Fotografia

1. Realizat de Vlad Darius Fotografia

2. Etimologia • Cuvântul fotografie are originea de la două cuvinte provenite din limba greacă: fotos (φotoς) care se traduce ca lumină, evident (în cazul de față se folosește termenul de lumină) și grafein (γραφειν) care se traduce ca lumină, desen, scris. Literalmente se poate traduce prin a picta cu lumină. În vorbirea curentă pe scurt se folosește termenul de imagine. • Termenul de fotografie are o triplă semnificație în vorbirea curentă: -este tehnica care poate crea imagini sub acțiunea luminii; -este o imagine obținută prin această tehnică; -este o ramură a artei grafice care folosește această tehnică.

3. Istoric • Cele trei fenomene necesare obținerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp: • Încă de pe vremea lui Aristotel s-a știut cum se poate pune realitatea într-o cutie: este suficient să facem o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. Se obține astfel o așa-numită cameră obscură. • Pe de altă parte, alchimiștii știau că lumina înnegrește clorura de argint. • A treia contribuție a venit din partea lui John Herschel, care în 1819 a descris proprietățiile hiposulfitului de sodiu, care va deveni "fixatorul" fotografiei. • Joseph Nicéphore Niépce, un mic fizician din provincie, a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niepce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Jacques Mandé Daguerre.

4. Joseph Nicéphore Niépce -Prima fotografie-

5. De aceea, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el "daghereotip", care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niepce. Proprietar al invenției a devenit statul francez. • Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă metalică tratată cu o substanță fotosensibilă , după o expunere de "doar" 8 ore (când cerul este complet senin). Copierea se făcea prin presarea matriței pe suportul de hârtie, ca și la orice tipărire a ziarelor. • Această expunere lentă aduce cu sine câteva probleme: străzile Parisului, chiar și la o oră de vârf, apar în întregime goale. Tehnica va avansa însă rapid, noua invenție făcând să apară și o nouă meserie, aceea de fotograf, căutată în special de ziarele vremii. • În anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine sub numele FélixNadar, realizează prima fotografie aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat (balon).

6. Prima fotografie din balon a Parisului. FélixNadar/ Felix Tournachon

7. Dacă la început negativul (cunoscut și sub numele de "clișeu") se realiza pe o placă de cristal, pentru a nu avea deformări, placă foarte casabilă și care cerea o manipulare deosebită, prin dezvoltarea artei fotografice a apărut necesitatea unui suport fotosensibil mai ușor de manipulat decât cristalul. • George Eastman reușește în anul 1884 să realizeze primul negativ flexibil, pe un suport de nitroceluloză, cunoscut sub denumirea de "roll film", ușor de manipulat, incasabil și cu aceleași proprietăți fotografice ca și ale plăcii de cristal. Totodată, volumul și greutatea aparatului de fotografiat se micșorează considerabil, transportarea lui nemaifiind o problemă.

8. Evoluția • În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. • Progresele au urmat trei direcții principale: • reducera duratei de expunere / mărirea sensibilității filmului sau a plăcii; • mărirea stabilității imprimării; • simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat, datorită apariției: • aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici și mai ieftine • substanțelor chimice de developare și stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate. • Material fotografic, înseamnă un produs care conține unul sau mai multe straturi fotosensibile aplicate pe un suport destinat înregistrării imaginilor alb-negru sau color.

9. Clasificarea peliculelor cinematografice • După destinație: • Negativă, destinată procesului de filmare în condiții de iluminare naturală sau artificială. • Pozitivă, destinată realizării de copii după materialele negative de imagine și sunet. • Dup negativă, folosită în procesul intermediar de relizarea unei producții de film. • Dup pozitiv, idem ca cel negativ. • După natura suportului: • Inflamabilă fabricată din suport din nitroceluloză (nu se mai folosește, dar se mai poate găsi în arhiva de filme). • Neinflamabilă, fabricată din triacetat de celuloză sau poliesteri, cea utilizată în prezent.

10. După tipul și amplasarea perforației (peliculă negativă sau pozitivă, cu perforații pe ambele părți sau o parte): • Peliculă îngustă: 16 mm, 2 x 16 mm, 8 mm, 8,5 mm,2 x 8 mm. Are perforații pe o singură parte. • Peliculă normală: de 35 mm. Are perforații pe ambele părți. • Pelicula lată: de 55 mm, 65mm, 70 mm. Are perforații pe ambele părți. • Sensibilitate spectrală la diferite radiații ale spectrului • nesensibilizată • sensibilizată

11. Fotografia color • Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariția invenției. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianulJames Clerk Maxwell. • Primul sistem color, Autochrome Lumière, a apărut pe piață la 17decembrie 1903. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanțe cromatice sensibile numai la culorile roșu, verde și albastru. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau, dând o fotografie color transparentă. • Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 și s-a bazat pe emulsii tricromatice. Majoritatea peliculelor color moderne, cu excepția "Kodachrome", se bazează pe o tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936. • Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948, fiind pusă la punct de dr. Edwin Land, la început în alb/negru, iar din 1962 în culori.

12. Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid.

13. Fotografia digitală • Fotografierea tradițională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum corespondenții de presă din străinătate), fără acces la facilități de procesare și transmitere. Pentru a ține pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii, aceștia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai repede. Fotojurnaliștii trimiși în locații distante trebuiau să își ia cu ei un mini-laborator foto și un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. În 1990, compania Kodak a prezentat publiculuiDCS 100, primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerț. Prețul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism și aplicații profesionale, dar încetul cu încetul și ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerț. • În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. La ora actuală, răspândirea lor pe glob a depășit de mult predecesorul lor tradițional, deoarece prețul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătățește și calitatea imaginilor digitale. • În ianuarie 2004 Kodak a anunțat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. Totuși, și fotografia "udă" va continua să existe, atâta timp cât artiști fotografici talentați și unii amatori vor dori să profite de posibilitățile ei multiple.

14. O imagine digitală este o reprezentare a unei imagini reale bidimensionale (imagine în "2D" sau două dimensiuni), ca o mulțime finită de valori digitale (numerice), codificate după un anumit sistem. • Dacă a fost produsă printr-un procedeu fotografic se mai numește și fotografie digitală. • Fiecare pixel al unei imagini în 2D este asociat pe de-o parte cu poziția sa relativă pe imagine, și deține pe de altă parte un număr (relativ mic) de valori caracteristice ale semnalului de lumină emis de pixelul respectiv. Semnalele digitale pot fi clasificate conform numărului și naturii valorilor semnalului în: • Binare(di- sau bi-nivel) • Scalăgri • Color • Fals color • Multi spectrale • Tematică • Termenul de imagine digitală se aplică de asemenea și datelor asociate cu punctele unei regiuni din spațiu, tridimensionale, așa cum ar fi aceea produsă de un echipament tomografic, sau și de camere de luat vederi sau aparate fotografice speciale pentru 3 dimensiuni. În acest caz, fiecare element al imaginii în "3D" (în spațiu) are 3 coordonate (în loc de 2) și poartă numele de voxel (acronim provenit de la "volumetric pixel").

15. Aparate digitale

16. Listă de fotografi români • Iosif Berman • Ioan Mihai Cochinescu • Luminița Cochinescu • Mircea Faria • Livia Geabelea • Lucia Gruescu • Stefan Havadi-Nagy • Nicu Ilfoveanu • Răzvan Jigorea • Iosif Kiraly • Dinu Lazăr • Hedy Löffler • Carol Popp de Szathmáry • Sorin Postolache • Roxana Trestioreanu

17. Poze