul, clipitul, reflexul pupilar (dilatarea şi contracţia pupilei).

Reflexe primitive (arhaice) • majoritatea schemelor de examinare neurologică şi neuro-psihologică a nou-născutului şi copilului sugar • comportamentele automate, ca răspuns la stimuli specifici • se dezvoltă înainte de naştere • majoritatea dispar în primul an de viaţă • maturizarea cerebrală • creşterea activităţii cortexului cerebral, care inhibă răspunsurile reflexe

Reflexele • acţiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului nervos, ca răspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). • substratul anatomic - arcul reflex: receptor - cale aferentă (centripetă) – centru - cale eferentă (centrifugă) – efector. • necondiţionate (înnăscute, prezente la toţi membrii speciei) sau condiţionate, achiziţionate de fiecare individ sub influenţa mediului

detectarea tulburărilor de natură neurologică la nou-născut nu este bazată exclusiv pe prezenţa sau absenţa reflexelor • o parte dintre ele sunt prezente inclusiv la copiii cu anencefalie sau cu probleme severe • orice deviere constatată la nivelul reflexelor trebuie interpretată în contextul mai larg al tabloului clinic.

Video • Head to Teo Assessment of the Infant

Examinarea reflexelor primitive • detectarea asimetriilor • intensitatea crescută sau scăzută specifice diferitelor condiţii patologice • reapariţia reflexelor primitive după o perioadă de inhibiţie poate fi semn pentru anumite tulburări de natură neurologică, atât la copil, cât şi la adult.

Semnificaţia patologică a reflexelor tranzitorii • absenţa reflexului respectiv la o vârstă la care acesta ar trebui să fie prezent; • persistenţa reflexului după vârsta la care ar trebui să dispară; • răspunsul asimetric; • răspunsul exagerat.

Reflexe primitive • reflexul de supt – act complex, prezent la naştere şi care se inhibă în jurul vârstei de 1 an. • Se declanşează la atingerea cu degetul a buzelor sau plasarea indexului în gura copilului (cu unghia înspre limbă) şi constă în deschiderea gurii şi mişcări ritmice de supt. • Se evaluează ritmicitatea şi puterea răspunsului. • Suptul slab ca intensitate, neregulat, parţial este adeseori semn de tulburare neurologică, dar trebuie luat în considerare faptul că suptul regulat şi puternic poate apărea şi în condiţiile în care copilul prezintă probleme neurologice

Reflexul Moro • la lumină sau zgomot puternic, sau atunci când capul copilului pierde susţinerea • extensia braţelor, picioarelor, arcuirea spatelui şi deschiderea palmelor, urmată de aducerea lor la linia mediană, cu închiderea palmelor în pumn • se modifică odată cu maturizarea, după vârsta de 2 luni este incomplet (faza de adducţie se atenuează) • dispare de regulă în jurul lunii a V-a după naştere. • redus ca intensitate în hipotonie sau spasticitate severă • asimetria este prezentă în paralizii brahiale, hemiplegia spastică, fracturi de humerus sau claviculă (Benga, 1994, p. 39).

Reflexul Babinski • atingerea uşoară părţii exterioare a tălpii piciorului copilului, dinspre călcâi spre regiunea degetelor şi spre haluce, aplicând o presiune uşoară, nedureroasă, determină flexia dorsală a degetului mare, extensia celorlalte degete şi rotirea înspre interior a întregului picior • 12 luni: reflexul dispare şi este înlocuit cu flexia plantară a degetului mare la adult. • Reapariţia răspunsurilor anormale se poate produce în cazuri de meningită, traumatisme cerebrale sau medulare, tumori cerebrale, boala Pott, encefalopatia hepatică, accident vascular, scleroză laterală amiotrofică, scleroză multiplă, unele forme de poliomielită etc.

