Managementul calităţii în instituţiile de învăţământ superior

1. Managementul calităţii în instituţiile de învăţământ superior Principii fundamentale Suportul legislativ Cadrul instituţional Prof. dr. Panaite NICA Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

2. Peste 80 % din problemele de calitate sunt dependente de sistem şi, în consecinţă, este de datoria managerilor să le rezolve. Însă, de regulă, ei se mulţumesc să ia măsuri după ce evenimentele negative au avut loc, punând accentul pe acţiunea de "stingere" şi nu pe cea de "prevenire a incendiilor". Aceasta se datorează, de regulă, faptului că ei nu sunt conştienţi de adevăratul preţ al lipsei calităţii. Odată acest preţ perceput, devine clară eficienţa prevenirii şi folosirii metodelor adecvate de îmbunătăţire a calităţii, de la bun început şi în mod permanent. (P.B. Crosby)

3. Implementarea unui "vaccin" al calităţii necesită trei acţiuni ale managerilor: • conştientizarea necesităţii de preluare a iniţiativei de către manageri; • dobândirea cunoştinţelor privind managementul calităţii, managerii trebuind să devină ei înşişi educatori şi nu simpli supraveghetori; • implementarea unui mediu organizaţional motivant şi sprijinirea personalului didactic şi auxiliar în scopul îmbunătăţirii continue a calităţii. (P.B. Crosby)

4. Şase direcţiiale Declaraţiei de la Bologna (1999) • Adoptarea unui sistem de diplome lizibile şi comparabile şi crearea unui supliment la diplomă, pentru a favoriza integrarea cetăţenilor europeni pe o piaţă europeană a muncii. • Adoptarea unui sistem pe două cicluri: undergraduate (studii universitare – licenţă) şi postgraduate (postuniversitare - masterat, doctorat), cu durate similare. • Implementarea sistemului de credite transferabile (ECTS) pentru a îmbunătăţi mobilitatea studenţilor. • Promovarea mobilităţii studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor. • Promovarea cooperării europene în materie de asigurarea calităţii, în perspectiva elaborării unor criterii şi metodologii comparabile. • Promovarea dimensiunii europene a programelor de studii şi a cercetării.

5. Calitatea în Spaţiul European al Învăţământului Superior(Conferinţa Miniştrilor Educaţiei de la Berlin, 19 sept. 2003) • Miniştrii educaţiei s-au angajat la Berlin sa susţină dezvoltarea sistemului de asigurare a calităţii la nivel instituţional, naţional şi european. • Necesitatea de a elabora criterii mutual acceptate si metodologii de asigurare a calităţii. • S-a hotărât ca până în anul 2005sistemele naţionale de asigurare a calităţii sa includă: • Definirea responsabilităţilor organelor si instituţiilor implicate. • Evaluarea programelor sau instituţiilor, inclusiv evaluarea interna, analiza externa, participarea studenţilor si publicarea rezultatelor. • Un sistem de acreditare, certificare sau proceduri comparabile. • Participarea internaţională, cooperarea si organizarea reţelelor.

6. Calitatea în Spaţiul European al Învăţământului Superior(Conferinţa Miniştrilor Educaţiei de la Berlin, 19 sept. 2003) • Ţările membre au fost încurajate sa elaboreze un cadru al calificărilorcomparabile si compatibile pentru sistemele de învăţământ superior, care ar căuta să descrie calificările în termeni de abilităţi, pe niveluri, conform rezultatelor procesului de învăţare, competentelor si profilului. • Elaborarea unui cadru atotcuprinzator de calificări pentru Spaţiul European al Învăţământului Superior .

7. Agenţii naţionale şi internaţionale în domeniul calităţii învăţământului univ. • Agenţii / reţele internaţionale de agenţii pentru: • Asigurarea / managementului calităţii; • Acreditarea programelor de studii specializate. • Agenţii naţionalepentru: • Acreditarea instituţiilor de învăţământ superior / programelor de studii; • Asigurarea / managementului calităţii.

8. Agenţii / reţele internaţionale de agenţii pentru asigurarea / managementul calităţii • Reţeaua internaţională a agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior (INQAAHE) • Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA) Alte reţele zonale: • Reţeaua Nordică pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior (NOQA) • Reţeaua Agenţiilor de Asigurarea a Calităţii din Învăţămîntul Superior din Europa Centrală şi Orientală (CEE NETWORK) • Reţeaua D-A-CH • Consorţiul European pentru Acreditare ECA.

