250 likes | 816 Views
Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei. Castelul Apaff y. S ituat in localitatea Rona de Sus, comuna Costiu, judetul Maramures; A fost castel de vanatoare, inchisoare si mai ales resedinta familiilor care au detinut minele de sare de la Costiui;
E N D
Castelul Apaffy Situat in localitatea Rona de Sus, comuna Costiu, judetul Maramures; A fost castel de vanatoare, inchisoare si mai ales resedinta familiilor care au detinut minele de sare de la Costiui; La sfarsitul secolului al XVII-lea acesta a devenit proprietatea voievodului Apaffy care a renuntat ulterior la domeniu in favoarea regelui Ungariei; Avea ziduri fortificate si sub el exista numeroase galerii prin care erau dusi ocnasii; Imobilul a fost renovat de numeroase ori si nimeni nu stie cu exactitate cum arata pe vremea familiei Apaffi; Batranii sustin varianta ca initial, castelul a fost din lemn si se pare ca a ars; pe locul lui s-ar fi construit apoi altul, din piatra, care ar fi servit ca si castel de vanatoare.
Mânastirea Bârsana • Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o data mai mult, Valea Izei de Dumnezeu. Trecand pe sub o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus aleea care duce lin spre manastire; intrarea se face pe sub semetul Turn - clopotnita, dincolo de care, pe partea dreapta, biserica tasneste mladioasa spre cer - pana nu demult, cea mai inalta biserica de lemn din lume. De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce duce spre Staretie, constructie supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului maramuresean al bisericilor de lemn.
Biserica Probota • Biserica este construită din piatră brută, cu asize de câte trei rânduri de cărămidă, dispuse orizontal. Planul construcţiei este triconc, după tradiţia bizantină. Biserica este susţinută de 7 contraforturi: două se află în colţurile exonartexului (pridvorului), câte două încadrează cele două abside laterale şi un picior de contrafort susţine absida altarului.
Casa memoriala "Nicolae Labis" • Inaugurat in decembrie 1975, Fondul Memorial-Documentar Nicolae Labis evoca concret si sugestiv, cu ajutorul patrimoniului disponibil, personalitatea artistica si umana a lui Nicolae Labis, semnificatia operei sale, contextul celor mai importante momente care i-au marcat experienta si creatia. Expozitia cuprinde o serie de documentare si acte personale sau de familie, documente literare, scrisori particulare si acte oficiale care-l evoca pe poet, fotografii, reviste la care a colaborat, aprecieri critice, manuscrise.
Muzeul de Etnografie si Arta Populara Maramures • Cultura populară materială şi studiul acesteia, precum şi prezenţa obiectelor etnografice în muzeu, au preocupat pe specialişti încă de la începuturile activităţii muzeale în Baia Mare. În anul 1899, a luat fiinţă la Baia Mare Asociaţia Muzeală Băimăreană a cărei membrii au donat sau au determinat pe alţii să doneze obiecte ce urmau a constitui primele colecţii ale muzeului băimărean. Iniţiatorii înfiinţării muzeului băimărean considerau că acesta trebuia să aibă mai multe secţii: bibliotecă, secţia de istorie, secţia de etnografie şi secţia de ştiinţele naturii, fiecare dintre acestea cu sarcini specifice.
Lacul de acumulare Firiza - Maramures • Firiza este o localitate în judeţul Maramureş, Transilvania, România.In acest moment Firiza face parte din oraşul Baia Mare fiind cartier al acestuia. Numele său denumeşte deasemenea si lacul de acumulare (apă potabilă şi menajeră) din zonă. • Lacul de acumulare Firiza se afla langa localitatea componenta Firiza pe raul cu acelasi nume. Construit pentru alimentarea cu apa a orasului Baia Mare, in prezent acest lac este folosit si in scop recreativ si de agrement fiind unul din locurile preferate ale populatiei din Baia Mare. • Pe aici trece drumul către staţiunea Izvoare şi către carierele de piatra Blidari (andezit).Zona de agrement Firiza are mari şanse turistice, dar nu a beneficiat încă de atenţia autorităţilor locale sau a investitorilor privati.Terenurile si padurile din zona lacului au un potential enorm de dezvoltare fiind o sansa extraordinara de investitie pentru cei cu o viziune larga asupra viitorului turismului in Maramures.
