S uport curs partea 2

1. Rezidentiat ORTO an IModul Metodologia cercetării ştiinţifice medicale (MCSM)Norma didactica: 7 ore curs, 3 ore LP Suport curs partea 2

2. Aspecte etice în cercetarea medicală Consencvențialism (totul spre binele omului) Etică si deontologie (acțiune corectă) Norme de cercetare • Interne • De legătură • Externe Plagiatul Aspecte legislative si drepturile de autor

3. 3. Metodologia cercetării 3.1 Strategia – importanta gandirii strategice in cercetarea medicala 3.2 Planificarea– diverse metode de planificare 3.3 Analiza • Problema abordata • Literatura de specialitate • Tip de date • Tehnici • Repetabilitate, validitate, etc. • protocoale

4. 4. Documentarea bibliografică- abordare analitica 4.1 Surse 4.2 Căutarea sistematică; Termeni de căutare 4. 3 Filtre metodologice de căutare 4.4 Biblioteci electronice, Internet

5. 5. Cercetarea clinică 5.1 Trialul clinic 5.2 Studiul medicamentului 5.3 Eroarea de publicație 5.4 Esantionaj (estimarea eșantioanelor de studiu)

6. 6. Studii populaționale 6.1 Studii totale (populație) și pe eșantion 6.2 Morbiditatea (incidență, prevalență), riscuri 6.3 Design-ul studiilor 6.4 Studii experimentale 6.5 Erori ale studiilor

7. 7. Cercetarea calitativă 7.1 Utilitatea 7.2 Culegerea datelor 7.3 Analiza specifică 7.4 Aspecte etice

8. 8. Importanta metodei statistice in cercetarea medicală- consideratiigenerale 8.1 Testarea ipotezelor 8.2 Aplicarea testelor de semnificație statistica 8.3 Distribuția normală 8.4 Tabele de contingență 8.5 Statistica non-parametrica 8.6 Regresia

9. 9. Medicina bazată pe dovezi 9.1 Recenzia sistematică 9.2 Lectura critică a unui articol

10. 10. Comunicarea științifică 10.1 Articolul științific 10.2 Teza de doctorat/disertatia/raportul cercetarii 10.3 Posterul 10.4 Prezentarea orala

11. 11. Redactarea medicală 11.1 Ce este o lucrare ştiinţifică medicală? 11.2 Structura: • Titlu • Lista de autori • Rezumatul • Cuvinte cheie

12. Redactarea medicală • Introducerea • Material şi metoda • Rezultate • Discuţii • Referinte bbl

13. -2013- Conf. Univ. Dr. EM Carausu

14. Istoric • cca. 2000 BC – Primele texte “indexate”, aparţinând diverselor culturi antice • cca. 320 BC – Aristotel (384 BC – 322 BC) scrie diverse documente legate de împărţirea şi subdivizarea cunoaşterii pe diferite domenii (fizică, poezie, zoologie,logică, retorică, politică, biologie etc)

15. Istoric • cca. 200 BC – Prima bibliotecă catalogată, în Alexandria • cca. 800 AD – O primă metodă experimentală este descrisă în sânul comunităţii de “chimişti” musulmani, începând cu Abu Musa Jābir ibn Hayyān, mai cunoscut sub numele său latinizat - Geber, care introduce experimentele “controlate”; alte domenii ale aceleiaşi culturi musulmană (în perioada de început a filosofiei, teologiei şi legislaţiei islamice) introduc metodologii de “citare”, evaluare şi chiar lansarea de “provocări ştiinţifice”, menite să ducă la un consens.

16. Istoric • 1025 – În tratatul său, Canon Medicinae (Al-Qanun fi al-Tibb –în arabă), marele medic şi filosof Avicenna (Abū Alī al-Ḥusayn ibn Abd Allāh ibn Sīnā Balkhi) descrie metodele de înţelegere, diferenţiere şi variabilitate a fenomenelor, considerate şi astăzi drept critice pentru logica inductivă şi metodologia ştiinţifică.

17. Istoric • 1027 - În cartea sa, Sanatio (Al-Shefa – în arabă), Avicenna critică metodele de deducţie aristoteliene, motivând că acestea “nu conduc către premizele absolute, universale şi pertinente către care ar trebui să conducă” şi, ca atare, în locul acestora, a dezvoltat o serie de metode de examinare şi experimentare pentru a răspunde provocărilor ştiinţifice.

