Universit atea d in Buc u re şti Rom â ni a

1. PROIECT SEMNE & SENS LECTURA – O CERCETARE ACTIVĂ A SENSULUI Universitatea din Bucureşti România LECTURA IMAGINII PUBLICITARE

2. Fişa descriptivăa producţiei • Titlul secvenţei : Lectura imaginii publicitare – figura umană • Autor : Dan DOBRE • Public ţintă : adolescenţi între 17 -18 ani, din medii sociale favorizate şi mijlocii, elevi • Limbaţintă : franceza, ca limbă străină • Nivel de cunoaştere a limbii : bun • Tip de mesaj studiat : imaginea publicitară • Obstacole întâlnite în cursul lecturii şi strategii de depăşire : • -elaborarea ipotezelor de sens • -problema utilizării cunoştinţelor deja dobândite • -problema coerenţei globale • Competenţă scrisă : dificultăţi medii • Suportul : Power Point

3. Fişă de prezentare • Colegiul Naţional Ion Creangă,Bucureşti (clasa a XI-a, filologie) • LiceulGeorge Călinescu ,Constanţa (clasa a XII-a bilingvă) • LiceulDante Alighieri, Bucureşti (clasa a XI-a, filologie) • Numărul elevilor: 15+12 +15 = 42 • Vârsta: 17 -18 ani • Secţia: filologie • Numărul anilor de studiu al limbii franceze:-10 ani (9elevi), 7ani (8elevi), 6 ani (25elevi) În ultimii trei ani au beneficiat de un program intensiv de studiere a limbii franceze (clasele bilingve) • Mediu socio-economic şi cultural: - părinţi cu pregătire universitară (10 familii), cu studii medii (32 de familii) -30 provin din mediul urban, 12 provin din mediul rural • Centre de interes: limbile străine, istoria, filozofia, desenul • Puncte slabe: ştiinţele exacte şi sportul • Gradul de motivare: accentuat (28 din 42), mediu, restul • Argumente pentru a studia limba franceză: - calitatea de limbă de comunicare internaţională şi oportunităţile pe care aceasta le poate oferi - interesul pentru cultura şi civilizaţia franceză - posibilitatea continuării studiilor într-o ţară francofonă • Nivelul de limbă: -Înţelegerea sensului : foarte bun: 29 ; mediu: 7 ; slab: 6elevi -Exprimarea : foarte bun: 29; mediu: 7 ; slab: 6elevi Toţi participanţii înţeleg repede şi relativ bine sensul unei imagini în timp ce pentru textul scris unii dintre ei au nevoie de dicţionar.

4. Imagini ale şcolilor şi ale unor secvenţe din activităţile desfăşurate : Colegiul National “I. Creangă” din Bucureşti

5. Liceul “G. Călinescu” din Constanţa

6. Liceul“Dante Alighieri” din Bucureşti

7. SECVENŢĂ INTRODUCTIVĂ

8. STRUCTURA IMAGINII Elevii sunt invitaţisă privească atent aceste două imagini:

9. Învăţământul explicit • Model de învăţare • ETAPE: • Definirea strategiei şi precizarea utilităţii acesteia • Activităţi de învăţare transparente, explicite • Interacţiunea cu elevii şi ghidarea acestora în sensul dobândirii capacităţii de a stăpâni strategiile utilizate • Favorizarea autonomiei în vederea stăpânirii strategiei • Asigurarea aplicării strategiei • TIPURI DE CUNOAŞTERE: • Ce (cunoştinţe declarative) • De ce (explicarea importanţei strategiei) • Cum (explicitarea procedurii: interacţiunea cu elevii pentru ca aceştia să stăpâneasca strategia; consolidarea achiziţiilor şi dezvoltarea autonomiei elevilor în utilizarea strategiei) • Când (explicarea condiţiilor în care strategia poate fi utilizată)

10. LINIA PUNCTUL Linie şi suprafaţă sau plan. Linia este fundamentală expresiei grafice. Definită ca distanţă între două puncte, ea poate exprima mişcare sau deplasare, limita între două planuri, sensibilitate şi ritm, etc. În lecturarea unei imagini sau scene reprezentând personaje, linia poate fi sugerată de linia privirii... La rigoare orice poate pleca de la un punct. Linia, nu se constituie oare dintr-o succesiune de puncte? Şi dacă am extinde dimensiunile unui punct n-am realiza o pată? PATA FIGURA GEOMETRICĂ Între punct şi linie, pata ocupă o zonă nedefinită. Este rezultatul acumulării punctelor sau al deformării liniilor succesive. Ea determină o zonă, o formă cu contururi neregulate şi frontiere uneori nedefinite ... Figurile geometrice sunt suprafeţe plane. Numai organizarea planurilor într-o imagine permite realizarea actului exprimării şi acela al reprezentării. MICROPROCESE • PUNCTUL, LINIA, PATA, FIGURA GEOMETRICĂ, CONTURUL