Reflexul Babkin (manooral) • se declanşează la aplicarea unei presiuni asupra ambelor palme ale copilului • reacţia de prehensiune, deschiderea gurii, întoarcerea capului la linia mediană • dispare la aproximativ 2 luni, dar poate fi întâlnit până la 5-6 luni fără semnificaţie patologică

Reflexul de prehensiune palmar • activat de presiunea sau simpla atingere aplicată pe palma copilului • constă în închiderea pumnilor şi prinderea fermă a obiectului care produce stimularea. • Stimularea feţei dorsale a mâinii poate inhiba reflexul • creşte în intensitate în prima lună postnatal, pentru ca apoi să dispară în jurul vârstei de 3-4 luni, iar persistenţa lui indică hemiplegie sau tetraplegie

Reflexul de prehensiune plantar • declanşat de stimularea tegumentelor feţei plantare, a degetului mare sau prin exercitarea unei uşoare presiuni la baza degetelor piciorului • constă în flexia degetelor. • amploarea maximă la vârsta de 6 luni şi dispare la aproximativ 1 an • persistenţa acestuia indică paralizia cerebrală, forma atetozică

Reflexul „rooting” (de căutare) • stimularea tactilă uşoară a obrazului nou-născutului • întoarcerea capului în direcţia stimulului şi deschiderea gurii • dispare aproximativ la vârsta de 1 an • nu are valoare diagnostică semnificativă, deoarece este adeseori prezent la sugarii cu probleme neurologice, absent la cei apatici şi neresponsivi, iar contrar aşteptărilor este prezent şi la copiii care sunt hrăniţi enteral în flux continuu;

Reflexul de suspendare • produs de suspendarea copilului în poziţie verticală, ţinut de trunchi, cu capul în sus • constă în flectarea membrelor inferioare (până la vârsta de 4 luni) şi extinderea acestora (după 4 luni). • Extinderea şi încrucişarea membrelor inferioare este un semn pentru boala Little, diplegia spastică

Reflexul de păşire sau mersul automat • se declanşează atunci când copilul este ţinut de sub axile în poziţie verticală pe o suprafaţă plană, cu corpul uşor înclinat anterior şi este mişcat uşor înainte. • mers involuntar, subcortical, care dispare la vârsta de 2-3 luni după naştere şi este înlocuit după vârsta de 6-7 luni cu mersul antrenat

Reflexul de înot • se declanşează atunci când copilul este ţinut în plan orizontal de stomac în apă, în primele 6 luni de viaţă • mişcări alternative ale braţelor şi picioarelor şi expir pe gură

Reflexul Landau • copilul este în suspensie orizontală, în pronaţie, extensia capului determină extinderea trunchiului şi membrelor inferioare, iar flectarea capului determină flectarea trunchiului şi membrelor inferioare. • util pentru detectarea hipo- sau hipertoniei, în afecţiuni cerebrale, ale coloanei vertebrale sau în boli musculare. • apare la vârsta de 3 luni şi dispare după 2 ani

Examinarea copilului nou-născut şi sugarului la risc • examinarea craniului (circumferinţa craniană, fontanela anterioară, suturile craniului); • evaluarea funcţiilor neuro-senzoriale şi a activităţilor motorii spontane (fixare şi urmărire, semne/reflexe oculare, răspunsul la voce, interacţiune socială, plâns, excitabilitate, convulsii, mişcări spontane, adducţia spontană a degetului mare în pumn); • tonusul muscular pasiv (semnul fularului la extremităţile superioare, unghiul popliteu al extremităţilor inferioare, simetria corpului: dreapta – stânga, flexia ventrală şi dorsală, compararea curburilor axelor corpului); • activitatea motorie axială (reacţia de îndreptare, manevra de ridicare în şezut şi reversul); • examinarea palatului şi a limbii (arcuirea palatului, fasciculaţii ale limbii); • adaptabilitatea la manipulare în timpul evaluării; • autonomia în cadrul alimentării.

Video • Neonatal Assessment of the Substance Exposed Infant

Reflexele arhaice – relevanţă şi modalităţi de examinare la nou-născut şi sugar