1 / 30

ROMA DE LA REGALITATE LA IMPERIU

ROMA DE LA REGALITATE LA IMPERIU. PROF. Emanuela Liana Stan. ROMA CELOR SAPTE REGI (753-509 î. H). Romanii traiau in ginti Existau mai multe categorii sociale (patricieni, plebei ş i sclavi). GINTA era alcătuită din oameni care aveau acelasi strămos. Seful gintei era cel mai bătrân

colorado-butler
Download Presentation

ROMA DE LA REGALITATE LA IMPERIU

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. ROMA DE LA REGALITATE LA IMPERIU PROF. Emanuela Liana Stan

  2. ROMA CELOR SAPTE REGI(753-509 î. H) Romanii traiau in ginti Existau mai multe categorii sociale (patricieni, plebei şi sclavi)

  3. GINTA era alcătuită din oameni care aveau acelasi strămos. Seful gintei era cel mai bătrân membru al acesteia

  4. Conducerea Romeiregale era asigurata de • Rege Comandant suprem • Judecator suprem • Mare preot

  5. Senat • Sfatuitorul regelui • Preia conducerea la moartea regelui • Adunarea poporului • Alege regele • Voteaza legile

  6. Roma regală

  7. Roma republicană (509-27 î. Hr.) Se impune un nou regim politic bazat pe “respublica” (treburile publice). Statul funcţionează datorită colaborării dintre Senat,magistraturi şi Comiţii (adunările poporului).

  8. Consulatul: doi membri (aleşi anual de către Senat). Aveau rolul de: a convoca adunările; a conduce în politicainternă şi externă; conducătorisupremi ai armatei.

  9. DICTATORUL La vreme de război se numea un dictator, un magistrat căruia i se încredințau puteri extraordinare pentru o perioadă maximă de 6 luni. Avea puteri nelimitate militare şi civile. Era numit la propunerea Senatului.

  10. 2. Senatul: era format din conducătorii clanurilor: patricieni (patres) şi foşti consuli. Rolul acestuia era de a-i sfătui pe magistraţi şi de a autoriza deciziile populare.

  11. Alţi magistraţi • Pretorul: administraţia juridică civilă şi uneori comandant militar; • Edilii: supravegheau organizarea şi funcţionarea pieţelor, comandau poliţia; • Cvestorii: administrau tezaurul public; • Cenzorii: efectuau recensământul cetăţenilor şi întocmeau lista cu membrii Senatului.

  12. LEGILE CELOR XII TABLE Seccesiunea 494 î.Hr. • Muntele Sacru • Plebeii obţin dreptul de a alege tribuni • plebeu • Primele legi scrise

  13. 3. Tribunatul plebei: era alcătuit, la început, din doi magistraţi ce aveau funcţia de a-i proteja pe cetăţeni de acţiunile arbitrare ale celorlalte instituţii de conducere.Aveau drept de veto faţă de orice măsură a unui magistrat sau a Senatului.

  14. Transformarea Romei într-un imperiu

  15. Sec. V-III î.Hr. – Roma cucereşte Italia (luptele cu galii, latinii, etruscii, samniţii şi grecii); 264-146 î. Hr. – războaiele punice (cu Cartagina pentru controlul Mării Mediterane); 168 î. Hr. – cucerirea Macedoniei; 146 î. Hr. – cucerirea Greciei; 30 î. Hr. – Egiptul devine provincie romană.

  16. Criza republicii • Pe plan social, se adânceşte conflictul dintre bogaţi şi săraci. Alături de patricieni şi plebei apare o categorie intermediară: cavalerii (noii îmbogăţiţi); • Pe plan politic, populaţia s-a împărţit în două partide: optimaţii (senatorii) şi popularii (plebea şi cavalerii); • Pe plan militar, generalii au dreptul de a-şi înzestra militarii, drept consecinţă se formează armatele de mercenari care vor duce la apariţia războaielor civile.

  17. REFORME • FRAŢII GRACCHI – TIBERIUS - GAIUS • CAIUS MARIUS

  18. SFÂRŞITUL REPUBLICII • Instituţiile republicane nu mai fac faţă întinderii considerabile a teritoriului • Se declanşează războaiele civile şi răscoale ale sclavilor - Spartacus • Soluţii temporare: triumviratele

  19. Primul triumvirat 60 î.Hr.: Crassus, Caezar, Pompei CAIUS IULIUS CAESAR –dictator

  20. Al doilea triumvirat 43 î.Hr.: Lepidus, Marc Antoniu, Octavian OCTAVIANUS AUGUSTUS- princeps senatus, imperator

  21. PRINCIPATUL • În anul 27 î.Hr., întors victorios din Egipt, Octavian este întâmpinat de Senat cu propunerea de a deveni dictator pe viaţă. • Octavian respinge propunerea, ţinând cont de destinul tragic al lui Iulius Caesar, şi acceptă titlul de imperator.

  22. ORGANIZAREA IMPERIULUI • PROVINCII IMPERIALE • PROVINCII SENATORIALE ROMANIZARE • PAX ROMANA

  23. OCTAVIAN AUGUSTUS PUBLIUS OVIDIUS NASO MĂSURI CULTURALE • Asigură dezvoltarea culturii. În timpul său au avut reale contribuţii în susţinerea financiară a activităţilor culturale MECENA şi AGRIPPA. • S-au afirmat scriitori de marcă : OVIDIU, HORAŢIU, VIRGILIU. PUBLIUS VERGILIU MARO

  24. MĂSURI CULTURALE • S-au realizat mari construcţii urbanistice. • « Am găsit Roma de cărămidă şi o las de marmură » (Octavian Augustus) FORUL LUI AUGUSTUS PANTEONUL

  25. TRAIANPOLITICA INTERNĂ • Redresează finanţele statului, micşorează impozitele (mai ales după cucerirea Daciei. • Întreţine bune raporturi cu Senatul.

  26. TRAIANPOLITICA INTERNĂ • Se lansează într-o adevărată politică de construcţii. Ex. Portul Ostia, Forul lui Traian.

  27. TRAIANPOLITICA EXTERNĂ Cucereşte Dacia, Nordul Arabiei, Mesopo- tamia şi Armenia.

  28. PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ CARACTERISTICI • Dezordine în armată • Fluctuaţia domniilor • Se intensifică atacurile barbarilor. FILIP ARABUL (244 – 249)

  29. PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ • Printre puţinii împăraţi meritorii din această perioadă se numără Aurelian (270 – 275).

More Related