Cămila

1. Cămila

2. Trăieşte în regiunile deşertice din Asia şi nordul Africii.

4. Ele au fost domesticite de comercianţii de tămâie care au început să le antreneze pentru drumurile lungi prin deşerturile Arabiei. Cu timpul, între oamenii din deşert şi cămile s-a stabilit o puternică, legătură ce a dat naştere unor numeroase tradiţii şi obiceiuri.

5. „Apoi au şezut să mănânce. Ridicându-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător şi smirnă pe care le duceau în Egipt.” • Geneza 37:25

6. Cămila este, probabil, animalul cel mai adaptat vieţii în deşert.

7. Există 2 tipuri de cămile

8. Cămila cu o cocoaşă Dromaderul (sau cămila arabă) care are o singură cocoaşă şi este întâlnită mai mult în deşert.

9. Cămila cu două cocoaşe Al doilea tip, este cămila Bactrian care are 2 cocoaşe şi picioare scurte.

10. Isaia 30:6 • „Proorocie asupra unor dobitoace de la miazăzi: printr-un ţinut strâmtorat şi necăjit, de unde vine leoaica şi leul, năpârca şi şarpele zburător, îşi duc ei bogăţiile în spinarea măgarilor, şi vistieriile pe cocoaşa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos.” • Are cocoaşă, picioare subţiri iar faţa şi gâtul sunt lungi.

11. Picioarele ei lungi şi subţiri nu sunt atât de fragile precum arată. Ele au muşchi puternici care îi permit să poarte încărcături grele pe drumuri lungi. Se pot pune încărcături de până la 450 de kilograme pe spatele unei cămile, dar, pentru a-i fi mai uşor, încărcătura nu depăşeşte de obicei 150 de kilograme.

12. Este adaptată pentru viaţa din deşert: ochii ei mari sunt protejaţi împotriva furtunilor de nisip printr-un rând dublu de gene lungi şi întoarse, şi de soarele deşertului de sprâncenele stufoase.

13. Picioarele sunt adaptate să meargă prin nisip • Leviticul 11:4 • „Dar să nu mâncaţi din cele ce rumegă numai sau care au numai unghia despicată. Astfel, să nu mâncaţi cămila, care rumegă, dar n-are unghia despicată: s-o priviţi ca necurată.” • Pentru a purta mai uşor asemenea poveri, tălpile cămilelor sunt late, plate, cu câte două „degete” la fiecare picior. Când calcă, ele se desfac astfel încât picioarele să nu se afunde în nisip.

14. Cămila îşi mişcă ambele picioare de pe o parte a corpului, apoi pe celelalte doua,

15. asemănător mişcării vâslelor la vechile corăbii. De aceea, cămilele au fost numite şicorăbiile deşertului. .

16. 5km/h 40km/ZI 20km/h Ele se pot deplasa cu o viteză medie de 5kilometri pe oră, putând parcurge 40 de kilometri pe zi, iar cele care aleargă la curse ating viteze de 20 de kilometri pe ora.

17. Pentru a nu se răni cu alimentele folosite, cămila are o gură mare, prevăzută cu 34 de dinţi ascuţiţi, dinţi care o ajută şi să se apere de duşmani.

18. Culoarea • Are mai multe nuanţe: de la bej la maroniusau cafeniu.

19. Este lungă de 3 metri şi înaltă de 2, 2,50 m până la cocoaşă.

20. Cântăreşte 700 kg

21. Hrana • Geneza 24:32 • „Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor...”

22. Hrana • Nu este pretenţioasă şi mănâncă orice se găseşte în deşert: plante, frunze uscate, grăunţe, curmale. • Civilizaţia a schimbat şi regimul alimentar al cămilelor, acestea găsind din ce în ce mai greu hrana lor tradiţională. În prezent, cămilele depind de bunăvoinţa oamenilor pentru a mânca tot ceea ce le place: curmale, iarbă şi cereale (grâu si ovăz).

23. Uneori, ele se mulţumesc cu tufe ţepoase sau cu ce mai întâlnesc în pustiurile de nisip – seminţe, oase, frunze uscate sau chiar… cortul stăpânului.

24. Leviticul 11:4 „Dar să nu mâncaţi din cele ce rumegă numai sau care au numai unghia despicată. Astfel, să nu mâncaţi cămila, care rumegă, dar n-are unghia despicată: s-o priviţi ca necurată.”

25. Cămila înghite hrana nemestecată, iar apoi regurgitează (readuce în gură hrana nedigerată) şi o mestecă.

26. O cămilă dă naştereunui pui, după o perioada de sarcină de 13 luni, rareori apărând gemeni. Puii învaţă să meargă la câteva ore după naştere, dar rămân aproape de mama lor până devin adulţi, la vârsta de 5 ani, când pot atinge o înălţime de 1,85 m (cât un bărbat înalt) până la umăr şi 2,15 m până la cocoaşă.

27. Trăieşte împreună cu alţi membri ai familiei sale în domesticie.

28. Judecători 7:12 • „Madian, Amalec, şi toţi fiii Răsăritului erau răspândiţi în vale, ca o mulţime de lăcuste, şi cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe marginea mării.”

