Hazarde seismice

1. Hazarde seismice • Fenomeneseismice • Ansamblul de fenomene legate de geneza, transmitereasiefectelecutremurelorpoartadenumirea de seismism, domeniu al seismologiei. • Seismelesaucutremurele de pamantsuntfenomenenaturaleceproducuneledintrecelemaimaridezastre. In perioada 1970-1980, cutremurele au provocatmoartea a circa 450.000 de oamenisipagubemateriale de peste 19 miliarde de dolari. In perioada 1920-1950 au decedatpeste 887.000 de oameni. • Hazardul seismic esteprobabilitatea de aparitie a unuicutremur de o anumitamagnitudine, intr-un anumit loc sitimp. • Riscul seismic este “probabilitatea ca efectelesocialesaueconomice, exprimate in banisauvictimesaegalezesausadepaseascavalorileasteptate la un anumitamplasamentintr-un anumit interval de timp” (N.Mandrescu, 1991)

2. Cauzele producerii cutremurelor • Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri: • 1. Naturale: • mișcarea plăcilor tectonice • erupții vulcanice • impactul cu meteoriți • 2. Antropice • mijlocaele de transporturi (produc minicutremure) • explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran) • edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu) • Anual se înregistrază circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube. • Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșază avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.

3. Elementele unui seism Focarul seismic sau hipocentrul este locul din scoarta unde se produc deranjamente, unde are loc socul initial. Dupa adancimea lor focarele cutremurelor sunt : superficiale/normale : pana la 60-70 km sub suprafata; mijlocii : 70-300km; de adancime 300-700 km. Epicentrul este punctul de la suprafata Pamantului situat deasupra focarului pe prelungirea razei terestre. Timpul la origine arata momentul initierii cutremurului in hipocentru. Durata masurata a seismului, de la cateva secunde pana la zeci de secunde. Energia seismului, exprimata in lucru mecanic, se produce datorita fracturarii sau schimbarii volumui din Scoarta terestra.

4. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugator al undelor secundare. • Undele primare/prime (P) se propaga prin dilatari si comprimari succesive pe directia lor de deplasare cu viteze mari de 4-7 km/s (in crusta) si 8.2 km/s(sub suprafata Moho). • Undele secundare (S) se propaga prin deformari perpendicular pe directia lor de deplasare cu viteze de 2-4 km/s. • Undele supeficiale rezulta din interferenta in epicentru a undelor transversale si longitudinale. Se propaga cu viteza constanta de 3,4 km/s.

5. Litologia si riscul seismic • In pietrisuri si nisipuri, desi viteza de propagare a undelor este mai mica seismele sunt mai distrugatoare. • Riscul la seisme in roci cristaline compacte se considera egal cu 1, in rocile putin coezive si necoezive riscul este de : 1 :24 (roci sedimentare cimentate); 1,4 :4,4 (nisipuri umede); • 4,4 : 11,6 (in rambleuri); 12(in terenuri mlastinoaste)

6. Masurarea seismelor Cateva cutremure distructive

7. Masurarea seismelor • Se face folosinddouatipuri de scari : scaraintensitatiisiscaramagnitudinii. • Aceastaesteceamaiutilizatascara de intentsitate, cunoscuta sub denumirea de scaraMercalliModificat (MM). • Gradul I – Nu estesimtit. Pasarilesianimalelesuntnelinistite; • Gradul II - Simtitnumai de putinepersoane care se gasesc in repaus; • Gradul III - Se simte de unelepersoane din interiorulcladirilor; • Gradul IV – Se simte de maimultepersoane din interiorulcladirilorsi de uneleaflate in exsterior; • Gradul V – se simte de aproapetoatalumea. Multi suntsculati din somn; • Gradul VI – se simte de toatalumea, unele mobile grele se deplaseaza; • Gradul VII – Ceimai multi oameniparasesclocuintele. Stricaciuniconsiderabile; • Gradul VIII – Casele se deplaseazapefundatiilelor. Uniipereti de caramida se prabusesc. • Gradul IX – Panicagenerala. Crapaturimari in teren. • Gradul X – Suntdistrusecelemaimultestructuri din caramida. • Gradul XI – Putinecladiri din caramidaraman in picioare. Suntdistrusepoduri. • Gradul XII - Distrugereaesteaproapetotala. Obiectelesuntazvarlite in sus. Au loc modificari ale reliefului.

