1 / 11

METODE INTERACTIVE DE GRUP

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUŢA DIN POVEŞTI”, TG. MUREŞ. METODE INTERACTIVE DE GRUP. T ehnica fotolimbajului Călătoria misterioasă Cvintetul Tehnica puzzle. PROF.ÎNV.PREŞC. MUNTEAN ANDREEA. COMISIE METODICĂ - 28 februarie 2 013.

jeneil
Download Presentation

METODE INTERACTIVE DE GRUP

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUŢA DIN POVEŞTI”, TG. MUREŞ METODE INTERACTIVE DE GRUP • Tehnica fotolimbajului • Călătoria misterioasă • Cvintetul • Tehnica puzzle PROF.ÎNV.PREŞC. MUNTEAN ANDREEA COMISIE METODICĂ - 28 februarie 2013

  2. Copiii au sarcina de a alege o fotografie care este pentru ei cea mai frumoasă/ interesantă. Fotografiile sunt dispuse pe o masă. Educatoarea adresează întrebări, iar copiii explică motivele alegerii. TEHNICA FOTOLIMBAJULUI Se formează un cerc. Fiecare copil îşi prezintă fotografia. • exersează creativitatea şi sensibilitatea faţă de realităţile vizuale, ce au impact cognitiv şi estetic puternic asupra copiilor

  3. EXEMPLU – Anotimpul vara • Anotimpul vara este unul dintre anotimpurile mai puţin explorate organizat de copii. Experienţa dobândită alături de părinţi, în concediu, la munte sau la mare, la pădure, la ţară, poate fi sintetizată în primele zile de grădiniţă, când copiii aduc fotografii din vacanţă. • Sarcina didactică: „Alegeţi una sau mai multe fotografii cu aspecte de vacanţă!” • Respectând etapele de aplicare a metodei, copiii îşi exprimă propriile experienţe şi impresii despre vacanţa mare, aduc chiar detalii privind nisipul, temperatura apei, briza mării, jocurile în apă şi pe nisip, vizitele la delfinariu, spectacolele vizionate etc. • Exemple de mesaje extrase • de copii din fotografii: • Marea este sănătate / Constructori de o vară, la malul mării / Sănătate pentru un an / Frumuseţile ţării în vacanţa mare / Familia reunită / Hrana este sănătoasă, la bunici acasă

  4. Copiii se împart în grupuri de patru. Câte un grup, pe rând, devine ghidul călătoriei. Un loc stabilit va constitui punctul de pornire în călătorie. Este un joc de imaginaţie prin care copiii sunt direcţionaţi să se orienteze în funcţie de poziţiile spaţiale. Fiecare grup îşi alege un loc în care îşi gestionează materialele care se găsesc acolo. CĂLĂTORIA MISTERIOASĂ Fiecare grup va direcţiona, pe rând, celelalte grupuri spre locul în care se află ghidul, mergând pe un traseu conceput în aşa fel încât grupul care a pornit în călătoria misterioasă să treacă pe la toate celelalte grupuri, înainte să ajungă la ghid. Atât grupul - ghid (care se află la destinaţie), cât şi celelalte grupuri la care se opreşte grupul care călătoreşte, vor prezenta un element semnificativ din activitatea pe care au desfăşurat-o în locul misterios.

  5. EXEMPLU –Educarea limbajului – Tema: “În lumea poveştilor” Luând ca exemplu fata moşului din povestea „Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă, se poate realiza drumul pe harta poveştii, unde copiii au de parcurs drumul unui personaj din poveste. • Copiii care sunt la Bibliotecă, utilizează cărţi cu poveşti, imagini din povestea analizată, le selectează, le triază, le aşază astfel încât, în timpul prezentări, să fie în câmpul vizual al „călătorilor” • Grupul care evoluează la sectorul Construcţii va construi casa moşului, a babei, a Sfintei Duminici, fântâna etc. • La Joc de rol sunt puse la dispoziţie costumaţii adecvate interpretării unor roluri, măşti, alte elemente auxiliare specifice personajelor din poveste • La Artă copiii concep portrete ale personajelor, creează imagini din poveşti, utilizând materialele puse la dispoziţie

  6. Grupul-ghid va direcţiona grupul-călător folosindu-se de poziţiile spaţiate astfel: Mergi înainte 2 paşi, deplasează-te apoi spre dreapta 3 paşi şi mai mergi 2 paşi înainte! Atunci când nu s-a apreciat corect distanţa, ghidul revine cu comanda „Stop!”şi reîndrumă grupul astfel: înapoi doi paşi, spre stânga un pas, înapoi 3 paşi etc.

  7. Este o tehnică de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri, respectând cinci reguli, în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. CVINTETUL • Primul vers este format dintr-un singur cuvânt, ce denumeşte subiectul • Al doilea vers este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (2 adjective) • Al treilea vers este format din trei cuvinte, care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu) • Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă starea copilului faţă de subiect • Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt şi arată însuşirea esenţială a subiectului

  8. Broscuţe, sprintene, jucăuşe, Înotând, sărind, stropind, Mă trezesc, mă obosesc, Zgomotoasele Maşină, nouă, sidefată, Oprind, rulând, alergând, Mă atrage, mă încântă, Minunata Flori colorate, parfumate Răsărind, crescând, Mă îmbată şi mă încântă, Parfumatele Exemple de cuvinte obţinute în activitatea pe grupuri:

  9. Se formează grupuri de câte trei copii Aşezarea spate în spate a două scaune condiţionează desfăşurarea, fiecare copil stând la o măsuţă În partea laterală a celor doi stă al treilea copil TEHNICA PUZZLE Unul dintre copii este emiţătorul Al doilea copil este receptorul Al treilea copil este observatorul Puzzle este un joc-exerciţiu ce constă în reconstituirea unei imagini din forme, figuri, piese, a unei propoziţii din cuvinte, a unui cuvânt din silabe.

  10. EXEMPLU –Cunoaşterea mediului – Tema: “Anotimpul toamna” Se dă semnalul de începere prin orice semnal sonor. Copilul - emiţător indică locul fiecărei piese de puzzle, iar copilul – receptor aşază piesele după indicaţiile primite. Exemple de indicaţii ale emiţătorului: „figura care conţine floarea mare albastră se aşază în dreapta-jos, lângă ea, în partea stângă aşază figura care conţine trei frunze galbene.” Exemple de întrebări care pot fi adresate de receptor: „Mai sunt forme care conţin frunze?”, „Este soare în tablou?”

  11. Calitatea activităţii noastre la clasă este „cartea de vizită” din care „banalul şi rutina” trebuie şterse din cartea de căpătâi a copilăriei, „Grădiniţa”. • Reţeta este să avem curaj, dorinţă, încredere în noi şi în metode, „nebunie”, nepăsare faţă de sceptici. Succes! Bibliografie: • Georgeta, Puiu, Metode interactive de grup, Editura Arves, Timişoara, 2012 • Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2004 • Crenguţa, Lăcrămioara, Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009 • Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 • Vrăjmaş, T.,Şcoala şi educaţia pentru toţi, Editura Miniped, Bucureşti, 2004 VĂ MULŢUMESC!

More Related