Grupul statuar Familia Brâncoveanu • Statuia a fost realizată de către sculptoriţa Ginete Sántha şi amplasată în anul 1978 în centrul municipiului Suceava, în parcul de lângă Magazinul Universal "Bucovina", pe Str. Ştefan cel Mare. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), unul dintre domnitorii importanţi ai neamului românesc, deşi personalitatea sa nu a fost legată de istoria oraşului Suceava. • Grupul statuar este confecţionat din bronz şi îl înfăţişează pe voievod în picioare, împreună cu soţia sa şi cei şapte copii ai lor, toţi formând un grup monolit .Are 1.79 m înălţime, 0.95 m lungime şi 0.47 m lăţime. Costumele purtate de voievod şi familia sa sunt stilizate.
Placa memorială de pe clădirea Palatului de Justiţie • Realizată din marmură albă. Amplasată în memoria luptătorilor anticomunişti schingiuiţi în această clădire. Conţine următorul text: În această clădire, au fost schingiuiţi şi martirizaţi, unii dintre cei mai buni fii ai neamului românesc, care s-au jertfit pentru libertate, luptînd împotriva comunismului..
Parcul Central din Suceava • Parcul Central din Suceava a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării oraşului. Pe teritoriul parcului se afla Biserica "Sf. Ioan Nepomuk"(construită în perioada 1832-1836).
Zone de agrement • Statiunea Cavnic este situata la 32 km de municipiul Baia Mare, intr-o zona muntoasa, la poalele muntilor Gutai, pe cursul superior al raului Cavnic; • turistii se pot caza in cabanele, pensiunile, vilele sau hotelurile din zona; • posibilitati de agrement: partiile de schi la "Icoana" si "Roata", partie artificiala de schi, minipiscina cu o adancime de 1,30 m si un diametru de 6 m, snowmobile, tubing, raiduri pe ATV-uri, plimbari si trasee montane;
Obiceiuri de Paste in Bucovina • Lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat iar martea fetele ii udau pe feciori. Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati a doua zi de Paste, este o reminiscenta tarzie si "emancipata" a acestei datini.Prima saptamana de dupa Pasti, ce se incheie cu Duminica Tomei, este numita Saptamana Luminata. Se crede ca "cine moare in aceasta saptamana merge direct in rai". Din aceasta saptamana incep cele noua joi si cele noua marti numite "oprite", despre care se credea ca sunt periculoase pentru grindina. "Joile oprite" erau serbate de catre femei prin abtinere de la muncile casnice, crezandu-se ca, astfel, se asigura sanatatea oamenilor si prosperitatea turmelor si se fereau semanaturile, viile si livezile de grindina, furtuni, brume si ingheturi tarzii. Ciclul acestor sarbatori se incheia cu cea de-a noua joi, numita "Joia Verde" sau "Joia bulcilor".
Obiceiurile si traditiile de Craciun in Maramures Craciunul continua sa fie in Maramures o sarbatoare la care traditiile si obiceiurile se pastreaza cu sfintenie, cel mai bine acesta putand fi vazute la sate. Si in marile orase insa, in Ajunul Craciunului se pot vedea insa grupuri de colindatori, tineri si batrani, care merg sa vesteasca pe la prieteni Nasterea Domnului. Lumea petrece impreuna cu familia si prietenii trei zile intr-una. Craciunul nu inseamna insa doar cele trei zile, numite «ale Craciunului satul». Sarbatoarea are trei etape: perioada de pregatire, postul si toate celelalte actiuni in care intra curatirea casei, a curtii, a mormintelor; apoi mai e perioada cuprinsa intre 23 decembrie (Ajunul Ajunului) si 31 ianuarie, iar ultima este perioda dintre Anul Nou (numit in vechime Craciunul cel mic) si Boboteaza.
Proiect realizat de • Daescu Ilie Dragos • Dinu Elena Larisa • Clasa a VIII-a B • Prof. Vasile Elena