8. Cateva cutremure distructive • January 23, 1556  China, Shansi  830,000 • December 26, 2004 Sumatra 280,000 9.1 • July 27, 1976  China, Tangshan  255,000 8.0 • May 22, 1927  China, near Xining  200,000 8.3 • December 16, 1920  China,Gansu  200,000 8.6   • March 23, 893+  Iran, Ardabil  150,000 • September 1, 1923  Japan, Kwanto  143,000 8.3  • September, 1290  China, Chihli  100,000 • November, 1667  Caucasia, Shemakha  80,000 • November 18, 1727  Iran, Tabriz  77,000 • December 28, 1908  Italy, Messina  70,000 7.5 • November 1, 1755  Portugal, Lisbon  70,000 8.7 • December 25, 1932  China, Gansu  70,000 7.6 • May 31, 1970  Peru  66,000 7.8 • 1268  Asia Minor, Silicia  60,000 • January 11, 1693  Italy, Sicily  60,000 • May 30, 1935  Pakistan, Quetta  30,000 7.5 • February 4, 1783  Italy, Calabria  50,000 • June 20, 1990  Iran  50,000 7.7  Anii 1990-1997

9. 1: Morti estimate2: Magnitudine de la 6 la 6.9. Media anuala : 120.3: Magnitudine de la 7 la 7.9 : 18.4: Magnitudine de la 8 la 9.9 . Media anuala : 1. Cateva imagini :

11. Tsunami • Tsunamiul sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, sau și a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

13. Distributia geografica a seismelor • Cutremurele de mare magnitudine urmeaza limitele placilor tectonice, observandu-se existenta a doua zone inguste si alungite care concentreaza 99% din activitatea seismica a planetei : “cercul circumpacific”. Aceasta zona corespunde marilor falii inverse in care continentele aluneca deasupra domeniului oceanic, ducand la inchiderea Pacificului. • Cea de-a doua zona corespunde arcului muntilor tertiari ; acest relief inalt este consecinta compresiunii rezultate din inchiderea completa a marii Tethys. • Celor doua regiuni li se mai adauga traseele imensului lant submarin, secundare din punct de vedere al energiilor desfasurate, dar importante prin semnificatia lor tectonica, aici nascandu-se noua scoarta oceanica, ce duce la impingerea, de-o parte si de alta, a continentelor.

14. Seismicitatea in Romania • Romania este o tara seismica, annual producandu-se circa 500 de cutremure, dintre care in ultimele doua secole 50 au avut magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter. Teritoriul Romaniei este afectat in proportie de peste 50% de seisme puternice sau moderate. In raport cu Japonia insa, cantitatea de energie seismica eliberata annual este de 400 de ori mai mica. • Studiul seismicitatii a dus la conturarea mai multor regiuni epicentrale: vranceana, fagaraseana, banateana etc. Dintre acestea, cutremurele vrancene sunt singurele de tip intermediar(cu adancimi sub 170 de km). Ele elibereaza periodic cea mai mare cantitate de energie, provoaca cele mai mari distrugeri si se resimt pe areale ce se extind pana la Moscova si Marea Egee.

15. O lista a cutremurelor incepand din 1471 • -29 August 1471:  ora 12:00: 7,1 Richter: este descris de cronicarul Grigore Ureche că a avut loc „în vreme ce au şezut Domnul Ştefan cel Mare la masă în Cetatea Sucevei, deplasându-i masa”. Acest cutremur a avut loc cu puţin timp înainte de nunta voievodului cu Maria de Mangop. O aripă a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei se „prăvale în râpă”. • “-8 octombrie 1620 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. •  -8 august 1681 (9 august 1679 ) -cutremur ce are loc in timpul domnitorului Şerban Cantacuzino. magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. • -12 iunie 1701 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. • -31 mai 1738 – in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat …într-o însemnare grecească apare că a avut loc un „cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o altă însemnare menţionează că în 31 mai, la ora 3 dimineaţa pămîntul s-a cutremurat şi chiar „s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”…-6 aprilie 1790 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. • -26 octombrie 1802 – ora 12:55, magnitudine 7,9 grade, adâncime 150 km -la Bucureşti, cutremurul a durat 2 minute şi jumătate iar cronicile si insemnarile Bisericii Ortodoxe precizeaza faptul ca “au cazut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot” si ca in Bucuresti ” s-a rupt turnul cel inalt, Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boieresti si din cele de obste putine au scapat zdravene”…de asemenea o mare parte a caselor din Bucuresti, fiind de lemn, au ars. • -5 martie 1812 – ora 2:30, magnitudine 6,5 grade, adâncime 130 km – nu am gasit informatii despre pagubele produse.

