1 / 28

P IAŢA PRODUSELOR ECOLOGICE

P IAŢA PRODUSELOR ECOLOGICE. Structuri informaţionale specifice pieţelor ecologice. Pieţele ecologice se află în stadiul de: formare creştere Informaţiile au componente: cantitative - calitative  sistemele informaţionale tradiţionale au o valoare explicativă limitată.

barney
Download Presentation

P IAŢA PRODUSELOR ECOLOGICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PIAŢA PRODUSELOR ECOLOGICE

  2. Structuri informaţionale specifice pieţelor ecologice

  3. Pieţele ecologice se află în stadiul de: • formare • creştere Informaţiile au componente: • cantitative - calitative  sistemele informaţionale tradiţionale au o valoare explicativă limitată

  4. Informaţiile referitoare la mediu sunt: • adesea nemonetare • uneori greu de cuantificat • “semnale slabe” care trecute cu vederea pot avea consecinţe grave  culegerea informaţiilor implică grade de dificultate suplimentare

  5. Informaţiile referitoare la mediu nu sunt generate doar de sfera economică, ci şi de sferele: - politică - ştiinţifică - publică etc.  Pentru a fi relevante, informaţiile sunt dependente de: • transmiterea şi • multiplicarea lor prin mass-media

  6. Informaţiile despre mediu devin relevante d.p.d.v. economic prin MODIFICAREA: ATITUDINII ŞI COMPORTAMENTULUI CONSUMATORILOR ŞI FACTORILOR DE DECIZIE

  7. Sistemul “tradiţional” de: - înregistrare • observare • calcul nu poate oferi informaţiile necesare. Sistemul “tradiţional” se bazează pe: - fapte interne - fapte din trecut - indicatori de natură cantitativă - măsurarea unor obiective legate de profit

  8. Pentru a depăşi această “barieră”  este necesar un sistem informaţional: - orientat spre exterior - cu un conţinut de informaţie previzională mai mare - un “radar strategic” pentru modificările mediului în care acţionează organizaţia

  9. Înregistrarea timpurie a evenimentelor: = esenţială = aduce avantaje organizaţiei • se identifică: • riscurile şi pericolele • şansele • potenţialele noi de piaţă

  10. Modalităţi de culegere şi analiză a informaţiilor necesare studierii pieţelor ecologice: • Analiza scenariilor ecologice • Analiza impactului transversal • Curba de difuziune

  11. Analiza scenariilor ecologice • presupune proiectarea unor alternative privind viitorul • se prevăd căile de dezvoltare ce pot conduce la aceste alternative Avantajele constau în cuprinderea: • atât a informaţiilor cantitative, cât şi a celor cantitative • atât a factorilor interni cât şi a factorilor externi • comportamentului concurenţei  evidenţierea efectelor pe termen lung

  12. Analiza scenariilor ecologice Se dezvoltă, de obicei, în trei variante: - optimistă - plauzibilă - pesimistă Varianta pesimistă: importantă: testează rezistenţa strategiei organizaţiei Un scenariu se poate dezvolta în mai multe faze.

  13. FAZA 1 • cea mai dificilă • adesea problemele sunt necunoscute • formularea întrebărilor se face cu dificultate • organizaţia este copleşită de volumul mare de informaţii În această fază se studiază:

  14. Tendinţele de lungă durată - modificarea valorilor sociale • prognoze pe termen lung ale institutelor ştiinţifice • programe politice • cercetarea ştiinţifică Indicatorii timpurii: - publicaţii ecologice - iniţiative ale publicului - iniţiative ale “verzilor” - expuneri în mass media

  15. Indicatorii tehnici: - invenţiile - proiectele de cercetare - potenţialele de inovaţie: produs, proces, reciclare, materiale şi substanţe, logistică

  16. “Lămpile de semnalizare”: - rezultatele sondajelor de opinie - luări de poziţie ale unor persoane publice - iniţiative legislative - creşterea preţurilor pentru resurse sau pentru îndepărtarea deşeurilor - comportamentul concurenţei - comportamentul reţelei comerciale