29. Cămilele sunt puse să muncească 6 - 8 luni pe an, restul timpului fiind folosit pentru odihnă şi recuperare. În general, la 25 de ani, ele sunt „pensionate”, adică nu mai sunt folosite pentru muncă. Se bucură de odihnă circa 15 ani, dacă ne gândim că durata lor medie de viaţă este de 40 de ani.

30. Geneza 24:11 • „A lăsat cămilele să se odihnească în genunchi, afară din cetate, lângă o fântână.”

31. Se odihneşte stând în genunchi. Dacă veţi vedea pe pieptul cămilei şi pe încheieturile genunchilor zone de piele uscată, fără păr, cu aspect de bătături, nu va grăbiţi să spuneţi că este un animal bătrân care a muncit din greu sau nu este întreţinut de stăpânul său. Astfel de zone apar la vârsta de cinci luni şi se formează în locurile solicitate de greutatea corpului, când cămila îngenunchează, se odihneşte sau se ridică.

32. Este folosită la: • Geneza 24:64 • Geneza 24:10 • Geneza 37:25

33. Geneza 24:64: „Rebeca a ridicat şi ea ochii, a văzut pe Isaac şi s-a dat jos de pe cămilă.” Este folosită la:

34. Geneza 24:10 „Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său şi a plecat, având cu el toate lucrurile de preţ ale stăpânului său.” Este folosită la:

35. „Apoi au şezut să mănânce. Ridicându-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător şi smirnă pe care le duceau în Egipt.” Geneza 37:25 Este folosită la:

36. Transport: Cămila a asigurat, până în prima jumătate a secolului 20, toate nevoile de transport: lapte, carne, lână şi piele pentru acei oameni. Astăzi, odată cu civilizarea zonelor deşertice, „cocoşata” începe să aibă un rol mai mult turistic. Există totuşi regiuni din Africa şi din Asia în care cămilele încă maitransportă oameni şi marfă, mai trag pluguri, pun în mişcare mori etc.

37. „Ioan purta o haină din păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brâu de curea.” Matei 3:4 Este folosită la:

38. Toate cămilele năpârlesc primăvara, dar pana în toamnă, blana se regenerează complet. În general, se adună astfel 2,25 kilograme de păr la o năpârlire, păr care este folosit pentru haine de calitate, pensule, covoare sau pentru corturile beduinilor. Părul cămilei este folosit pentru confecţionarea hainelor.

39. Tot de la cămilă se mai foloseşte laptele proaspăt, care este mult mai hrănitor decât cel de vacă.

40. Poate călători 5-7 zile fără mâncare şi fără apă. Mulţi cred că în cocoaşă stochează apa. De fapt, cocoaşa este o colină obeză în care adună energie pentru timpul în care mâncarea este greu de găsit. Îşi poate pierde un sfert din greutatea de 700 de kg fără ca organismul să dea semne de slăbiciune. Poate slăbi 175kg Curiozităţi:

41. Contrar credinţei populare, nu cocoaşa e cheia succesului pentru depozitarea apei, ci sistemul deosebit de circulaţie al sângelui, care îi permite cămilei să poată bea şi asimila 100 de litride apă (zece găleţi mari) în numai zece minute. 10 x

42. Cocoaşa • Cocoaşa reprezintă, de fapt, un ţesut gras, din care animalul îşi obţine energia când hrana lipseşte. • Atunci când o cămila îşi utilizează cocoaşa de grăsime pentru a supravieţui, aceasta se înmoaie şi se micşorează. Dacă se consumă prea multă grăsime, cocoaşa micşorată nu va mai sta dreaptă, ci va atârna într-o parte. Asta nu înseamnă că „stăpâna” ei va rămâne cu un handicap. Cu hrană şi câteva zile de odihnă, cocoaşa va reveni la poziţia şi forma ei iniţială.

43. Spre deosebire de oameni la care transpiraţia apare când temperatura aerului creşte până la valori apropiate de cea a corpului (37 de grade Celsius), cămila are un mecanism unic de reglare a propriei temperaturi. Ea îşi poate provoca creşterea temperaturii corpului cu aproape 6 grade Celsius înainte să transpire, pentru a evita pierderea lichidelor din corp.

44. Nici un alt mamifer nu poate face lucrul acesta. Chiar şi aşa, deseori, însă, temperatura aerului din deşert este mai mare decât temperatura corpului cămilelor.

45. Cămilele mai au o modalitate de a evita - în acest caz - transpiraţia. Atunci când se odihnesc în grup, se poate observa că se îngrămădesc una în alta. Cu cât suprafaţa de atingere dintre ele este mai mare, cu atât ele vor transpira mai puţin, expunându-şi “cu economie” corpul la aerul fierbinte.

46. Judecători 8:26 • Uneori este împodobită „Greutatea verigilor din aur pe care le-a cerut Ghedeon, a fost de o mie şapte sute de sicli din aur, în afară de lunişoarele, de cerceii din aur, şi hainele de purpură pe care le purtau împăraţii Madianului, şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor.”

47. Cămila are şi câteva „rude”. De exemplu, lama este un soi de cămilă,mai mică şi fără cocoaşă, care trăieşte pe platourile înalte din America de Sud.

48. Tot o astfel de cămilă este cea numită alpaca. Trăieşte tot în America de Sud şi are o lână fină, lunga şi subţire, din care se fac stofe de calitate.

49. Matei 23:24 „Povăţuitori orbi, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!„

50. Matei 19:24 „Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu.”