1. Pozitia Terrei in Sist Solar

1. 1. PozitiaTerrei in Sist Solar Orbita a III a, la o dist medie de 150 mil km. fata de Soare 2. Formareala a P este GEOIDUL, Geoidulesteasemanator cu sferoidul de rotatie( un corp rotund, bombat la ecuator) Bombareageoiduluiestecauzata de miscarea de rotatieCele mai mari deviatii locale fata de supr. Geoidului sunt: Vf. Everest( 8850m) si Groapa Marianelor (-11022m) Consecinte ale formei de geoid: 1diametrul ecuatorialestemai lung cu 43 km decatdiametrulpolar. 2 meridianelesuntelipse (nucercuri) 3. g scade de la Poli la Ecuator 4. cant.de energ. solarascade de la Ecuator la Poli 3 PROPRIETATI FIZICE a. DENSITATEA Densitateamedie: 5,5g/ cm3 SCOARTA: 2-3 g/cm3 MANTA: 4-6 g/cm3 NUCLEUL 17 g/cm3 C Temperatura in interiorulPamantului Creste, cu adancimea. cu 25 °C / km de adancime (aceastavaloare se numestegradientultermic vertical} In nucleulPamantului T=5000-10 0000 °C La suprafataPamantului temp medieeste de 140 C. Temp max si min: vezitabelul D Forta de atractiegravitationala (Gravitatia) Forta de atractie exercitata de Pamant asupra unui corp aflat pe suprafata sau in apropierea sa Mentine toate corpurile pe Pamant, si in jurul acestuia, in campul gravitational terestru ( atmosfera, hidrosfera, inclusiv Luna) Luna) ; variaza cu latitudinea (creste de la ec. la poli) si cu altitudinea. (scade cu cresterea altitudinii, de la nivelul marii la 8850m). Atractia gravitationala este implicata in curgerea raurilor, deplasarea ghetarilor, formarea vanturilor, producerea alunecarilor de teren, etc. Atrctia gravitationala dintre Pamant, Luna si Soare este cauza mareelor (fluxul si refluxul) E Magnetismul terestru Campul magnetic terestru este aemanator cu cel al unui dipol magnetic ( magnet bara) Polii magnetici sunt apropiati de cei geografici Campul magnetic este generat de miscarile convective ale magmei din nucleul extern; Campul magnetic terestru se manifesta intr-un spatiu in jurul Pamantului, numit magnetosfera Magnetismul terestru este influentat de activitatea solara fiind perturbat atunci cand au loc furtuni Solare..Aceasta protejeaza planeta prin captarea particulelor aduse de vantul solar. Cand plasma solara intra in atmosfera terestra, ea este atrasa deasupra polilor magnetici unde se formeaza aurorele polare ( fenomene luminoase - ionizari ale atomilor din atmosfera) F Inclinarea axei polilor geografici Axa polilor geografici (linia imaginara care strapunge suprf. Terrei in punctele care marcheaza polii) nu este perpendic. pe planul orbitei terestre, ci inclinata , facand cu verticala la aceasta un unghi de 230 27 min, iar cu planul orbitei un unghi de 660 33min Consecinte: -repartitia inegala pe supr. Terestra a cant de energ. Solara, care scade treptat de la ecuaror la poli -variatia in timpul anului a duratei perioadei de lumina si intuneric -formarea anotimpurilor b. PRESIUNEA Presiunealitostaticacreste direct proportional cu adancimea pt ca in ceastadirectiecrestegreutateacoloanei de roci. In nucleulPamantului , presiuneaajunge la 3-4 mil atm. Tabel: celemaiimportante date cantitative ale Pamantului