  17. FAZA 2 - informaţiile culese şi problemele identificate sunt evaluate şi sintetizate astfel încât să poată defini domenii relevate pentru organizaţie - informaţiile sunt analizate în interacţiunea lor • se sintetizează o matrice de interconexiuni FAZA 3 proiecţia tendinţelor care descriu aspecte parţiale ale mediului în care evoluează organizaţia (ex: dezvoltarea procentuală a segmentului de consumatori sensibili la problemele ecologice)

  18. FAZA 4 - toate informaţiile sunt comasate în pachete de premise alternative (ex: comportamentul concurenţei) FAZA 5 = interpretare scenariu în care se formulează diferitele imagini/ proiecţii ale viitorului (din perspectiva protecţiei mediului) FAZA 6 = analiza cazurilor de perturbări - testează gradul de robusteţe a prezumţiilor şi premiselor strategice elaborate

  19. FAZA 7 = analiza repercusiunilor şi stabilirea consecinţelor; dezvoltarea strategiilor de pătrundere pe piaţă pornind de la acestea FAZA 8 = planificarea măsurilor concrete de transpunere în realitate a scenariului

  20. Analiza de tip scenariu: - fundamentarea deciziilor pe termen lung - fundamentarea deciziilor în condiţii de incertitudine (situaţii tipice în dezvoltarea pieţelor ecologice) - nu garantează succesul - măreşte probabilitatea ca toate informaţiile relevante să fie analizate

  21. 2. Analiza impactului transversal • se poate realiza sub forma unui brainstorming • interrelaţionează evoluţiile ecologice potenţiale cu scopurile şi strategiile organizaţiei • participă atât persoane cu experienţă, cât şi reprezentanţi ai unor “păreri minoritare” Dinamica opiniilor se poate concretiza în modificarea comportamentului de cumpărare.

  22. 3. Curba de difuziune - organizaţia se află în imposibilitatea de a filtra din mesajele zilnice primite pe acelea care au tangenţă directă cu realizarea propriilor deziderate - unele probleme generează o “carieră” deosebită, altele rămân fără ecou

  23. Curba de difuziune Desfăşurarea tipică a “problemelor” de mediu: - o perioadă premergătoare lungă - o creştere bruscă a atenţiei - rămânere la un “nivel” înalt - scăderea interesului (după adoptarea unor măsuri) - există faze “intense” şi faze “liniştite”

  24. Desfăşurarea tipică a unei curbe de difuziune (18 “paşi”): • Păreri excentrice • Primele relatări despre rezultatele unor cercetări referitoare la riscurile unor produse/substanţe • Relatări în revistele ecologice • Ecologiştii preiau tema

  25. 5. Primele reacţii ale unor instituţii oficiale 6. Problema devine “otrava” săptămânii 7. Asociaţiile patronale dezmint problema 8. Problema se transformă în “otrava” lunii 9. Relatări despre măsurile adoptate în alte ţări 10. Primele sondaje în rândul consumatorilor

  26. 11. Patronatele oferă argumente legate de locurile de muncă 12. Presa relatează critic şi ştiinţific problema 13. Partidele de opoziţie se manifestă 14. Apar relatări în presa locală, se sensibilizează opinia publică

  27. 15. Cumpărătorii cer informaţii precise despre evitarea riscurilor 16. Concurenţa începe reclama pentru un înlocuitor 17. Patronatele încep negocieri. Problema devine “otrava” anului 18. Guvernul adoptă măsuri

  28. Concluzie: fiecare organizaţie trebuie să-şi definească pragul de la care doreşte să acţioneze Liderul pieţei (d.p.d.v. al orientării ecologice)  reacţionează din timp şi evită escaladarea dezbaterilor publice Organizaţiile cu o strategie defensivă  vor aştepta măsurile guvernului

More Related