11. ACTIVITĂŢI Prin ce se realizează frontierele acestor două imagini? Contur precis (spaţiu definit) Contur difuz (spaţiunedefinit)

12. MĂRIMEA SAU DIMENSIUNEA CULOAREA Mărimea reprezentând obiectul sau semnul este întotdeauna percepută în relaţia cu ceva. Privirea noastră este tentată să compare diferitele obiecte între ele pentru a putea vorbi de dimensiunile acestora. În absenţa unor termeni de comparaţie obiectul va fi comparat în relaţia cu dimensiunea suportului pe care stă. Rolul culorii este legat de afectivitate şi de efectele de ordin psihologic. Puţine studii ştiinţifice pot cu adevărat explica proprietăţile culorilor dar toate converg în a cunoaşte rolul acestora la nivelul mediului,al îmbrăcăminţii, etc. VALOAREA SAU TONUL ORIENTAREA SAU DIRECŢIA Orientarea exprimă direcţia liniilor unei imagini în raport cu ansamblul şi cu cadrul. Valoarea exprimă intensitatea variabilă a luminii prezente în imagine. Evaluarea diferitelor intensităţi, numite şi tonalităţi, este posibilă datorită raportului variabil care se instalează între ele. Valorile diferitelor planuri pot fi extinse de la negru la alb trecând prin toate tonurile de gri prezente. FORMA Forma priveşte conturul obiectelor, al planurilor şi al organizării acestora. Conceptul de formă se sprijină în primul rând pe noţiunea de geometrie în funcţie de care vom desemna obiectele ca având o formă triunghiulară, dreptunghică, pătrată ... Grăuntele este o proprietate a suprafeţei şi vizează textura. Acesta contribuie chiar la realizarea impresiei de adâncime ca a treia dimensiune. Grăuntele poate fi dens, fin sau mare ... Scara este utilizată în principal la realizarea impresiei de adâncime. Acest principiu se bazează pe comparaţia dimensională între două obiecte. El a fost introdus de Raphaël, în timpul Renaşterii, şi implică observaţia că obiectele îndepărtate ne par mai mici decât obiectele apropiate. Scara va putea astfel să fie folosită pentru a realiza o implicare afectivă favorizând identificarea cu subiectul (vezi prim-planurile în cinematografie). SCARA GRĂUNTELE SAU TEXTURA Mişcarea în imagine nu există decât ca reprezentare. Mişcarea nu este reală decât în lumea fizică. Imaginile se ocupă deci de reprezentarea mişcării aşa cum cinematografia utilizează succesiunea imaginilor fixe pentru a crea iluzia mişcării. MIŞCAREA • ATRIBUTELE IMAGINII • Profesorul prezintă elevilor principalele caracteristici ale imaginii:

13. SCARA PLANURILOR • OBSTACOL • Există o anumită dificultate în reperajul corect al tipologiei planurilor • STRATEGIE PEDAGOGICĂ • -Fotografiaţi în prezenţa profesorului acelaşi personaj la scări de plan diferite A. Dahvre et coll, Guide pour l’éducation aux Médias audiovisuels. S’initier, s’informer, se former, Bruxelles, Médiathèque de la Communauté française de Belgique, 1990

14. plan general plan mediu (mijlociu) Iată ce au realizat elevii:Fotografii făcute de elevi ai liceului“Dante Alighieri”având drept “ţintă” Florentina – clasa a XI -a F – una din colegele lor

15. plan american plan apropiat

16. prim plan gros plan

17. PUNCTUL DE VEDERE • Observaţi imaginile următoare : al observatorului prezintă şi el sensuri diferite. Există mai multe moduri de a lua imagini: în plonjeu(ochiul cameramanului este situat deasupra obiectului cam la 45°), în contra-plonjeu(privirea sa este situata la 45°sub ţintă), frontală (axa privirii se află la nivelul obiectului), în plonjeu vertical (imaginea e luată pe axa verticală a obiectului). în plonjeu vertical în contra-plonjeu frontală în plonjeu

18. Să aprofundăm: - Care este unghiul sub care aţi privit pânzele lui Arcimboldo? - Cereţi elevilor să clasifice un grup de imagini în următoarele trei categorii ale “prizelor” de imagini: frontală, în plonjeu şi în contra-plonjeu - Fotografiaţi clasa, curtea şcolii, o maşină din perspectiva unui câine sau a unei pisici. Relataţi cum apar obiectele în ochii acestor animale... - Fotografiaţi figura unuia dintre colegii voştri sub diverse unghiuri deja determinate: în plonjeu vertical, la 45°, frontal. Există ceva simbolic sau insolit în cadrele realizate?

