1 / 45

REGIONAREA TURISTICĂ Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est

REGIONAREA TURISTICĂ Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est. Prof. Univ. Dr. Silviu Neguţ.

lyn
Download Presentation

REGIONAREA TURISTICĂ Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. REGIONAREA TURISTICĂLitoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est Prof. Univ. Dr. Silviu Neguţ

  2. Regionarea turistică reprezintă un aspect particular al regionării economico-geografice. Fondul turistic natural ori antropic, dar mai ales combinarea acestora conturează areale de atractivitate turistică, în multe cazuri fiind valorificate ca atare. • Combinaţiile posibile între elementele naturale şi cele create de om sunt extrem de variate, rezultând locuri, areale şi zone/regiuni turistice. • În regionarea turistică naţională se ţine seama îndeosebi de unităţile geografice (de exemplu, în România, Carpaţii Orientali, Munţii Apuseni ş.a.), unele axe hidrografice (Valea Dunării, Valea Prahovei ş.a.), zone marine (litoralul Mării Negre) ori mari oraşe cu împrejurimile (de exemplu Bucureşti şi împrejurimile), dar uneori se au în vedere provinciile istorice. • În schimb, în regionarea turistică a planetei se au în vedere fie continentele, fie anumite ansambluri fizico-geografice de pe acestea ori de la contactul unor mase continentale. Atât pentru aceste unităţi mari (zone sau regiuni turistice), cât mai ales pentru subdiviziuni (subzone ori subregiuni, areale etc.), se ia în considerare nu numai potenţialul turistic, ci şi infrastructura căilor de comunicaţii, dotările (pentru cazare, masă, odihnă, tratament, distracţie etc.), fluxurile turistice etc. • O posibilă zonare turistică a planetei, axată în bună măsură pe regionarea realizată de Organizaţia Mondială a Turismului, ar fi următoarea, distingându-se 12 mari zone turistice şi mai multe subzone.

  3. Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est Aceasta este, încă, cea mai importantă regiune turistică a planetei, deşi în ultima vreme alte două zone turistice (Europa Central - Nordică şi America de Nord) o concurează (mai ales ca fluxuri turistice şi venituri obţinute din turism). Se remarcă prin două tipuri de turism: balneo-maritim şi cultural-istoric, la ambele deţinând încă supremaţia mondială. • Litoralul nordic al Mării Mediterane • Litoralul sudic al Mării Mediterane • Ţările balcanice

  4. Litoralul nordic al Mării Mediterane • Această subzonăinclude trei din cele mai importante ţări ca fluxuri turistice şi venituri obţinute din turism (Franţa, Italia şi Spania), precum şi câteva ministate renumite, printre altele, şi pentru turism (Vatican, San Marino, Monaco şi Andorra); • Cele trei ţări importante sunt bogate în obiective turistice nu numai pe litoral (mediteranean în cazul Italiei, mediteranean şi atlantic pentru Franţa şi Spania), ci şi în interior.

  5. Spania • Litoralul mediteranean, desfăşurat între graniţa cu Franţa, în nord, şi strâmtoarea Gibraltar, însud, cu patru mari ,,costa” (Brava, Dorada, Blanca şi del Sol), care includ un lung şir de staţiuni balneo-maritime (Torremolinos, Marbella, Estepona, Fuengirola, Benidorm, Tossa del Mar, S`Agaro, Sant Felin de Guixols ş.a.), unele fiind şi renumite oraşe istorice (Barcelona, Valencia, Alicante, Cadiz, Málaga ş.a). • Se adaugă Insulele Baleare, cu staţiuni pe fiecare petec de uscat: Mallorca (Palma de Mallorca, Ricardo Roca, Puerto de Sóler, Ses Ànimes ş.a.), Menorca, Ibiza (sau Isla Blanca), Formentera ş.a.

  6. Litoralul atlantic, cea mai importantă staţiune balneo-maritimă fiind San Sebastian. • Castilia şi Andaluzia • Castilia: Madrid (cu Palatul Regal, Muzeul Prado, unul dintre cele mai bogate din lume, trei din cele 16 porţi iniţiale ale cetăţii ş.a.; în apropiere – mănăstirea Ercorial, necropolă a regilor Spaniei), Guadalajara, Toledo (Catedrala, Casa-muzeu El Greco), Segovia (Apeductul roman, Catedrala, palate), Avila ş.a.; • Andaluzia: Granada (cu faimosul Palat Alhambra, numit şi Castelul roşu, având elemente maure, Palatul lui Carol Quintul ş.a.), Sevilla (Catedrala, din secolul XV, cu mormântul lui Cristofor Columb, palate, între care Alcazares, Casa lui Pilat ş.a.), Cordoba (mai multe catedrale, renumit totodată pentru ”pielea de Cordoba”), Cadiz, pe ţărmul mediteranean ş.a.; • Catalonia, având drept punct central Barcelona, cu o poziţie geografică de excepţie care îmbină edificii vechi (fortăreaţa Montjuic, Catedrala, mai multe palate etc.) cu cele proiectate de arhitectul Antonio Gaudi (Catedrala Sagrada Familia, Palatul Güell, Casa Milà ş.a.); în apropiere se află mănăstirea Montserrat, din secolul IX, care adăposteşte ”La Maroneta”, o statuetă din lemn reprezentând-o pe Fecioara Maria neagră; • Alte atracţii, între care: Santiago de Compostela, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj creştine (la Catedrala construită deasupra presupusului mormânt al apostolului Santiago (Sf. Iacob), oraşele Salamanca (monumente şi una dintre cele mai vechi universităţi din lume, fondată în 1215), Oviedo, Bilbao, Tarragona ş.a., Insulele Canare, în largul ţărmului atlantic african, insule vulcanice cu peisaje spectaculoase şi excelente plaje, posibilităţi de practicare a sporturilor nautice etc. – Gran Canaria (cu cea mai cunoscută staţiune Los Palmos), Tenerife, Fuerteventura, Lanzarote, Gomera, Hierro.