9. The International Network for Quality Assurance Agencies in Higher Education Anul înfiinţării: 1991 Scopul principal: • Colectarea şi diseminarea informaţiilor asupra teoriilor şi practicilor privind • evaluarea, • îmbunătăţirea şi • menţinerea calităţii în învăţământul superior, • Asigurarea comparabilităţii acţiunilor. Componenţă: • Reuneşte peste 150 Asociaţii de Acreditare din peste 50 de ţari ale lumii, între care şi CNEAA din România.

10. Reţeaua internaţională a agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior Obiective: • să promoveze practicile bune în menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii învăţământului superior; • să faciliteze cercetări privind practicarea managementului calităţii în învăţământul superior, cât şi asupra eficacităţi acestuia; • să ofere sfaturi şi expertiză pentru a sprijini dezvoltarea unor noi agenţii de asigurare a calităţii ; • să faciliteze legăturile dintre organismele de acreditare; • să asiste membrii pentru a determina standardele instituţiilor care operează internaţional; • să permită o mai bună informare în vederea recunoaşterii internaţionale a calificărilor; • să sprijine dezvoltarea şi utilizarea schemei de credite transferabile pentru a creşte mobilitatea studenţilor între instituţii aflate înăuntrul sau în afara frontierelor naţionale.

11. European Association for Quality Assurance in Higher Education Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA) a fost creată pe 4 noiembrie 2004 la Frankfurt, ca succesor al Reţelei Europene pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, întemeiată la 29 martie 2000 la recomandarea Consiliului Europei. Principalele obiectivele: • Schimbul de experienţă în domeniul asigurării calităţii; • Dezvoltarea şi propunerea unor standarde, proceduri şi direcţii călăuzitoare pentru agenţiile membre; • Ofertă de expertiză şi consiliere pentru ministerele, autorităţile şi organismele ţărilor membre, în special în ce priveşte procesul de la Bologna; • Dezvoltarea şi implementarea unor sisteme de peer-review pentru agenţiile de calitate şi de acreditare, • Să contribuie la crearea spaţiului european al învăţământului superior. http://www.enqa.net

12. Reţele zonale • Reţeaua Nordică pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (NOQA) a fost creată în 1992 de către organismele de profil din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia. În anul 2003 a devenit un organism oficial. • Reţeaua Agenţiilor de Asigurarea a Calităţii din Învăţământul Superior din Europa Centrală şi Orientală (CEE NETWORK)a fost întemeiată la Cracovia în 2001 şi a căpătat statut oficial în anul următor, la Viena. Ea are 18 membri din Albania, Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Macedonia, Polonia, Federaţia Rusă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România, şi Bavaria/Germania (ACQUIN).

13. Reţele zonale • Reţeaua D-A-CHa fost creată în iulie 2003 pentru a pregăti recunoaşterea reciprocă a deciziilor de acreditare luate de Consiliul Austriac de Acreditare (ÖAR), Consiliul German de Acreditare (Akkreditierungsrat) şi Centrul pentru Acreditare şi Asigurarea Calităţii al Universităţilor Elveţiene. • Consorţiul European pentru Acreditare ECA.ECA a fost constituit la Córdoba în noiembrie 2003 cu scopul de a asigura recunoaşterea reciprocă a acreditărilor între ţările membre pînă în 2007.

14. Organisme la nivel naţional în România: • CNEAA(Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică) 1995 - 2005 • CNMC(Consiliul Naţional pentru Managementul Calităţii) 1998 – 2000 • ARACIS(Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior) 2005 - -------

15. LEGE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE (proiect) • Politicile şi strategiile de asigurare a calităţii în sistemul naţional de învăţământ din România vor fi permanent corelate cu orientările şi acţiunile promovate la nivel european şi mondial. • Un învăţământ de calitate este acela în care instituţiile şi programele lor de studii: • demonstrează capacităţi de realizare, în contexte diverse, a obiectivelor planificate; • satisfac exigentele şi aşteptările beneficiarilor interni şi externi; • garantează realizarea standardelor şi normelor de calitate.