18. Istoric • 1327 — William of Ockham, un călugăr franciscan englez, formulează principiul “lemei” lui Ockham, care statuează faptul că pentru explicarea oricărui fenomen trebuie emise presupuneri (teorii) cât mai puţine posibil, în contextul fenomenului studiat, urmate de eliminarea acelora între care nu există nici o diferenţă din punctul de vedere al predicţiilor observate în urma analizării ştiinţifice a ipotezei sau teoriei explanatorii.

19. Istoric • 1590 - Francis Bacon, filosof şi om de stat englez, realizează primele “experimente controlate” • 1665 - Robert Boyle, un om de ştiinţă şi inventator irlandez cu cercetări în domeniul ştiinţelor naturale, fizicii şi chimiei pune bazele principiului repetabilităţii unui experiment.

20. Istoric • 1753 – Prima descriere a unui experiment controlat ce foloseşte două populaţii identice şi o singură variabilă analizată ( medicul englez James Lind - 1716 - 1794) • 1937 - Primul trial clinic controlat prin placebo (Controlled placebo trial)

21. 1.Filozofia științei

22. 1.1 Filozofia ştiinţei-consideratii generale • abordări variate pentru studiul omului • molecule, • ţesuturi, • organe sau fiinţă vie • din punct de vedere social şi psihic

23. Filozofia ştiinţei- Testarea teoriilor • Hippocrate identifică trei provocări în cercetarea şi tratamentul în medicină: • Efectul obţinut poate fi datorat norocului sau unui accident • Efectele scontate pot să apară chiar dacă nu există nici o intervenţie • Efectele pot să nu apară chiar dacă intervenţia are loc

24. Filozofia ştiinţei • Scop • analiza logică a premizelor ştiinţei prin evaluarea motivelor metodei, evidenţei şi a scopului • Întrebări filozofice: • ce? – înseamnă? • De ce? – spunem că.... • Cum? – demonstrăm ... • Până unde? – valabilitate – limitele ştiinţei?!

25. Filozofia ştiinţei - cauzalitatea • Determinismul (R. Koch) • Organisul trebuie să se afle în toate animale care suferă de boală, dar nu şi în animalele sănătoase. • Organismul trebuie să poată fi izolat de la animal bolanv şi trebuie sp crească în cultură pură • Organismul de cultură trebuie să producă boală dacă este inoculat în animal sănătos. • Organismul trebuie să poată fi reizolat din animalul infectat experimental

26. Filozofia ştiinţei - cauzalitatea • “determinismul” • “Condiţie necesară şi suficientă” • Agent la bolnavi nu la sănătoşi • Agent – cultură pură • Agent cultură pură duce la boală • Agent reizolat

27. Filozofia ştiinţei - cauzalitatea • Ghid de cauzalitate (Austin Bradford Hill) • Puterea asocierii (șansă, confuzii) • Consistență (mai multe observații) • Specificitate (asociere între factor și boală) • Temporalitate (cauză - efect) • Gradient biologic (relație doză - răspuns) • Plauzabilitate • Coerență • Experiment • Analogie

28. Filozofia ştiinţei - Determinism • Evoluție • Determinism- ”condiție necesară și suficientă” DAR R. KOCH (holera)

29. Filozofia ştiinţei- Determinism • Evoluție ”condiție necesară, dar nu suficientă” My. Tuberculosis vs. TBC Infecție virală vs. Răceală

30. Filozofia ştiinţei- Determinism • Evoluție ”condiție suficientă, dar nu necesară” DAR Iradiere vs. cancer

31. Evoluție “Condiții necesare și suficiente (albina + hipersensibilitate)” Două condiții necesare, dar insuficiente Filozofia ştiinţei- Determinism

32. Evoluție Trei condiții necesare DECES Lipsa spălăturii gastrice Ingestie de toxic Inexistenta/Neadministrarea de antidot Filozofia ştiinţei- Determinism

