MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

1. MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRIIUNIVERSITATEA DIN PETROȘANI LUCRARE METODICO- ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:AUTOR: LECT. UNIV. DR. KORONKA ADRIANA INST. VLAICU ELZA ȘCOALA GENERALĂ NR.5 PETRILA, HUNEDOARA 2010

2. CORECTAREA EXPRIMĂRII SCRISE SUB ASPECTUL ORTOGRAFIEI ȘI PUNCTUAȚIEI LA CLASELE I – IV

3. Limba română constituie un obiect de studiu central în procesul de învățământ, având o însemnătate cu totul deosebită în formarea multilaterală a tineretului școlar. Fără însușirea temeinică a limbii române nu poate fi concepută evoluția intelectuală a elevilor, pregătirea lor corespunzătoare la celelalte obiecte de învățământ, însăși viața și activitatea socială viitoare. Într-o cugetare de o neasemuită frumusețe, Lucian Blaga spunea că: ,,Limba aste întâiul mare poem al unui popor”.

4. În ciclul primar, importanța limbii române ca disciplină școlară este covârșitoare; prin aceasta se urmărește atât cultivarea limbajului oral și scris al elevilor, cunoașterea și folosirea corectă a limbii materne, cât și învățarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale, cum sunt: cititul, scrisul și exprimarea corectă.Răspunderea învățătorului este imensă, fiindcă în afara școlii de cele mai multe ori, condițiile vieții nu sunt favorabile îmbogățirii limbajului în măsura necesarului.

5. Preocupările personale pentru formarea la elevi a abilităților și capacităților de ortografie și punctuație datează de la primele contacte cu clasa, când am făcut cunoștință cu situația reală: un număr destul de mare de elevi ajung în clasa a V-a și nu reușesc să scrie după normele limbii. Astfel am pornit o campanie împotriva greșelilor, căutând și aplicând metode de corectare și de însușire corectă a normelor de scriere și de exprimare.

6. Observarea zilnică a comportamentului cognitiv al elevilor pe care i-am instruit și educat m-a motivat în alegerea unei astfel de teme. Pornind la redactarea acestei lucrări am fost conștientă tot timpul de dificultățile pe care urma să le întâmpin, dificultăți care decurg din complexitatea problemelor pe care le conține domeniul ortografiei și punctuației. . Mi-am propus ca pe parcursul acestei lucrări să prezint atât unele considerente de ordin teoretic cât și metode și procedee ce pot fi utilizate în practica didactică pentru stimularea și dezvoltarea capacității de însușire a normelor de ortografie și punctuație.

7. CAPITOLUL IVOLUMUL DE CUNOȘTINȚE ORTOGRAFICE ȘI DE PUNCTUAȚIE LA CICLUL PRIMAR

8. 1.1. Aspecte teoretice referitoare la ortografia și punctuația limbii române ●Istoria ortografiei românești; ● Caracteristicile ortografiei românești; ● Semnele ortografice utilizate în limba română: • pauza albă (blancul); • cratima; • apostroful; • punctul; • bara. ●Semnele de punctuație utilizate în limba română: • punctul; - linia de dialog; • semnul întrebării; - punctul și virgula; • semnul exclamării; - ghilimelele sau semnul citării; • virgula; - linia de pauză; • două puncte; - parantezele rotunde, drepte, oblice; • punctele de suspensie; - cratima.

9. 1.2. Obiectivele și conținuturile învățării prevăzute în curriculum-ul de limba română pentru învățământul primar, referitoare la ortografie și punctuație Obiectivele cadru sunt valabile pe tot parcursul ciclului primar, acestea fiind: ● dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral; ● dezvoltarea capacității de exprimare orală; ● dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris; ● dezvoltarea capacității de exprimare scrisă.