16. Comitetul pentru Asigurarea Calităţii din unităţile şi instituţiile de învăţământ Atribuţii • elaborează planuri strategice pe termen de patru ani şi planuri anuale operaţionale privind masurile de îmbunătăţire a calităţii; • aplică metodologia de asigurare a calităţii în educaţie elaborata de Agenţie; • implică toţi membrii comunităţii şcolare în activităţile de asigurare a calităţii; • elaborează anual, la sfârşitul fiecărui an şcolar, un raport privind starea calităţii procesului de instruire şi educare • elaborează propria bază de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale furnizate; • cooperează cu Agenţia Româna pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi alte instituţii. Legea privind asigurarea calităţii în educaţie (proiect)

17. Structurarea metodologiei asigurării calităţii în educaţie • calitatea sistemului naţional de învăţământ; • calitatea serviciilor furnizorilor, respectiv unităţi şi instituţii de învăţământ; • calitatea procesului de instruire şi educare a elevilor şi studenţilor. Legea privind asigurarea calităţii în educaţie (proiect)

18. Responsabilitatea asigurării calităţii • Furnizorul de servicii de instruire şi educare, respectiv unitatea şi instituţia de învăţământ, prin personalul de conducere, didactic şi, după caz, de cercetare, este responsabil de asigurarea calităţii serviciilor educaţionale oferite şi o garantează beneficiarilor.” Legea privind asigurarea calităţii în educaţie (proiect)

19. Calitatea serviciilor de instruire şi educare este asigurată prin: • proiectarea misiunii şi viziunii organizaţiei în construirea ofertei de servicii şi a relaţiei cu beneficiarii; • realizarea efectivă a activităţilor cuprinse în planul managerial al unităţii / instituţiei de învăţământ, care contribuie la furnizarea ofertei de servicii, potrivit standardelor şi managementului calităţii adoptat de furnizor; • monitorizarea activităţilor planificate şi colectare a datelor şi informaţiilor care probează gradul de realizare a performantelor cuprinse în standard; • autoevaluarea eficienţei activităţilor programate, pe baza dovezilor înregistrate; • evaluarea externă pe baza raportului de autoevaluare; • îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvoltare. Legea privind asigurarea calităţii în educaţie (proiect)

20. Standarde, norme şi indicatori de performanţă • Asigurarea calităţii se face prin raportare la un set comun de standarde, norme şi indicatori de performanţă. • Standardele exprimă capacitatea instituţionala a furnizorilor de servicii de instruire şi educare în termeni de: • viziune strategică; • management; • cultura organizaţională; • resurse materiale şi umane; • procese de predare şi învăţare; • procese de evaluare şi certificare; • procesare de ameliorare a activităţii curente. Legea privind asigurarea calităţii în educaţie (proiect)

21. Acreditarea instituţiilor de învăţământ superior din România şi evaluarea externă a calităţii • Acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor lor de studii intră în competenţa exclusivă a ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior). • Instituţiile acreditate de învăţământ superior din România au dreptul de a solicita evaluarea externă a calităţii fie de la ARACIS, fie de la o altă agenţie înscrisă în registrul european al agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe baza standardelor şi a standardelor de referinţă pe care le practică. Legea privind asigurarea calităţii în educaţie (proiect)

22. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior(ARACIS) Misiunea ARACIS este de a efectua evaluarea externă a calităţi educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ superior şi de alte organizaţii furnizoare de programe de studiu iniţial şi de formare continuă specifice învăţământului superior, care operează în România, cu scopul de: • a atesta capacitatea organizaţiilor furnizoare de educaţie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate; • a contribui la dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii în învăţământul superior; • a asigura protecţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi de programe de studiu de nivelul învăţământului superior prin producerea şi diseminarea de informaţii sistematice, coerente şi credibile, public accesibile despre calitatea educaţiei; • a propune MEdC strategii şi politici de permanentă ameliorare a calităţii învăţământului superior, în strânsă corelare cu învăţământul preuniversitar. Regulamentul de organizare şi funcţionare alAgenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS)

23. Atribuţii ARACIS • În domeniul acreditării • În domeniul asigurării calităţii

24. Atribuţii ARACIS în domeniul acreditării • Elaborează şi revizuieşte periodic metodologia şi standardele de acreditare, care se avizează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului; • Evaluează în temeiul standardelor şi al metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, la cerere sau din proprie iniţiativă şi propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de învăţământ superior şi a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează actele normative pentru înfiinţarea de structuri de învăţământ superior. Regulamentul de organizare şi funcţionare alAgenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS)

