Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie, a copiilor cu implant cohlear

1. Acest ghid doreste sa vina în sprijinul parinţilor si sugereaza câteva tipuri de exercitii pentru dezvoltarea abilitatilor auditive si de dezvoltare a limbajului în familie.

2. Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie, a copiilor cu implant cohlear Implantul cohlear oferă copilului posibilitatea de a auzi normal, dar nu rezolvă şi problema integrării lui între auzitori. A auzi nu înseamnă automat şi a vorbi fără a învăţa limba. Învăţarea limbajului şi a abilităţilor auditive este un proces de lungă durată care se desfăşoară pe parcursul mai multor ani, în funcţie de vârsta copilului şi de momentul când a fost implantat. Acest lucru se realizează cu ajutorul logopedului care trasează şi urmează nişte paşi pentru a învăţa copilul să audă, să pronunţe şi să înveţe treptat sa-şi folosească auzul şi limbajul pentru a comunica cu cei din jur.

3. Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie, a copiilor cu implant cohlear Trebuie menţionat faptul că există posibilitatea ca un număr dintre copiii cu implant cohlear să nu facă faţă încadrării în şcoala de masă, dacă nu au un vocabular cu care să opereze şi să comunice. Scoala presupune o comunicare spontană şi un vocabular cu care copilul să fie capabil să facă generalizări şi abstractizări, necesare obţinerii şi redării informaţiei. Toate acestea se pot obţine cu o implicare totală a familiei de a comunica permanent cu copilul. Dacă nu există aceasta disponibilitate, rezultatele vor fi reduse şi şansele de integrare socio-educaţională limitate.

4. Recuperarea precoce- unica sansa pentru o buna integrare a copilului. • Recuperarea precoce a deficientului de auz este condiţie esenţială pentru dezvoltarea normală a personalităţii lui şi unica şansa pentru o bună integrare şi compensare a handicapului. Copilul trebuie să înveţe să dea sens noilor informaţii auditive şi trebuie să trăiască într-un mediu cu comunicare auditiv-verbală. • Important este ca familia să acorde copilului o suficientă atenţie, să vorbească permanent cu el, să-i trezească dorinţa de comunicare, să-l încurajeze în dezvolatrea auzului şi vorbirii sale. Eforturile familiei conjugate cu cele ale echipei medico-psiho-pedagogice, ajută copilul deficient de auz să învingă multe obstacole care apar în calea formării şi dezvoltării personalităţii lui, în parcurgerea diferitelor trepte de învăţământ.

5. Pregatirea copilului pentru recuperarea auditiv-verbala • Recuperarea copilului deficient auditiv-verbal este un proces complex care nu se poate limita doar la educarea auditiv-verbală, ci urmăreşte şi integrarea lui socio-educaţională şi profesională. • Procesul de recuperare are ca obiectiv învăţarea limbajului ca principală formă de comunicare cu auzitorii, ca o bază a dezvoltării psihice normale. • Durata perioadei pregătitoare este condiţionată de vârsta copilului, de nivelul de dezvoltare psihică şi de implicarea familiei.

6. Formarea priceperilor şi deprinderilor de a folosi aparatul fonator Această activitate este necesară deoarece copilul deficient de auz nu-şi dezvoltă spontan motricitatea aparatului fono-articulator prin lalaţie şi emisii mono- şi bisilabice. Datorită absenţei auzului, aceste emisii dispar cu înaintarea în vârstă, neexistând controlul auditiv.

7. Tipuri de exercitii • Exerciţii de intuire prin pipăit a vibraţiilor toracelui, laringelui şi obrajilor în timpul actului fonotor. • Exerciţii pentru dezvoltarea analizatorilor vizual şi tactil. Aceşti doi analizatori au un rol deosebit în învăţarea limbajului, primul în labiolectură, cel de-al doilea în perceperea vibraţiilor ce însoţesc articularea unor sunete. Labiolectura este necesară copilului cu implant cohlear în situaţiile în care nu are implantul pe ureche, nu are baterii, se strică aparatul, este la plajă, face baie. • Exerciţii de respiraţie: suflarea în baloane, bucăţele de hârtie, un creion sau un obiect cilindric pe masă.

8. Tipuri de exercitii • Exerciţii de gimnastica facială: umflarea şi sugerea obrajilor, mişcări cu buzele de rotunjire, ţuguiere, imitarea zâmbetului, imitarea motorului maşinii. • Exerciţii de gimnastica linguală: limba afară, limba în gură, lingerea buzelor şi a dinţilor. • Exerciţii de mobilitate a valului palatin: exerciţii de inspiraţie şi expiraţie cu pensarea nărilor. Emisii vocale „A“, „O“, „U“,“E“, „I“ cu pensarea nărilor. Exerciţii zilnice: 2-3 minute repetate pe parcursul zilei, sub formă de joc.