16. -14 noiembrie 1829 – ora 3:40, magnitudine 7,3 grade, adâncime 150 km – a avut o durată de un minut şi, despre el, dascălul de la Batiştea scria „cu puţin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14” • -23 ianuarie 1838 – ora 20:45, magnitudine 7,5 grade, adâncime 150 km – raporul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărîmate în întregime şi multe cu stricăciuni serioase. • -31 august 1894 – magnitudine 7,1 grade – la acest cutremur s-a remarcat prabusirea malurilor Prutului pe o lungime de peste 500 de metri in judetul Galati, precum si distrugerea mai multor case vechi de la periferia Bucurestiului. • -6 octombrie 1908 – ora 23:40, magnitudine 7,1 grade, adâncime 125 km. – a fost un cutremur ce s-a anifestat in 3 faze consecutive, din ce in ce mai puternice, si care a durat aproximativ 3minute.A avariat mai ales casele vechi din Bucuresti si din estul Munteniei si sudul Moldovei...“  (by cutremur.net and Ioan Istrate) •  -10 Noiembrie 1940 – ora 3:39, magnitudine 7,7 grade, adâncime 133 km – Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Datorită contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului. In Bucureşti multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate si au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prabuşirea blocului Carlton,o structură cu 8 etaje din beton armat.

17. 4 Martie 1977 – ora 21:22, magnitudine 7,4 grade, adâncime 94 km – a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu. • 30 august 1986 – ora 00:28, magnitudine 7,1 grade, adâncime 131,4 km – a produs mai multe pagube in Basarabia decat in tara, la Chisinau prabusindu-se 4 blocuri. • 30 mai 1990 – ora 13:40, magnitudine 6,9 grade, adâncime 80-90 km –nu a cauzat pagube majore • 27 octombrie 2004 – ora 22.34, magnitudine 6,0 grade, adâncime 90-100 km – de asemenea nu a produs pagube importante.

18. Ce ar face Romania in caz de cutremur? • Aproape 800 de clădiri de locuinţe din România ar putea să cadă în cazul unui cutremur devastator. În clasamentul judeţelor cu cel mai mare risc în caz de cutremur se află Iaşi şi Galaţi. • Numai în Bucureşti sunt câteva sute de clădiri aflate în clase mari de risc seismic. • O hartă de risc seismic a Europei plasează România într-o zonă foarte expusă la cutremure puternice. Documentul a fost întocmit în urmă cu 2 ani de specialişti europeni. • Pe de altă parte, Organizaţia Naţiunilor Unite atrage atenţia într-un raport că peste un milion de români sunt în pericol în cazul producerii unui seism devastator. • Specialiştii români spun însă că riscul unui sesim foarte puternic în România, de peste 7 grade Richter, este unul redus în următorii 3-4 ani. • În cazul unui cutremur de 7 grade magnitudine, 50% din spitalele din România s-ar prăbuşi. O spune chiar ministrul Sănătăţii, care a anunţat însă şi startul lucrărilor de reconsolidarea a 30 de spitale din cele 400 din ţară. • Dacă s-ar întâmpla şi la noi ceea ce s-a întâmplat în Italia, am fi total depăşiţi. Din două motive – primul, însuşi spitalul s-ar prăbuşi. Doi – nu ar fi loc suficient pentru bolnavi în multe dintre spitalele mari.

19. IATA UNA DIN TEORIILE DE SUPRAVIETUIRE IN CAZ DE CUTREMUR DEZVOLTATA DE DOUG COPP – UN MEMBRU IMPORTANT AL ECHIPELOR DE SALVARE DIN SUA CARE PARTICIPA LA SALVAREA VICTIMELOR CUTREMURELOR DIN TOATA LUMEA DE PESTE 20 ANI.   • Triunghiul vietii •       Doar uitandu-va la aceste fotografii puteti invata • mai multe decat din 1000 de cuvinte despre cum sa te protejezi in caz de cutremur. • Daca esti in interiorul unei masini iesi afara si intinde-te langa aceasta. Daca ceva cade pe masina va ramane un spatiu liber langa ea. Vezi mai jos...

20.  Niciodata

21. S-a reactivat falia seismică Vidraru-Snagov- Shabla, mai periculoasă decât cea din Vrancea Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru - Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea. • Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani.

22. Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru - Snagov - Shabla ( Bulgaria ) - linie roşie groasă - s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea • “România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelun-geşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti , de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul recent din Chile. • “Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat profesorul Victor Mocanu.

23. Material creat in scop educational. Nu este destinat altei folosiri. Drepturile de autor rezervate.

24. Referinte/ surse • Google ( search/images) • Wikipedia ( seisme/tsunami) • Un blog cu istoricul cutremurelor Nota: sursele nu sunt chiar exacte din cauza ca la momentul in care materialul a fost creat sursele nu au fost notate corespunzator.