19. SCHIMBARE DE PERSPECTIVĂ Orice schimbare de perspectivă determină o percepţie obiectuală diferită. Uneori, modificând orientarea spaţială a semnificantului, putem mobiliza un semnificat diferit (de la “vasul cu legume”la“figura din legume” - Arcimboldoşi invers) :

20. Descompunerea imaginii în unităţi iconice constitutive

21. elementele constitutive păr nas obraji ochi figura actualizări iconice struguri pară caisă afine pară struguri caisă =semnificant figură Vara Toamnă Blândeţe Dulceaţă Aromă Maturitate = semnificat • STRATEGIE PEDAGOGICĂ (concept prin care înţelegem atît maniera de abordare a actului didactic cât şi traducerea practică a principiilor – tehnicile de învăţare) • Sensibilizarea elevilor prinîntrebări dirijate, (Din ce sunt făcute figurile acestor oameni? Ce legume reprezintă vara? Numiţi fructele şi legumele pe care le observaţi, etc.) • Alcătuirea unui grafic al textului descriptiv ca de exemplu: • Introducerea şi explicarea dihotomiei clasice: semnificant (materialitatea semnului, a tuşei) vs. semnificat (semnificaţia, conceptul) ; putem ajunge la o schemă de tipul:

22. Elevii se descurcă bine; recunosc şi identifică cu uşurinţă fructele şi legumele; verbalizarea unităţilor iconice est în general corectă • CE CONSTATĂM • OBSTACLE : • verbalizare incorectă a câtorva semne de către unii elevi din clasa a XI-a • probleme de ortografie pentru cuvinte ca: usturoi, morcov, dovlecel

23. PROPUNERI PEDAGOGICE • pentru ameliorarea vocabularului: propunem elevilor o serie de cuvinte cerându-le să bifeze pe acelea care convin imaginii: □ usturoi □ sparanghel □ gutuie □ spic de grâu □ coacăză, etc. • pentru a le întări aptitudinile de a descompune obiectul analizat şi mai ales capacitatea de observaţiesub forma cunoaşterii aceea ce nu este exprimat, le propunem să studieze încă trei imagini care ne vor facilita trecerea la etapele următoare ale proiectului nostru de lectură şi înţelegere a sensului:

24. G.Arcimboldo – Maximilien II en Vertemnus G.Arcimboldo – Le Bibliothécaire • Alte exerciţii: • Analizaţi, de asemenea, trăsăturile feţei unui personaj la alegerea voastră; precizaţi: vârsta, sexul, fizionomia, profesiunea, caracterul. Ce semnifică expresia feţei lui? (blândeţe, fermitate, ingratitudine, modestie, etc?) • Putem cere elevilor să facă verbal portretul unui membru al familiei. Anumite trăsături ale feţei vor avea semnificaţii diferite. Care sunt acestea?

25. -Exerciţiu de descompunere – amuzaţi-vă şi puneţi-vă la treabă memoria! Ce este acest obiect? Ce simbolizează el ? Cine are datoria sa-l poarte? În ce circumstanţe ?

26. Ce fel de îmbrăcăminte este aceasta? Se potriveşte ea eşarfei tricolore şi personajului care o poartă?

27. Se potrivesc pantofii stilului elementelor precedente? Prin ce şochează ei?

28. Ce elemente noi, ale ţinutei, remarcaţi? Ce tip de personaj şi ce tip de perspectivă asupra simbolurilor Republicii induc ele?