2. MISCARILE PAMANTULUI SI CONSECINTELE LOR MISCAREA DE ROTATIE Miscareaefectuata de Pamant in jurulaxeipolilorgeografici. PolulgeograficestecelorientatspreSteauaPolaraestenumit Polul Nord. Directia: V-E, in jurulaxeipolilor; Durata: 24h 56’ 4’’ Viteza: scade de la Ec. la poli, deoarece in aceeasidirectiedescreste lungimeacercurilorparalele; Viteza de rotatie la Ec: 465m/s (lungimea/circumferintacerculuiecuatorial este maxima: vezi tab. Pag 1) Viteza de rotatie la latitudinea de 600: 345m/s Viteza de rotatie la Poli: 0 m/s (lungimeaparaleleieste 0; poliisuntpuncte) Consecintelemiscarii de rotatie Alternantazilelorsi a noptilor Datoritaformei sale de geoidPamantul nu poatefiluminatpetoata suprafatalui in acelasitimp. In cursulmiscarii de rotatiePamantulexpunepe rand spreSoare, cate o parte din suprf. sa. Peaceasta parte luminata (aflataspreSoare ) estezi, iarPeparteaopusa, ascunsaSoarelui, aflata in intuneric, estenoapte Duratazileisianoptiieste permanent egaladoar la Ecuator (cate 12 h) Intreecuatorsicercurilepolareduratazileisi a noptii se modifica in timpul anuluidatoritacombinariiefectelormiscarii de rotatie cu cele ale miscarii de revolutiesi cu Inclinareaaxeipolilor : astfelziua are durata maxima la solstitiul de vara al fiecareiemisfere, iarnoaptea are durata maxima la solstitiul de iarna al fiecareiemisfere. Intrecercurilepolaresipoli, in timpulunui an se succed : ziua de saseluni (ziuapolara) cu noaptea de saseluni (noapteapolara) b. Variatiaoripe Glob (vezi manual, Hartafusurilororare) Oricepunct de pa Glob executa o rotatiecompleta (3600) in 24h 56’ 4’’ Calculand3600 :24 h =150 , rezulta ca fiecarepunctparcurgeintr-o ora 150 de longitudine. Deci din 15 in 15 grade de longitudineexista o diferenta de 1 ora Distanta de 15 grade de longitudinese numestefusorar. Rezulta ca Terra are 24 fusuriorare. In mod conventional primulfusorarestecelprinmijloculcaruiatrece Meridianul de 00 (meridianul Greenwich/Primul Meridian). De aceea se consideara ca “timp universal” timpulmeridianului 0 (GMT), iarnumerotareafusurilororare se de la primulfusorarcatre est. De la primulfusorar, catreest se adaugacate o ora dupafiecare 150longitudine, iarcatre vest se ccadecate o ora, pentrustabilireaoreioficiale . • Teritoriul Romaniei situat intre meridianele de 20-300 • Long. Estica, se afla in intregime in al II lea fus orar, deci ora oficiala/locala a Romaniei Este GMT+2 h. (Cand la Lndra este ora 0 la Bucuresti este ora 2:00 • c. Variatia temp aerului in 24 h • Datoritamiscarii de rotatie care duce la alternantazilei cu noaptea, in 24 ore • Ziua, suprafataPamantului se incalzeste, iarnoaptea se raceste. Aceste fen. • Se transmit atmosferei, astfelincat temp aeruluiestemai mare ziua (maxima • La cateva ore dupaamiaza) simica noaptea (min. la cateva ore inaintea rasa- • RituluiSoarelui) • d. Abatereacorpuriloraflatein miscare • ACTIONEAZA FORTA CORIOLIS (forta de inertie care aparedatoritamisc de • rotatiea Pamantului) • Asupracorpuriloraflate in miscarepesuprafataterestra (vanturi, curenti • oceanici, fluvii) actioneaza o forta de inertie care aparedatorita misc de • rotatie a Pamantului, numitadupadescoperitoruleiFortaluiCoriolis. • Astfelcorpurileaflate in miscaresunt deviate; • In emisferanordica: spredreapta • -in emisferasudica: sprestanga • Cauza o constituievitezeleinegale cu care se deplaseazacorpurilepesuprafata • Terestracorelata cu reducereavitezei de rotatie de la ecuator la poli (vezi • Miscarea de rotatie)