10. CAPITOLUL IIMODALITĂȚI DE FORMARE A ABILITĂȚILOR ȘI CAPACITĂȚILOR ORTOGRAFICE ȘI DE PUNCTUAȚIE

11. 2.1. Particularități psihologice ale copiilor de vârstă școlară mică Pornind de la locul și rolul pe care îl au în structurarea și desfășurarea activității de învățare, se impune recunoașterea identității distincte a următoarelor ,, variabile psihologice”: ● structura cognitivă; ● structura motivațională; ● structura afectivă; ● structura volitivă; ● structura de vigilență ( atenția).

12. 2.2. Metode și procedee didactice privind însușirea scrierii corecte sub aspectul ortografiei și punctuației la clasele I-IV Metodele și procedeele cele mai utilizate în cadrul lecțiilor de predare, învățare, consolidare și recapitulare a cunoștințelor ortografice și de punctuație sunt: ● Explicația; ● Munca independentă; ● Conversația; ● Activitatea pe grupe; ● Metoda exercițiilor; ● Metoda cubului; ● Problematizarea; ● Metoda ciorchinelui; ● Analiza ortografică; ● Jocul didactic. ● Citirea ortografică;

14. 2.3. Tipuri de exerciții folosite pentru formarea deprinderilor de ortografie și punctuație ● Copierea; ● Dictarea cu comentarii; ● Transcrierea; ● Autodictarea; ● Dictarea; ● Compunerile gramaticale; ● Dictarea fonetică; ● Exercițiile; ● Dictarea cu explicații prealabile; ●Exercițiile de recunoaștere; ● Dictarea propriu-zisă; ● Exercițiile de completare; ● Dictarea de control; ● Exercițiile de exemplificare; ● Dictarea selectivă; ● Exercițiile de creație. ● Dictarea creatoare;

15. 2.4. Material didactic folosit pentru însușirea ortografiei și punctuației Materialul didactic l-am organizat în: ● tabele; ● scheme; ● liste ortografice; ● texte cu teme ortografice și de punctuație; ● fișe cu teme ortografice și de punctuație; ● mijloace audio-vizuale.

20. CAPITOLUL IIIMODALITĂȚI DE CORECTARE A EXPRIMĂRII SCRISE SUB ASPECTUL ORTOGRAFIEI ȘI PUNCTUAȚIEI LA CICLUL PRIMAR

21. 3.1. Greșeli tipice de ortografie și punctuație a) Greșeli de ordin fonetic ● substituiri de litere; ● omisiuni de litere; ● adăugiri de litere; ● scrierea grupurilor de litere; ● scrierea consoanelor ,,mp” și ,,mb”. b) Greșeli gramaticale ● tendința de a folosi o singură formă a adjectivului pronominal de întărire; ● folosirea inadecvată a unor prepoziții și conjuncții; ●scrierea unor adjective, substantive proprii, substantive compuse. c) Greșeli de ortografie d) Greșeli de punctuație

22. 3.2. Controlul și autocontrolul Corectarea temelor, testelor, fișelor și probelor de evaluare ale elevilor trebuie să se realizeze periodic, în vederea creării unor condiții optime atât pentru înlăturarea unor greșeli, cât și pentru prevenirea transformării acestora în deprinderi negative. Un mare accent am pus pe corectarea temelor de casă, urmărind pe lângă respectarea regulilor gramaticale, ortografice și de punctuație și respectarea regulilor referitoare la așezarea textelor în pagină. La sfârșitul temei am formulat observații în legătură cu greșelile întâlnite, cu efectuarea sarcinilor pe care le-au avut de rezolvat.

23. Frecvent, pentru corectarea muncii independente, am optat pentru controlul între colegi. Elevii schimbau fișele între ei și corectau cu creionul greșelile pe care le sesizau. Apoi discutam cu întreaga clasă modul în care au rezolvat sarcinile, completam rezolvarea corectă la tablă, iar elevii rectificau și acele greșeli pe care nu le-au observat. . Prin participarea activă la corectarea greșelilor, elevii și-au consolidat cunoștințele și deprinderile de scriere, au conștientizat faptul că nu scriem la întâmplare, ci respectând anumite reguli.