33. Filozofia ştiinţei- Determinism • Evoluție • Ingestia de toxic devine: • Insuficientă, dar Non-redundantă • nu necesară dar Suficientă • MACKIE – INUS • Fumatul vs. Cancer pulmonar (cauzalitatea pozitivă)

34. Filozofia ştiinţei-Determinism privit probabilistic • Evoluție • Cauzalitatea privită probabilistic: • Cauzele cresc probabilitatea efectului • ARISTOTEL – abordări filozofice oponente științei • ”se asociază” vs. ”de ce se asociază” • ”observație” vs. ”explicație”

35. Filozofia ştiinţei-Determinism abordat probabilistic • HEMPEL– model deductiv nomologic (MDN) • Condiții inițiale + legi universale • Altitudine + eritrocitoză

36. Filozofia ştiinţei- abordare probabilistică • Similar (nomologic statistic) • Condiții inițiale + legi statistice - Sinuzită + Ab cresc probabilitatea de revenire • Modelul deductiv statistic (MDS)

37. Filozofia ştiinţeiprobabilistică • Modelul inductiv statistic (inferențial) (MIS) ”X are infectie dentara și ia Ab” Probabilitatea de însănătoșire  1 X se însănătoșește

38. Filozofia ştiinţei- abordarea probabilistică • Concluzia:

39. Filozofia ştiinţei- abordarea probabilistică Discuții: • Bertrand Russell – „cauzalitatea provine din ere de mult apuse, ca regalitatea, considerată că nu produce nici un rău„ • Psillos - „definind explicația în termeni de cauzalitate, vom crește abilitatea de a prezice, dar vom scădea abilitatea de a înțelege fenomenul„

40. Modelul inferențial • CHARLES SANDERS PIERCE (1839-1914) (1904) • Deducția – implică relaționarea dinspre reguli generale (axiome, legi) spre cazuri particulare • (DZ tipI – deficit de producție de insulină) • Inferența (inducția) – implică relaționarea dinspre cazuri multiple spre o regulă generală • (toți subiectii studiați dintr-o populație cu deficit de producție de insulină au simptome de DZ TipI – toți cu deficit de producție de insulină au simptome de DZ TipI)

41. Modelul inferențial • Abducția – implică o observație care duce la o ipoteză posibilă de dovedit. • (x are deficit de producție de insulină și toți subiectii cu deficit au DZ TipI – are DZ TipI)

42. Modelul inferențial • Deducția • Regulă – toate bilele din urnă sunt roșii • Caz – bilele sunt scoase din urnă • Concluzie – toate bilele scoase sunt roșii • Inducția • Concluzie – toate bilele scoase sunt roșii • Caz – bilele sunt scoase din urnă • Regulă – toate bilele din urnă sunt roșii • Abducția • Regulă – toate bilele din urnă sunt roșii • Concluzie – toate bilele scoase sunt roșii • Caz – bilele sunt scoase din urnă deci deci deci

43. Testarea ipotezelor (teoriilor) • Hippocrate „The art„ în privința tratamentului: • Efectul obținut este datorat șansei ? • Efectul poate apărea fără intrevenție ? • Efectul poate să nu apară chiar fără intervenție ?  Model deductiv

44. Testarea ipotezelor (teoriilor) • Etapele modelului deductiv: • Elaborarea ipotezei de testat • Deducerea empirică a consecințelor ipotezei • Elaborarea unui experiment • Compararea concluziilor experimentului cu consecințele deduse empiric

45. Etica în cercetarea medicală

46. Etica în cercetarea medicală • Abordarea etică a unei cercetări • Provocări etice în cercetare • Erori în cercetarea ştiinţifică (misconduct)

47. Etica în cercetarea medicală • Morala (conduita socială) => religie vs. • Etica (etica cercetării) => ştiinţa

48. Etica în cercetarea medicală • Morală (evaluare generală) • Nihilism • Relativism • Individ • Etnie Judecată improprie (exterior)

49. Etica în cercetarea medicală • Cadre etice • Consencvențialism (totul spre binele omului) (consecinţialism) • Etică deontologică (acțiune corectă) • Teoria virtuții (axată pe persoana care cercetează)

50. Etica în cercetarea medicală - consecvenţialismul • Prima teorie dpdv. istoric • Simplă “Alegerea metodei care produce cele mai bune rezultate”