2 0 0 1 – 2 0 1 1

1. SEMINARUL TETA Editia a III-a Infrastructuri de afaceri de la idee până la recunoaștere internațională 2001–2011 10anideexcelen ț ă!

2. Introducere Introducere în conceptele de marketing Conceptele de marketing fac referire la atitudinea unei companii, idei și metode în afaceri și vânzări. În țările aflate în curs de dezvoltare conceptele de marketing ale companiilor au trecut prin trei etape: orientare spre produs, orientare spre vânzări și orientare spre marketing. A existat o varietate de concepte, a căror concentrare a fost pe producție, produs, promovare și vânzări, marketing respectiv marketing social. Conceptul orientării spre produs este cel mai bine reprezentat de teoria celor 4P:produs, preț, plasament și promovare. Conform acestui concept se susține că o strategie de marketing care combină produsul, prețul, plasamentul și promovarea adecvate se va dovedi una de succes și va realiza obiectivele de marketing ale companiei. 23 Iunie2011

3. Introducere Pe măsură ce concurența a devenit tot mai puternică și comunicarea mai rapidă, teoria celor 4P a fost contestată. În anii 1980, americanul Robert Lauteerborn, a propus teoria celor 4C ca înlocuitor al teoriei celor 4P : Client, Cost, Comoditate și Comunicare. Bazat pe teoria celor 4C, Dom E. Schuhz, părintele american al Comunicării Integrate în Marketing a propus mai departe teoria celor 4R care face referire la Relevanță, Reacție, Relaționare și Recompensă. Această teorie susține că, pe masură ce piața se dezvoltă, este necesar ca o companie să construiască o nouă relație interactivă cu clienții săi, pentru a o diferenția de metoda convențională. Putem deduce din dezvoltarea conceptelor de marketing, că poziția clientului devine din ce în ce mai importantă iar concentrarea eforturilor de marketing glisează dinspre producător către consumator. 23 Iunie2011

4. A. Criterii principale Strategie şi viziune pe termen lung • A.1. Calitatea vieţii prin dezvoltare durabilă • Aceasta trebuie să fie subordonată scopului ridicării calităţii vieţii locuitorilor dintr-un areal studiat. • Dezvoltarea durabilă trebuie să genereze externalităţi negative la un nivel minim şi să păstreze echilibru între aspectele de ordin economic, social şi un mediu natural curat, cu rezerve protejate. • Dezvoltarea durabilă presupune existenţa unor sectoare economice nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. • Dezvoltarea durabilă va asigura coeziune socială printr-un nivel mediu ridicat al veniturilor salariale, iar valoarea adaugată creată este de dorit să fie distribuită cu precădere pe plan local. • A.2. Dezvoltarea IMM-urilor • Conform definiţiei CE, IMM-urile sunt întreprinderi autonome, cumai puţin de 250 de salariaţi şi care au o cifră de afaceri anuală de până la 50 de milioane de Euro şi/sau deţin active totale de până la 43 de milioane de Euro. • În aceste condiţii, în Europa, peste 95% din întreprinderile din sectoarele vizate sunt IMM-uri, acestea generând 90% din cifra de afaceri a industriilor motoare. 23 Iunie2011

5. A. Criterii principale • A.3. Inovaţie şi tehnologii înalte • Din punct de vedere al dezvoltării strategice şi durabile atunci când vorbim de inovaţie şi tehnologii intensive inovaţional trebuie să vorbim despre acele întreprinderi care îşi construiesc avantajul competitiv pe inovaţie şi generează proprietate intelectuală industrială sau utilizează intensiv inovaţia. • Aceste firme nu sunt intensive din punctul de vedere al utilizării forţei de muncă ieftine, ci utilizează o forţă de muncă înalt calificată şi, respectiv, utilizează/antrenează activităţi de cercetare în şi din mediul universitar pentru generarea de inovaţie industrială. • A.4. Atragerea şi retenţia tinerilor • Un scop cheie trebuie să-l constituie ocuparea a aproximativ 25% din forţa de muncă tânără. • Întreprinderile despre care făceam vorbire mai sus trebuie să fie capabile să absoarbă anual 5-10% din forţa de muncă tânără nou intrată pe piaţa muncii. 23 Iunie2011

6. B. Criterii secundare – rezultate • Criteriile secundare de care trebuie să ţinem cont, respectiv rezultatele pe care dorim să le obţinem în activitatea de dezvoltare strategică a unei zone (infrastructuri de afaceri) sunt următoarele: • să aibă potenţial de impact semnificativ în economia locală • să aibă potenţial de dezvoltare/integrare de clustere competitive • să genereze prosperitate economică; • să fie durabile: • expunere mică la riscuri de de-localizare; • să aibă un potenţial de dezvoltare pe termen lung, adică dezvoltarea să nu se bazeze pe un context speculativ; • ar fi ideal ca un minim de 85% din companiile din industriile motoare să fie deţinute de antreprenori locali; • să satisfacă în primul rând exporturile. • să aibă dinamism şi performanţă economică, adică să aibă o evoluţie economică ascendentă care să antreneze creştere economică cu rate medii anuale de 4-5%. • PIB/locuitor, adică să fie promovate acele industrii sau sectoare motoare care să susţină atingerea unui PIB/Locuitor de 110 % din media UE-27 în perspectiva anului 2020. 23 Iunie2011