3. 2. MISCAREA DE REVOLUTIE Este miscareaPamantului in JurulSoarelui, pe o orbita in forma de elipsa, nu de cerc. Soarele se aflaintr-un focar al Acesteielipse, de aceea dist Soare-Pamantestevariabila: -minima la periheliu: 147 100 000 km -maxima la afeliu: 152 100 000 km Durata: 365 zile, 6 ore, 9 min, 9 sec, duratanumita Anulsideral Anulcalendaristicare 365 zile, Pentru a compensadiferenta Intreaulsideralsicelcalendaris tic, se adauga, din 4 in 4 ani, o zi la lunafebruarie. Anul in care lunafebruarie are 29 zile se numestean bisect . Ultimul an bisect a fost 2012 Vitezamediecderevolutie a Pamantului in jurulSoarelui : 29,7 km/s. Deciintr-o ziPamantulparcurge a 365-a parte din drumullui in jurulSoarelui Consecintelemiscarii de revolutie Iluminareasiincalzireaneuniforme ale celor 2 emisfere in timpulmiscarii de revolutie determina: A Formareaanotimpurilor Anotimpurilesunt determinate de 4 momentedefinitorii ale miscarii de revolutie a Pamantului Intr-un an: douaechinoctiisidouasolstitii Echinoctiile: De primavara: 21 martie (incepeprimavara In emisf. nordicasitoamna in ceasudica) De toamana: 23 sept; (incepeprimavara in emisfsudicasitoamna in ceanordica La cele 2 echinoctiirazeleS cad perppeec.; cei 2 poliprimescceeasi cant de energ. Ziuasinoapteasuntegalepetoatasuprafata Pamantului (12 ore) B Durata zilelor si a noptilor: Variatia in timpul anului a duratei perioadeide lumina si intuneric in regiunle polare:La Polul Nord: in intervalul 21 03 – 23 09, cand emisfera nordica este mai mult luminata, Soarele nu apune. In regiunea Polului Nord este asa-numita „ zi polara” (durata=6 luni); in aceeasi perioada, la Polul Sud, soarele nu mai rasare; este „noaptea polara” (durata=6 luni). In intervalul 23 09 – 21 03, fenomenul se produce exact invers: La PolulNord este in afara regiunilor polareDurata zilei si anoptii variaza in decursul anului. Astfel, in emisfera nordica, durata zilei creste continuu de la echinoctiul de primavara la solstitiul de vara (cand are durata maxima) si scade de la solstitiul de vara , pana la echinoctiul de toamna. De la echinoctiul de toamana pana la solstitiul de iarna, ziua este in continua scadere, atingand durata minima la 22 dec.; Apoi ziua creste continuu pana la echinoctiul de primavara, ziua ramanand insa mai scurta decat noaptea in tot acest interval. In functie de durata zilelor si anopilor se formeaza anotimpurile. La latitudini mijlocii se formeaza cele4 anotimpuri; Axapolilor nu esteverticala. Dacaaxaarfifostverticalala planulorbitei: -Zilelearfiegale cu noptilepe tot timpulanului -temp. arfiscazut constant de la Ecuator la Poli Datoritainclinariiaxei , PamantulexpunespreSoare, in timulrevolutiei, pe rand, o mai mare parte din emisferanordicasimaiputin din ceasudicasiinvers Solstitiile De vara: 22 iun; de iarna: 22 dec La solstitiul de varaPamantulexpunespreSoare ceamaimare Parte din emisf. N, razele S cad perpendicular peTropicul de Nord Incepevara in emisferanordica(iarna, in ceasudica) La solstitiul de iarnaPamantulexpunespre Soareceamai mare parte a emisf. S. RazeleS Cad PerpendicularpeTropiculde Sud. Incepevara in emisferasudica (iarna, in ceanordica)