Holocaustul în România

1. Holocaustul în România Rădăcini și manifestări

2. Evreii în spațiul românesc • Minoritatea evreiască pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde pe aproximativ două milenii, dar a devenit semnificativă din punct de vedere numeric, al ponderii economice și culturale mai ales începând cu secolul al XIX-lea. • Potrivit recensământului oficial din 1930, numărul evreilor din România era de 756.930 N.Grigorescu – Evreul cu gâsca (circa 1880)

3. Începuturile antisemitismului • După războiul de independență (1877-1878), faptul că Marile Puteri au făcut presiuni asupra guvernelor noului stat român în legătură cu problema drepturilor depline pentru evrei a provocat resentimente în rândul elitelor politice și culturale românești, care s-au menținut și s-au amplificat în perioada interbelică. • Astfel, apar partidele antisemite.

4. Congresul de Pace de la Berlin, 1878 • Marile Puteri au fost de acord să recunoască României noile granițe și independența cu condiția asigurării de drepturi civile tuturor locuitorilor țării, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.

5. Partide antisemite • Liga Apărării Național-Creștine (prescurtat LANC), 1923. Președinte a fost ales profesorul Alexandru C. Cuza. Corneliu Zelea Codreanu a fost însărcinat cu organizarea LANC pe întreaga țară. Corneliu Zelea Codreanu

6. MișcareaLegionară • Legiunea Arhanghelului Mihail, numită pe scurt Mișcarea Legionară, a fost o organizație înființată în România interbelică, la 24 iunie 1927 de Corneliu Zelea Codreanu, ca rezultat al rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, A.C. Cuza. • În anul 1930, din motive electorale, Corneliu Zelea Codreanu creează „Garda de Fier”, „un gard împotriva expansiunii comunismului”.

7. Evreii din România în 1930

8. Antisemitismul activ ● 21 ianuarie 1938 „Decretul de revizuire a cetățeniei”, prin care toți evreii cetățeni români trebuiau să-și redovedească cu acte dreptul la cetățenie. ● 8 august 1940 „Decretul lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România”. ● Un al doilea decret, din aceeași dată,interzice „căsătoriile între români și evrei sub sancțiunea de închisoare corecțională de la 2 la 5 ani”. Octavian Goga Ion Gigurtu

9. Regimul Antonescu • Ascensiunea lui Hitler și intrarea României în sfera de influență a Germaniei naziste au constituit prilejul aplicării practice a programelor antisemite. • Autoritățile românești sunt considerate vinovate de moartea unui număr cuprins între 280.000 și 380.000 de evrei. • În timpul retragerii armatei și autorităților din Basarabia și Bucovina de Nord au fost omorâți numeroși cetățeni români de etnie evreiască. • La Dorohoi, armata română a ucis 53 de evrei (cifră oficială).

10. Adolf Hitler / Ion Antonescu

11. Statul național-legionar • A fost inițiată o politică de românizare, care avea în vedere eliminarea evreilor din activitățile economice. • Mulți evrei au fost evacuați, iar averile lor au fost confiscate. • S-a organizat progromul din București, căruia i-au căzut victime 125 de evrei. Alții au fost torturați de către legionari, iar sinagogile din capitala țării au fost incendiate. • 80.000 de evrei au prestat muncă forțată în lagăre în care condițiile de viață erau îngrozitoare. • La Iași a avut loc un progrom în care au pierit circa 14.000 de evrei.

12. I.Antonescu/C.Z.Codreanu/H.Sima

13. Rebeliunea legionară Desfășura-tă între 21-23 ianuarie 1941, a reprezentat confrunta-rea violentă dintre gruparea Garda de Fier și fostul lor partener la guvernarea României, Ion Antonescu Horia Sima, comandant al Mișcării Legionare

14. Progromul de la București • În decursul rebeliunii, legionarii bucureșteni au arestat câteva mii de evrei, care au fost ridicați din casele lor, din sinagogi, de la instituțiile evreiești și de pe stradă. • Evreii arestați, bărbați și femei, între 15 și 85 de ani, au fost adunați în centre, unde au fost anchetați, maltratați și torturați cu scopul ca legionarii să le confiște banii, bijuteriile și restul proprietăților evreiești.

15. Masacrul din pădurea Jilava • 90 de evrei, dintre cei torturați în centrele legionare de tortură, au fost încărcați în camioane, duși în pădurea Jilava, dezbrăcați și împușcați în cap. A doua zi, unii legionari s-au întors la fața locului pentru a aduna îmbrăcămintea celor uciși și lucrările dentare de aur. • În anul 2010 a fost decoperită în pădurea Jilava o groapă comună care conținea circa 100 de cadavre de evrei uciși în Holocaust.

16. Cadavre de evrei în pădurea Jilava

17. Progromul de la Iași 27-29 iunie 1941 • A fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași. • În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei.