25. 1 Atribuţii ARACIS în domeniul asigurării calităţii • formulează şi revizuieşte, periodic, pe baza bunelor practici, standardele naţionale de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul superior; • colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) în elaborarea şi promovarea de politici şi strategii de acţiune, pentru creşterea calităţii educaţiei în România; • organizează, anual, consultări cu instituţiile de învăţământ superior pentru a stabili priorităţile asigurării calităţii; • elaborează şi face publice propriile proceduri de evaluare externă a calităţii educaţiei; • încheie cu instituţii din ţară şi străinătate contracte de prestare de servicii pentru evaluarea externă a calităţii programelor şi furnizorilor de programe de educaţie, precum şi pentru evaluarea trans-instituţională a programelor similare în vederea stabilirii de ierarhizări la nivel naţional sau internaţional; Regulamentul de organizare şi funcţionare alAgenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS)

26. 2 Atribuţii ARACIS în domeniul asigurării calităţii • efectuează, pe bază contractuală, la solicitarea MEdC, evaluarea calităţii unor programe şi instituţii de învăţământ superior; • face publice rezultatele evaluărilor externe; • publică manuale, ghiduri, lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare şi de asigurare internă şi externă a calităţii; • elaborează periodic, cercetări şi analize de sistem asupra calităţii învăţământului superior din România; • colaborează cu agenţii similare din alte ţări pentru dezvoltarea şi aplicarea de măsuri eficiente de îmbunătăţire a calităţii programelor de învăţământ superior; • elaborează Codul de etică profesională a membrilor şi experţilor ARACIS; • publică, anual, un Raport cu privire la propria activitate; • elaborează, periodic, rapoarte de autoevaluare a calităţii propriei activităţi în vederea pregătirii evaluării externe de către agenţii similare din alte ţări. Regulamentul de organizare şi funcţionare alAgenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS)

27. Erorilecele mai frecvente, …… cauzeale opoziţiei faţă de introducerea unor sisteme vizând managementul calităţii în instituţiile de învăţământ superior

28. 1 Argumentare: „Noi desfăşurăm un proces didactic de calitate, profesorii noştri sunt foarte buni, studenţii – dacă ar dori - ar avea ce învăţa de la noi! Nu trebuie să ne luăm după alţii care folosesc acest management al calităţii. Să-l aplice acolo în fabrică. Noi suntem o universitate!”

29. 2 Erori frecvente: • Confundarea managementului calităţii cuautorizarea de funcţionare sau cu acreditarea; • Efecte: menţinerea calităţii la nivelul minim acceptat.

30. 3 Erori frecvente: Identificarea calităţii organizaţionale cu una dintre elementele sale specifice. • personalul didactic este tentat să limiteze calitatea numai la rezultatele activităţii didactice; • studenţii, să aprecieze calitatea prin prisma cunoştinţelor dobândite, a facilităţii obţinerii diplomelor universitare, a burselor sau a condiţiilor de cazare; • organismele financiare pun pe prim plan modul de cheltuire a resurselor disponibile. Efecte: • Dezvoltarea unor sisteme limitate de organizare a calităţii. • Suprevaluarea unor performanţe • Considerarea unor performanţe individuale ca performanţe ale sistemului sau ale instituţiei

31. „Managementul calităţii are un rol important în schimbarea şi dezvoltarea la nivel instituţional. Acest rol este adesea subapreciat în instituţiile în care managementul şi evaluarea calităţii instituţionale sunt confundate cu condiţiile de evaluare şi acreditare impuse de agenţiile externe. … Constatăm că introducerea sistemelor de management al calităţii în interiorul instituţiilor de învăţământ, în scopul îmbunătăţirii procesului de schimbare la nivel instituţional, nu este suficient de bine dezvoltată, sau în unele cazuri, o astfel de abordare lipseşte cu desăvârşire.” Sursa: C. Campbell, S. Kanaan, B. Kehm, B. Mockiene, D. Westerheijden şi R. Williamson – Universitatea europeană: manual despre abordarea instituţională a managementului strategic, managementului calităţii, politicii europene şi recunoaşterii academice. Program multinaţional Phare pentru învăţământul superior „Dimensiunea europeană a managementului instituţional al calităţii”.

32. Activităţile managementului calităţii trebuie să fie integrate în celelalte procese instituţionale de planificare şi luare a deciziilor. • Managementul calităţii permite instituţiei să înveţe despre ea însăşi, să se autocunoască, să facă îmbunătăţiri şi schimbări acolo unde este necesar şi să interacţioneze eficient cu mediul extern, naţional şi internaţional. Sursa: C. Campbell, S. Kanaan, B. Kehm, B. Mockiene, D. Westerheijden şi R. Williamson - Universitatea europeană: manual despre abordarea instituţională a managementului strategic, managementului calităţii, politicii europene şi recunoaşterii academice.