29. Ce semn face cu mâinile personajul nostru? De ce îl face invers?

30. Coluche !!! • Acest personaj vă aminteşte un politician sau un actor de comedie? • Cine este acest mare actor francez? • Căutaţi în bibliografia sa un episod care ar putea sta la baza acestei imagini care ia în derâdere anumite valori republicane! • Ca să va ajutăm : ”Din moment ce sunteţi consideraţi drept imbecili, votaţi atunci cu-n imbecil! ”

31. Morcov galben Vânătă alungită şi violacee Roşii, roşii-cireaşă semnificat =categoria LEGUME (eventualVARA) Introducerea conceptelor de paradigmăşi de sintagmăale imaginii - Mai întâi, profesorul defineşte aceste concepte aşa cum apar ele în lingvistică, încercând să le aplice imaginii. Începem prin a cere elevilor să alcătuiască paradigma legumelorcare pot realiza nasul :morcovul,vânăta, roşia. Cu ajutorul întrebărilor dirijate elevii observă că două unităţi nu pot ocupa acelaşi loc simultan; în schimb, pot realiza un sistem de opoziţii: morcovvs. vânătăvs. roşiecare se situează pe o axă semantică posibilă de tipul: dulce vs. nondulce,etc. - Sintagma este o compoziţie, o structură de trăsături semice; se defineşte ca fiind înlănţuirea liniară a cuvintelor Remarcă: mai multe sintagme pot să prezinte acelaşi semnificat :

32. Comentariul unei imagini, utilizarea conceptului de evocare : Recunoaşteţi aceste cuvinte? Cine este autorul lor? Dacă omul ar fi perfect, ar fi Dumnezeu Dacă nu eşti bun decât pentru tine, înseamnă că nu eşti bun de nimic Am judecat drept un duşman nedrept Într-una din zile, într-o vale adâncă, Un şarpe-l muşcă pe Jean Fréron. Ce credeţi că se-ntâmplă? Şarpele, fu cel ce crăpă.

33. Acesta este autorul? Cine este acestpersonaj?

34. Recunoaşteţi figura personajului în această pictură celebră?

35. Descoperiţi figuri şi corpurri omeneşti în următoarele şase imagini: (Source web:http://www.avg.com)

41. Studiaţi formele şi reperaţi elementele care compun imaginea de mai sus : Descrieţi personajele Remarcaţi mimica şi gesturile acestora: ce fac ele? Ce vor să spună? Regrupaţi-le după criterii stabilite de dumneavoastră. -Au ele aceeaşi preocupare? Precizaţi locul pe care personajele noastre îl ocupă în cadrul imaginii -Cum aceste figuri, la scări diferite, se înlocuiesc ele unele cu celelalte? - Aceste figuri umane exprimă aceeaşi atitudine unele faţă de altele? - E chiar bustul lui Voltaire în imagine? Justificaţi-vă afirmaţiile - Aceste personaje, vin ele oare din tablourile lui Vélasquez? - Ce mesaj, credeţi, a vrut Dali să ne comunice?

42. PROCESE DE INTEGRARE Inferenţele • TIPUL DE CONECTOR : implicit • INDICI DE RELAŢIE : forma, culoarea • CE AM CONSTATAT • Eleviiremarcăfaptul că între unităţile enumerate există un raport de : • concatenare : şi • disjuncţie: sau • loc : în (bibliotecă) • cauză – efect : pentru că, deoarece (prejudiciile aduse figurii umane de trecerea timpului) • timp : înainte/după (exprimat prin conectori impliciţi) • La suprafaţă, raportul dintre unităţi – juxtapunerea • Elevii observăapoicaracterul anaforical unităţilor iconice care reiau prin formăsiculoarecomponenta anatomică (referentul)

43. Vară, toamnă (concept, sens) nas obraz ....... nas obraz ....... fruct legumă (obiecte reale) Referentul real ocurenţă Semn iconic tip Inferenţe pragmatice (fundamentate pe cunoştinţele cititorului) Inferenţe logice (fundamentate pe text) • Ei remarcă, de asemenea, (cu unele excepţii)caracterul metonimical unităţilor iconice ca părţi ale unui întreg (strugurii pentru vară). Profesorul desenează la tablă schema referenţială următoare:

44. Cu ocazia lecturării portretelor lui Arcimboldo,Maximilien II en Vertemnusşi Le Bibliothécaire, cursanţii observă că figura este o parte componentă a capului, iar acesta, la rândul său, o componentă a corpului uman; astfel, figura face parte dintr-unsistem. • Profesorul intervine şi prezintă conceptul de sistemraportat la conceptul deproces (= suităfinită de elemente care reapar în mod constant în noi combinaţii). Se insistă asupra relaţiilor care se instalează la nivelul componentelor unui sistem. Răspunsurile date identifică o relaţieierarhică de subordonareîntre cap şi restul corpului omenesc şi o relaţie de coordonareîntre cele două mâini, picioare, etc.