7. C. Criterii de bază – condiţii • Knowledge Intensive Business Services (KIBS) – Serviciicomplexepentrumediul de afaceri, servicii intensive din punctul de vedere al cunoaşterii. • Înlimbajprofesional al pieţei ca noutate de ultimăorăsuntserviciiledenumite Knowledge ProcessOutsourcing(KPO) – acesteserviciipresupunexternalizareaserviciilor cu o valoareadaugată mare (Legal Processes, Intellectual Property and Patent related Services, Engineering Services, Web Development Application, CAD/CAM Applications, Business Research and Analytics, Legal Research, Clinical Research, Publishing, Market Research (Market research KPO), etc.). • b. IT&C (cod CAEN 7222, 7221) • Servicii complexe de software engineering şi dezvoltare de produse pentru sectoare cu impact în viitor (energie, bioenergie, pharma, biotehnologii, etc). • R&D (cercetare şi dezvoltare) pentru dezvoltare de soluţii software în sectoare precum electronică şi telecomunicaţii, planificarea producţiei (Enterprise Resource Planning), industria automotive (simulare, conducere automată fără pilot), industria aeronautică (inclusiv astronomie). 23 Iunie2011

8. C. Criterii de bază – condiţii • c. Echipamente şi servicii pentru sectorul energie-utilităţi • Luând în considerare sectorul energetic ca o provocare globală imensă, cred că şi acest sector poate fi considerat unul extrem de important, putându-se găsi astfel: • soluţii pentru eficienţă energetică; • soluţiipentrumanagementulresurselor de apă; • echipamente electrice şi instalaţiielectrice (cod CAEN 31, 4531). Â • Condiţiile locale ca factori de competitivitateîndomeniiledescrisemaisustrebuiesăasigure: • educaţie tehnică în învăţământul superior; • formarea unui cluster incipient de firme în echipamente şi instalaţii; • formarea unor furnizori regionali importanţi de utilităţi şi energie (distribuţie de apă potabilă, ape termale, ape minerale, etc.) • efectuarea unor investiţii în energie hidro (hidrocentrale şi microhidrocentrale), energii regenerabile (eoliene, fotovoltaice, bioenergie, etc.) şi extinderea reţelelor de distribuţie şi furnizare. 23 Iunie2011

9. C. Criterii de bază – condiţii • d. Industrie uşoară • La nivelul României industria uşoară în special, a suferit în ultimii 20 de ani (1989-2010) un recul semnificativ. Ca atare redefinirea poziţiei competitive trebuie gândită prin creşterea intensităţii inovaţiei, a aplicaţiilor inteligente, a aplicaţiilor de nişă, dezvoltarea unor produse de masă bazate pe tehnologii. • Condiţiile locale au la bazăfactori de competitivitate cum arfi: • tradiţieîndelungată; • potenţial de interconectare cu industriisuport (IT, cercetare, chimie); • avantaje competitive puternice: proximitategeograficăfaţă de pieţeleţintă (viteza de livrare), cost comparativredus al forţei de muncă, calitateridicată a producţiei. • e.Knowledge-Based Bio-Economy • Acestaeste un alt domeniuconsiderat sector ”motor”. • ÎnStatele Unite ale Americii, Japoniaşiîncâtevaţări ale UniuniiEuropene se desfăşoară ample programe de cercetarepentruîncercarearedefiniriimodelelor de alimentaţieşimedicaţie. Tot ceînseamnă ”bio” şi „nano” face parte din programele FP6 şi FP7 înîncercarea de a readuceEuropapeeşichierulcercetării, inovăriişitehnologiei. 23 Iunie2011

10. D. Elaborarea de măsuri care vor servi strategiei concepute • Punerea în practică a strategiei după analize şi decizii se va face prin stabilirea de măsuri concrete, detaliate într-un proiect. În cele ce urmează prezentăm câteva posibilităţi: • stabilirea schemei organizaţionale a instituţiei responsabile cu toate aspectele rezultate din SWOT; • stabilirea bugetelor; • stabilirea responsabilităţilor; • elaborarea fişelor de post; • stabilirea obiectivelor şi termenelor; • stabilirea criteriilor de performanţă şi de evaluare a performanţei pentru manageri; • participarea la cursuri de specialitate pentru marketing, negociere, contracte, ajutor de stat, legislaţie şi practică europeană; • participarea la acţiuni de promovare specializate (târguri, conferinţe, seminarii, etc.). 23 Iunie2011

11. E. Metode şi procese specifice de marketing teritorial care vor fi puse în practică • Înceleceurmeazăvoienumeraprincipaleleacţiuni care trebuiesăfacă parte din arsenalul de marketing: • publicitatea; • promovarea; • stabilirea ţintelor; • strategia; • planificarea în timp; • implicaţiile sociale; • stabilirea bugetelor; • alegerea instrumentelor (mass-media, internet, instituţii, firme, organizaţii, asociaţii, cooperări, conferinţe, târguri specializate, broşuri, pliante, afişe, cataloage, CD, etc.); • repartizarea geografică (teritoriul de diseminare); • campanii; • analize şi evaluări; • contracte; 23 Iunie2011

12. Creşterea economică durabilă şi îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei sunt determinate de dezvoltarea competitivităţii economiei în contextul provocărilor mondiale (globalizarea economiei, deschiderea pieţelor internaţionale, schimbările tehnologice rapide), provocări ce trebuie să fie transformate în oportunităţide economia românească. Dezvoltareaşimodernizareainfrastructurii este condiţiaesenţialăpentruprogresulşiprosperitateauneiţări. Infrastructurareprezintă, pentruoriceţară, coloanavertebrală a economiei. 23 Iunie2011

13. Vă mulţumesc ! Str.TăieturaTurculuiNr. 47, Cluj-Napoca, România Tel:+40 264 400900 Fax: +40 264 432750 E-mail: tetarom@tetarom.ro www.tetarom.ro