33. 1 Dimensiunile calităţii instituţiilor de învăţământ superior • Dimensiunea legală: măsura în care în universitate sunt aplicate reglementările legale şi procedurile specifice instituţiilor de învăţământ superior; • Dimensiunea profesională: concordanţa activităţii personalului didactic cu standardele profesionale specificate şi acceptate pentru fiecare domeniu / specializare din învăţământul superior; • Dimensiunea economică: atingerea obiectivelor cu un anumit nivel al cheltuielilor, concretizate în costuri, timp, echipamente şi personal; • Dorinţele / cerinţele clienţilor: măsura în care serviciile sunt în concordanţă cu dorinţele, aşteptările şi nevoile potenţiale ale clienţilor;

34. 2 Dimensiunile calităţii instituţiilor de învăţământ superior • Piaţa muncii:măsura în care instituţiile de învăţământ superior sunt capabile să se adapteze rapid la cerinţele de pe piaţa muncii; • Dezvoltarea organizaţională: capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a defini şi a implementa strategiile organizaţionale în acord cu cerinţele şi obiectivele sistemului educaţional. Prof. Petra van Dijk (Univ. Politehnică din Roterdam) - Guidelines for the assesment of the quality of internationalization in Higher Professional Education

35. Raţionamentele managerilor privind orientarea universităţii spre calitatea organizaţională

36. Semnificaţia calităţii • Calitatea reprezintă un atribut intrinsec al oricărui obiect material sau imaterial care reflectă gradul de adecvare la cerinţele specificate sau implicite ale beneficiarului. • Calitatea unei instituţii de învăţământ (universitate, şcoală) este determinată de calitatea proceselor care au loc în acea instituţie şi de calitatea serviciilor educaţionale oferite.

37. CALITATEA PROCESELOR Folosirea resurselor Proceduri Informaţii Organizareaproceselor • CALITATEA ORGANIZAŢIEI Cultura organizaţională Structură, sisteme Facilităţi Management Resurse umane • CALITATEA • SERVICIILOR • EDUCAŢIONALE • Îndeplinirea cerinţelorclienţilor • Externi • interni Calitatea unei universităţi

38. Metode / proceduri de evaluare a calităţii • Auditarea calităţii • Auditarea în vederea autorizării / acreditării • Certificarea calităţii • Certificare ISO 9000 – 2000 • Benchmarking • Ranking • Premiile pentru calitate • Premiul Malcom Baldrige pentru învăţământ (SUA) • Premiul European pentru Calitate • Premiul Deming(Japonia) • Premiul Juran (România)

39. COMPETENŢA MANAGERIALĂ A PERSONALULUI DE CONDUCERE (RECTOR, PRORECTORI, DECANI) Competenţa şi motivarea personalului didactic Calitatea studenţilor Calitatea curriculei Calitatea programelor (gradul de adecvare la necesităţile pieţei) Calitatea metodelor şi procedeelor didactice Calitatea resurselor materiale utilizate (spaţii didactice, dotări specifice) Disponibilitatea resurselor financiare (bugetare şi extrabugetare) şi autonomia decizională a folosirii acestora Calitatea facilităţilor studenţeşti (biblioteci, servicii de asistenţă socială şi de locuit) Facilităţi pentru personalul didactic şi nedidactic Competenţa personalului Motivarea şi disponibilitatea personalului Încrederea beneficiarilor / finanţatorilor Calitatea resurselor materiale disponibile Disponibilitatea resurselor financiare atrase CALITATEA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ CALITATEA PROCESULUI DIDACTIC CALITATEA ALTOR SERVICII FURNIZATE DE UNIVERSITATE FACTORI EXTERNI UNIV. Calitatea serviciilor educaţionale ale unei universităţi

40. Orientare etatistă; Decizii centralizate; Absenţa controlului public. STATUL 1989 1995 1998 2000 2005 PIAŢA MUNCII PERSONALUL DIDACTIC • Autonomie universitară; • Orientare în funcţie de piaţa muncii; • Controlul public; • Preocupări pentru managementul calităţii. Autonomie universitară; Orientare în funcţie de interesele personalului didactic; Lipsa controlului public. Orientarea raţionamentelor decizionale la nivelul universităţilor şi preocuparea pentru managementul calităţii

41. Evoluţii în abordarea calităţii • Controlul calităţii: • Asigurarea calităţii; • Managementul calităţii; • Managementul total al calităţii (TQM).