9. Antrenamentul auditiv Antrenamentul auditiv va urmări realizarea diferenţelor produse de diferite surse sonore, de exemplu: tobă, fluier, muzicuţă, clopoţel, jucării sonore. La început copilului i se arată obiectul care produce sunetul respectiv pentru a se familiariza cu el. Într-o primă etapă se dau două surse sonore, apoi se dau mai multe surse, familiarizarea se va face treptat. După un număr de exerciţii copilul trebuie să recunoască sursa de zgomot.

10. Antrenamentul auditiv Exerciţii zilnice: 2-3 minute repetate pe parcursul zilei, sub formă de joc. Copilul va fi familiarizat cu zgomotele din casă: telefon, sonerie, apă la baie.

11. Antrenamentul auditiv Exerciţiile se repetă zilnic 5-10 minute, de mai multe ori în cursul zilei.

12. Antrenamentul auditiv Antrenamentul auditiv se continuă cu emisii vocale: • diferenţierea fonemelor „A“,“I“,“U“,“S“,“S“, foneme care cuprind toate frecvenţele necesare în comunicarea verbală. • diferenţierea cuvintelor monosilabice: „OU“, „URS“, „CAL“, „CAS“, „CUB“, „CAP“, „AC“, „COS“, „SAL“, „TREN“. • diferenţierea cuvintelor bisilabice: „VACA“, „FATA“, „COPIL“, „CREION“ • diferenţierea cuvintelor trisilabice: „BANANA“, „ELEFANT“, „FLUTURE“, „TELEFON“

13. Verbalizarea activitatilor ZILNIC: • Copilul este dus la geam şi întrebat: CUM ESTE AFARA? PLOUA?, NINGE?, BATE VANTUL?, ESTE ZIUA?, NOAPTE? URAT?, FRUMOS?, CEATA? Treptat copilul învaţă şi în timp este capabil să răspundă singur la întrebarea CUM ESTE AFARA? • Toate activităţile zilnice sunt verbalizate: - ne sculăm - unde? - ne spălăm - cu cine? - ne îmbrăcăm - cu ce? - mâncăm - de ce? - plecăm - venim

14. Important Chiar dacă ni se pare că nu înţelege, că aceste cuvinte sunt grele pentru el, copilul le înregistrează, le învaţă şi le va folosi mai târziu. Toţi membrii familiei vor comunica cu copilul. Vocabularul copilului este alcătuit în funcţie de necesităţile lui imediate,grupate pe teme,urmând formarea unor noţiuni ce duc la generalizări şi abstractizari. La început copilul învaţă denumirea obiectelor folosind material intuitiv: imagini, planşe, mulaje, iar acasă se va exersa pe cât posibil cu material şi situaţii concrete. Materialul verbal grafic trebuie să fie variat, şi nu trebuie repetat cel din cabinetul logopedic.

15. Alcatuirea structurilor gramaticale După însuşirea unui vocabular se trece la alcătuirea structurilor gramaticale simple: - eu am... - eu vad - eu aud... - ma spal…

16. Alcatuirea structurilor gramaticale Treptat în alcătuirea structurilor gramaticale vom folosi toate părţile de vorbire. IMPORTANT! În alcătuirea structurilor gramaticale vom folosi flexiunea verbului: eu, tu, el, ea, noi etc.

17. Comunicarea verbala În comunicarea verbală cu copilul folosim întrebările: CE ARE?, CE FAC?, UNDE ESTE?, CINE ESTE?, CUM ESTE? Avem in vedere ca aceste întrebări să le folosim la toate persoanele: eu, tu,noi etc. Vom insista la învăţarea comenzilor: „DU-TE“, „VINO“, PUNE“, „IA“...

18. Comunicarea verbala Avem nevoie de folosirea gestului natural, indicând cu mâna acţiunea pe care trebuie să o facă. La fel vom proceda şi cu orientarea în timp şi spatiu: „ACUM“, „MAINE“, „IERI“, „MAI TARZIU“, „SUS“, „JOS“, “ACOLO“, „AICI“, „DUPA“, „LANGA“, etc. Exemple: - acum mâncăm.... - mâine plecăm la... - păpuşa este sus.... - căţelul este jos... - mama este acolo... - eu sunt aici...