18. Evrei arestați

19. Victimele progromului de la Iași • Aproximativ 4.000 de evrei, strânși din toate părțile orașului, au fost înghesuiți în vagoane și camioane de marfă. • «Trenurile morții» au fost închise ermetic și au circulat între mai multe gări din Moldova. • Trenurile erau păzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri în gări, să le dea apă sau să le deschidă pentru a lua aer. • Din cauza mirosului cadavrelor și a mizeriei rezultate ca urmare a condițiilor inumane la care au fost supuși, aproximativ 2.650 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alții și-au pierdut mințile.

20. Propaganda antisemită • Evreii erau acuzați de legături cu mișcarea comunistă internațională, care urmărea dezmembrarea României. • Un alt "argument " era acela că statele democrate (SUA, Marea Britanie), cu care România era în război în calitate de aliată a Germaniei naziste, erau la rândul lor controlate de elementul evreiesc. • În consecință, și comunismul, și democrația de tip liberal erau prezentate drept opera acelorași autori (evreii) și având același scop (instaurarea controlului asupra întregii lumi). • Astfel, participarea României la războiul împotriva Națiunilor Unite era justificată de apărarea civilizației europene.

21. Evreii în timpul războiului • Numeroși evrei au murit în timpul eliberării Basarabiei și Bucovinei în primele săptămâni de război. • În Transnistria au fost deportați numeroși evrei, care au fost internați în lagăre (Peciora, Vapniarka) sau în ghetouri. • La Bogdanovka și Akmetcetka au fost organizate adevărate lagăre de exterminare a evreilor. • După ce orașul Odessa a fost cucerit, circa 25.000 de evrei au fost uciși de armată, poliție și jandarmi.

22. Situația rromilor • În timpul celui de-al doilea război mondial, autoritățile românești au deportat în Transnistria circa 25.000 de rromi, dintre care și-au pierdut viața circa 11.000, ceea ce a dus la dispariția unor comunități de rromi cu o mare vechime.

23. Evreii din Transilvania ●În Transilvania de Nord luată de Ungaria horthistă în vara anului 1940, s-a adoptat o legislație antisemită care îi excludea pe evrei din viața economică, politică, justiție, educație etc. ● Din mai 1944, evreii fost deportați, o mare parte a lor (140.000) sfârșind în lagăre de exterminare (în special la Auschwitz). Harta României interbelice: în galben este marcată porțiunea cedată Ungariei în urma Dictatului de la Viena

24. Auschwitz

25. Anul 1942 • A fost pus la punct un plan de deportare a tuturor evreilor din România în lagărul de la Belzec (Polonia). • În urma întâlnirii de la Vinnița (Ucraina, sept.1942) dintre Hitler și Antonescu, au fost respinse cererile României de retrocedare a nord-vestului Transilvaniei. • În timp ce Armata română se afla într-o situație grea la Stalingrad, iar România suporta sacrificii umane și materiale, Ungaria nu era angajată decât cu o parte din armata sa în războiul împotriva URSS și păstra Transilvania. • Ca urmare, în ședința de guvern din 13 oct.1942 s-a decis sistarea deportării evreilor.

26. Anul 1943 • După bătălia de la Stalingrad (21 aug.1942–2 feb.1943), autoritățile românești au informat pe naziști că singura soluție pentru rezolvarea problemei evreiești în România ar fi emigrările. • Începând din 1943, în urma înfrângerilor suferite de Germania hitleristă, deportările au fost suspendate, fiind salvați, datorită acestui fapt, circa 340.000 de evrei.

27. "Drept între popoare" • Este un titlu acordat de statul Israel neevreilor care au salvat evrei, cu riscul vieții, fără niciun câștig material. • Au primit acest titlu peste 60 de români, între care: Regina mamă Elena (mama regelui Mihai I), preotul ortodox Gheorghe Petre, avocatul Traian Popovici, Magdalena Stroe, diplomatul Florian Manoliu etc.

28. Regina mamă Elena

29. Monumentul celor Drepți între popoare la Memorialul Yad Vashem, Ierusalim Dr. Traian Popovici, Primarul orașului Cernăuți Acad. Prof. Şorban, Raoul

30. Comemorarea Holocaustului • Prin Hotărârea de Guvern 672/2004, data de 9 octombrie este Ziua de Comemorare a Holocaustului în România. • Marcarea acestui moment reprezintă doar unul dintre eforturile societății românești de a menține vie memoria victimelor Holocaustului. • Prin asumarea rănilor trecutului și educarea tinerei generații în spiritul înțelegerii și respectului față de celălalt, se poate preveni reeditarea crimelor și persecuțiilor animate de ură și intoleranță.

31. Realizat de • Prof.Murgu Eugenia-Angela • Bibliografie: • Valentin Băluțoiu – Istorie, Manualpentru anul de completare, EDP • Enciclopedia Wikipedia