45. Etapa 1: Exemplulprofesorului: fructele şi legumele care caracterizeazăvara inferă conceptul de VARĂ; inferenţa realizată este aceea de: CATEGORIE(anotimpul) • PROPUNERE PEDAGOGICĂpentru dezvoltarea capacităţilor de reperaj a inferenţelor : Etapa 2 : - Profesorul evidenţiază indicii: - cărţile sunt aranjate într-o anumită ordine - nasul este înlocuit cu un os - Profesorul evidenţiază următoarele inferenţe: - aceasta este o bibliotecă (LOC) - moartea (timpul) (CAUZĂ – EFECT) - Profesorul justifică inferenţele

46. Etapa 3 : elevii pun ei înşişi în evidenţă indicii: - cartea deschisă ca şi cum ar fi frunzărită (părul Bibliotecarului) - ramurile verzi (părul personajului plasat în dreapta tabloului luiDali) - profesorul atrage atenţia asupra semnificaţiilor lecturăşiviaţă şi asupra inferenţei LOC - profesorul justifică inferenţa Pentru a aprofunda: inferenţele creative: -Exerciţiu privind polisemia imaginii: pornind de la exemplele de mai jos, elevii: trebuie să caute imagini susceptibile de cel puţin o dublă interpretare Este o pisică sau o cafetieră?! -Făcând apel la imaginaţie, putem recrea figura cuiva folosindu-ne de imaginile uneltelor meseriei sale Este o pisicafetieră

47. -Elevii sunt invitaţi să imagineze ei înşişi o compoziţie asemănătoare “vasuluicu legume” al lui Arcimboldo, înlocuind legumele cu fructele. Iată unul din desenele acestora :

48. MACROPROCESE • ACTIVITĂŢI PREPARATORII 1. Profesorul face distincţiaSubiect vs.Idee principală vs. Rezumat. Se pleacă de la exemple verbalizate: structura frazei simple: subiect + predicat 2. Ideea principală – ceea ce se spune despre subiect (natură predicativă) 3. Rezumatul: definiţie şi reguli (eliminare, substituţie, macroselecţie şi invenţie) • CE CONSTATĂM - Majoritatea cursanţilor indică în mod corect subiectul tabloului lui G. Arcimboldo : VarasiToamna,fructele şi legumele constituind predicaţia (mai exact numele predicativ) → ideea principală Schema realizată este: A este B Aceeaşi structură este depistată în alte imagini unde subiectele sunt respectivviaţa, moartea - timpul(Dali) precum si celedouă personaje Maximilien si Bibliotecarul. Se remarcă faptul că de obicei subiectul este indicat de către titlul (legenda) imaginii (cu excepţia lucrărilor intens polisemice, suprarealiste.El trebuie reperat pornind de la relaţia text iconic ↔contractintersubiectiv: emiţător – receptor) - Conform preferinţelor, elevii indică uneori, ezitând, un fruct şi/sau o legumă reprezentativă pentru fiecare din anotimpurile vizate. Acestea sunt cuvintele cheie al căror reperaj trebuie justificat. Pentru Bibliotecarul semnul redundant este un tip figurativ: cartea (cuvânt cheie) şi pentru Dali: metamorfozele timpului (sintagma – cheie).

49. OBSTACOLE - Anumiţi elevi nu cunosc exact definiţia predicatului şi rolul acestuia în raport cu subiectul - Dificultăţi în aplicarea regulilor rezumatului • STRATEGII PEDAGOGICE: - Efectuarea de exerciţii simple privind constituenţii predicatului nominal cu accent asupra rolului acestora - Să fie amintite încă o dată verbele copulative şi rolul verbului a fi; - Să se adopte strategia rezumatului cooperativ

50. PROCESE DEELABORARE Elevii emitpredicţii, îşi formează imagini mentale,reacţionează emotiv, integrează noile achiziţii cunoştinţelor anterioare • STRATEGIE PEDAGOGICĂ Se propun elevilor alte imagini fără ca aceştia sa poată citi titlurile şi li se cere să emită ipoteze privind sensul acestor imagini (cu justificare şi validare a presupunerilor) Dat fiind dimensiunea cvasi-polisemică şi puternic polisemică a imaginilor în general, remarcăm cu uşurinţă rolul de ancraj al sensului pe care îl joacă textul. Aceasta este o activitate productivă şi creativă implicând toate activităţile pe care le presupune con- ceptul de GESTIUNE MENTALĂprecum şi strategiile privind autogestiunea înţelegerii. Remarcă: acest exerciţiu poate fi încercat cu orice grupă de elevi care nu cunosc în prealabil demersul didactic de mai sus. Condiţie sine qua non : un prim şi unic contact cu imaginile propuse