19. Vocabularul copilului Nu încărcăm vocabularul copilului cu cuvinte şi noţiuni care nu sunt pentru vârsta lui. Exemple: • obiectele din casă: - dormitor - baie - bucatărie • obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte • jucării • fructele şi legumele • animale şi păsări

20. Vocabularul copilului Copilul în joacă învaţă să numere, învaţă zilele săptămânii, lunile anului şi anotimpurile. Pentru uşurarea asimilării vom lega învăţarea cuvintelor de experienţa trăită de el. Exemple: • vara este cald, mergem la mare; • iarna este frig, ninge; • azi este luni, mergem la grădiniţă; • ieri a fost duminică, am stat acasă; • în decembrie vine Moş Crăciun; • în mai este ziua ta;

21. Vocabularul copilului Astfel treptat copilul învaţă şi îşi fixează aceste noţiuni şi în timp va putea să opereze cu ele. IMPORTANT! Vom căuta să vorbim copilului fară să ne vadă imaginea labială. Fără dezvoltarea abilităţilor auditive nu vom putea realiza comunicarea spontană a copilului cu cei din jur. De asemenea el nu va reuşi să înveţe cuvinte noi în mod spontan.

22. Exercitii pentru dezvoltarea, fixarea si automatizarea limbajului De multe ori copiii nu doresc să vorbească după imagini sau cărţi. Atunci vom căuta să-i atragem într-un joc distractiv, organizat în casă, la magazin, în parc, la piaţă. Exemple: • în bucătarie putem enumera obiectele din încăpere cu simple comenzi: „UNDE ESTE FRIGIDERUL?“, „OALA STA PE ARAGAZ“, „PUNE CANA PE MASA“, „SPALA FARFURIA LA CHIUVETA“, ETC. • Vom deschide sertarele şi copilul explorează singur şi învaţă obiectele.

23. Exercitii pentru dezvoltarea, fixarea si automatizarea limbajului • în baie - ne spălăm pe dinţi cu periuţa, ne ştergem cu prosopul, facem duş in cadă. • în dormitor - păpuşa stă pe pat, pune maşina sub masă, deschide televizorul, unde este lampa?; stinge lumina! • la magazin - mergem la magazin să cumpărăm lapte, pâine, unt, brânză. • la piaţă - cumpărăm fructe, legume, punem merele în coş, luăm roşii pentru salată. • în parc - copiii se joacă cu nisip, mama stă pe bancă, băiatul se joacă cu mingea, băieţii se dau în leagăn, pe tobogan etc.

24. Foarte important !!! - Nu descurajăm copilul în tendinţele lui de a pronunţa. Chiar dacă nu spune corect, vom repeta noi cuvântul până ce el este capabil să pronunţe inteligibil. - Nu descurajăm copilul când doreşte să spună o propoziţie. Vom încerca să-i dăm modelul corect fără a interveni agresiv în corectare. - Eşecurile îl dezarmează. - Vom folosi vocea de intensitate normală şi un ritm natural în comunicare. - Nu vom vorbi foarte rar cu o articulaţie exagerată, pentru că nu poate urmări.

25. Foarte important !!! Cheia succesului integrării socio-educationale şi profesionale constă într-o permanentă comunicare verbală cu cei din jur şi în dezvoltarea permanentă a abilităţilor auditive.

26. Despre autor… Autoarea prezentei lucrări, psiholog Nicoleta Cazacu, a studiat defectologia la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj, promoţia 1971. In anii 1971 – 1976 a lucrat în cadrul Gradiniţei de copii hipoacuzici Jud. Ilfov, iar în anii 1976 – 2006 în funcţia de logoped principal la Institutul de Fono-Audiologie şi Chirurgie funcţională ORL, Clinica Panduri din Bucureşti.

27. Despre autor… Acest ghid este rezultatul unei experienţe de muncă de 38 de ani în reabilitarea auditiv-verbală a copilului deficient de auz şi de peste 10 ani de reabilitare auditiv-verbală a copilului cu implant cohlear. După o lungă activitate profesională şi publicistică, doamna Cazacu în continuare activează în sprijinul familiilor cu copii hipoacuzici, purtători de implant cohlear.

28. Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie, a copiilor cu implant cohlear Acest ghid a fost realizat din initiativa Asociatiei persoanelor cu deficiente de auz “Asculta Viata” si cu sprijinul firmei MED-EL, Austria.

29. Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie, a copiilor cu implant cohlear Acesta lucrare reprezinta o sinteza prezentata in Tabara de la Cheia 2010, a Ghidului de stimulare auditiv-verbala in familie, editat de Asociatiei persoanelor cu deficiente de auz “Asculta Viata”, cu sprijinul firmei MED-EL, Austria. Pentru a procura ghidul propriu-zis adresati-va Asociatiei “ Asculta Viata “.