24. 3.3. Metode de evaluare a scrierii corecteÎn vederea evaluării cunoștințelor de ortografie și punctuație am utilizat diferite forme de verificare, metode și procedee de evidențiere a performanțelor elevilor. .a) Observarea curentă a comportamentului elevilor în timpul lecțiilor; ;b)Verificarea orală; ;c)Examinarea prin probe scrise; ;d)Testele; ;e)Probele practice. ; În mod obișnuit, evaluarea trebuie înțeleasă ca o modalitate de ameliorare a predării și învățării, de eliminare a eșecului și de realizare a unui progres constant în pregătirea fiecărui elev.

25. 3.4. Aprecierea și autoaprecierea rezultatelor elevilor În ceea ce privește scrierea elevilor am folosit mai multe moduri de exprimare a aprecierilor: ● Comentarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru prin laude sau observații critice; ● Folosirea mijloacelor nonverbale (gesturi, mimică); ● Rostirea unor calificative; ● Folosirea culorilor; ● Desenarea unor fețe care exprimă bucuria, seriozitatea sau tristețea .

26. Pentru a realiza o apreciere obiectivă a rezultatelor elevilor, am ținut cont în permanență de obiectivele programei școlare. Înaintea aplicării oricărui procedeu de evaluare a cunoștințelor, am stabilit descriptorii de performanță corespunzători calificativelor F.B., B. sau S. sau am elaborat un barem de punctare a fiecărui item de evaluare, stabilind totodată și modul de convertire a punctajului în calificative. Pentru educarea capacității de autoapreciere a elevilor cu care am lucrat, am utilizat următoarele metode:

27. ●Clasificarea de către fiecare elev a colegilor săi, în funcție de rezultatele obținute la învățătură, aptitudini și calități, stabilindu-și apoi propriul loc între ceilalți elevi, pornind de la aceleașicriterii; ;● Aprecierea lucrării de către elevul însuși, înainte de a o preda pentru a fi verificată;● Aprecierea rezultatelor de către un grup de elevi, alcătuit prin rotație, îndrumându-i permanent; ;● Completări reciproce de informații și aprecieri, obținute în urma antrenării colectivului clasei.

28. 3.5. Soluții pentru corectarea greșelilor de scriere Procesul de familiarizare a elevilor cu normele de ortografie și punctuație este un proces complex, de lungă durată. Particularitatea învățării ortografiei și punctuației în ciclul primar este determinată de faptul că acest proces are loc în condițiile în care nu se poate apela la teoria lingvistică, la gramatică. Normele de ortografie și punctuație nu pot fi evitate nici în clasa întâi, încă de la primele activități de scriere, cu toate că la această vârstă elevii nu învață gramatica pe care se sprijină normele respective de scriere. De-a lungul activității la catedră am întocmit deferite fișe de recuperare menite să vină în sprijinul elevilor care au întâmpinat dificultăți în însușirea normelor de ortografie și punctuație.

29. Concluzii Cultivarea limbii scrise implică necesitatea însușirii normelor de ortografie și de punctuație. Astăzi, orice om cult trebuie să știe să-și exprime clar gândurile, ținând seama de normele ortografice și de punctuație stabilite pentru limba maternă, norme care se învață începând cu primii ani de școală și care se consolidează pe parcurs.

30. Mulțumirea învățătorului este deplină numai atunci când după cele patru clase de instruire și educare poate preda ciclului următor o clasă în care elevii, pe lângă cunoștințele acumulate în diferite domenii, vor avea un scris caligrafic, cu cât mai puține greșeli de exprimare, de ortografie și de punctuație. . Truda omului de la catedră, înălțătoare și fascinantă totodată, este încununată de succes dacă reușește să realizeze miracolul evoluției copiilor, plămădind în sufletul și în mintea lor aspirația spre mai mult, spre mai bine, spre mai frumos.

33. Vă mulțumesc!