42. Tipuri şi categorii de clienţi / părţi interesate în calitatea serviciilor unei universităţi

43. Managementul calităţii • Scop: punerea în practică a unei strategii orientate spre calitate. • Definire: ansamblul activităţilor de management, care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile, şi care se implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi: • planificarea calităţii • controlul calităţii • asigurarea calităţii şi • îmbunătăţirea calităţii.

44. Sistemul calităţii Definire:un ansamblu destructuri organizatorice, de procese şi resurse pentru implementarea managementului calităţii. Sistemul calităţii presupune: • o politică orientată spre client; • o structură organizatorică adecvată; • o documentaţie suficientă; • un sistem informaţional care să permită detectarea disfuncţionalităţilor.

45. Structuri organizatorice, procese şi resurse pentru implementarea managementului calităţii O politică orientată spre client O structură organizatorică adecvată SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII O documentaţie suficientă • O structură a calităţii, cu • posturi specifice managementului calităţii Sistem informaţionalcare să permită detectarea disfuncţionalităţilor • Manualul calităţii • Manualul procedurilor • Instrucţiunile de lucru • Înregistrările calităţii Sistemul calităţii unei instituţii de învăţământ

46. MANAGEMENTUL UNIVERSITĂŢII MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV MANAGEMENTUL ACADEMIC MANAGEMENTUL CALITĂŢII ORGANISME DE CONDUCERE PERSONAL DE CONDUCERE PERSONAL DE CONDUCERE PERSONAL DE CONDUCERE Rector Senat Birou Senat Colegiu Acad. UNIVERSITATE Director managementul calităţii Prorectori Cancelar Director Gen. Adm.; Contabil şef; Secretar şef;Şefi serviciu Decan Consiliu Birou consiliu FACULTATE Prodecani; Cancelar Adm. şef ; Secretar şef Responsabil mgt. calităţii Şef de catedră, Director departament CATEDRĂ, DEPARTAMENT Responsabil managementul calităţii Integrarea sistemului calităţii în structura organizatorică a unei universităţi

47. Elementele componente ale managementului calităţii unei instituţii de învăţământ PLANIFICAREA CALITĂŢII Activităţi care stabilesc obiectivele şi condiţiile referitoare la calitate, precum şi condiţiile referitoare la aplicarea elementelor sistemului calităţii. Ansamblul activităţilor planificate şi sistematice în cadrul sistemului calităţii şi demonstrate, atât cât este necesar, pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate. ASIGURAREA CALITĂŢII Tehnici şi activităţi cu caracter operaţional utilizate pentru satisfacerea condiţiilor referitoare la calitate. CONTROLUL CALITĂŢII Acţiuni întreprinse de întreaga instituţie de învăţământ pentru creşterea eficacităţii şi eficienţei activităţilor în scopul de a asigura avantaje atât pentru instituţie cât şi pentru clienţi. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII Ansamblul activităţilor de management, care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile, şi care se implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi planificarea calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

48. SISTEMUL EDUCAŢIONAL Managementul academic şi administrativ ( M ) D-M • Rezultate – ieşiri • Performanţele studenţilor la absolvire • Performanţe instituţionale • Alte performanţe specifice ale universităţii • Resurse – intrări • Umane (personal didactic şi de cercetare, studenţi, pers. did. aux. şi adm.) • Materiale • Informaţionale • Financiare Proces didactic (D) D - CS Alte activ. ale sistemului educaţional şi serv. specifice ale univ. (AS) D-AS Cercetare ştiinţifică (CS) III. Indicatori de calitate a rezultatelor (performanţe instituţionale care infl. procesul didactic) I.Indicatori de calitate a procesului didactic (D) + II. Indicatori de calitate a proceselor care infl. direct active. didactică (D-CS; D-M; D–AS) • Sursa : Nica, P, (2002), Calitate şi adaptabilitate în managementul facultăţilor economice, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, pg. 93 Schema generală a sistemului de indicatori ai calităţii unei instituţii de învăţământ superior

49. Sistemul premiilor pentru calitate • Premiul European pentru Calitate • Premiul Malcom Baldrige pentru Calitate în educaţie • Premiul Deming • Premiul Juran

50. Premiul European pentru Calitate Caracteristici generale: • Premiul European pentru Calitate a fost instituit în anul 1988 de către Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii (EFQM) şi se acordă anual celor mai importanţi exponenţi din Europa de Vest ai managementului calităţii totale