  7. Franţa • Coasta de Azur (Côte d'Azur), lioralul francez mediteranean, cu staţiuni balneo-maritimerenumite (inclusiv pentru unele festivaluri, carnavaluri, muzee etc.) precum Cannes (festivalul filmului, în fiecare an în luna mai), Nice (Carnavalul; unul dintre cele mai renumite hoteluri este „Negresco”), Saint-Tropez, Antibes (Festivalul internaţional de jazz, în fiecare an în luna iulie), Menton; în ultimele decenii s-a extins spre vest, între gurile Rhonului şi graniţa cu Spania (staţiunile La Grande Motte, Port-Camargue, Cap d'Agde, Port Leucate, Port-Barcarès ş.a.). • Coasta de Argint (Côte d' Argent), litoralul atlantic din sud-vestul ţării, cu staţiuni ca Biarritz(una dintre cele mai renumite din lume), Arcachon (cu unul dintre cele mai mari porturi de iahturi din lume şi cu cea mai mare dună de nisip din Europa – Pyla sur Mer), St. Jean-de-Luz, Bayonne ş.a. • Alpii Francezi, cu oraşele Grenoble („capitala economică şi turistică”), Chambéry, Annecy şiBriançon, fiecare având şi monumente istorice şi de artă, şi staţiunile montane Chamonix („capitala franceză a alpinismului”), Mont Blanc, Les Contamines, Avoriaz, Mégève, Val-d'Isère, Tignes, Courchevel, La Plagne ş.a.; se adaugă staţiunile balneare Evian-les-Bains, Aix-les-Bains ş.a. • Parisul şi împrejurimile. „Oraşul-lumină” este unul dintre cele mai vizitate locuri din lume,graţie atât dotărilor, cât şi atracţiilor turistice, între care: Catedrala Nôtre-Dame (sec. XII-XIV), biserici (între care Sacré-Coeur), Domul Invalizilor (cu mormântul lui Napoleon), Turnul Eiffel (320,75 m înălţime, inaugurat în 1889 cu ocazia „Expoziţiei Universale”, devenit simbol al capitalei franceze), palate, pieţe (Concorde, Vendôme ş.a.), cartiere pitoreşti (Montmartre, Le Marais, Latin, La Défense, ultimul cu arhitectură modernă), muzee (Luvru, unul dintre cele mai mari şi bogate din lume, Musée d'Orsay ş.a.). În împrejurimi se remarcă palatele Versailles, Fontainebleau, Chantilly, Compiègne, Vaux le Vicomte ş.a., adevărate muzee, plus parcuri şi grădini spectaculoase.

  8. Valea Loirei, din vestul ţării, supranumită „grădina Franţei”, adăposteşte în prezent 17 castele, construite începând cu sec. XV, mai întâi de regii Franţei, apoi de unii seniori: Blois, Chambord, Chenonceaux, Chinon, Angers, Amboise, Saumur, Valençay, Ussé, Tours ş.a. • Unele metropole regionale bogate în monumente istorice şi de artă, precum Lyon (Colina Fourviere cu vestigii romane, Capela de pelerinaj Fecioara neagră, Catedrala St. Jean ş.a.), Marseille (Castelul If/Chateau d'If, biserica Nôtre-Dame-de-la-Garde, Vechiul port ş.a.), Toulouse, Strasbourg, metropola Alsaciei şi sediul Consiliului Europei (Catedrala Nôtre-Dame, cu un turn de 142 m, case vechi şi palate, cartierul pitoresc Mica Franţă), Bordeaux, Lille ş.a. • Oraşe renumitepentru anumite monumente istorice şi de artă: Avignon (Palatul Papilor, din sec. XIV, podul St. Bénézet / „le pont d'Avignon”), Nimes (monumente galo-romane, între care Arenele), Rouen (case vechi din lemn), Reims, Chartres, Amiens (catedrale cu vitralii) ş.a. • Mont Saint-Michel, stâncă pe ţărmul Mării Mânecii, într-o zonă cu maree puternică (fiind astfel, o jumătate de zi insulă, iar cealaltă jumătate peninsulă), având în vârf o mănăstire veche de o mie de ani.

  9. Mont Saint-Michel

  10. Marseille - Castelul If/Chateau d'If

  11. Marseille - biserica Nôtre-Dame-de-la-Garde

  12. Italia • Rivierele(sectoarele de litoral amenajate pentru turism), cea mai importantă fiind Riviera Italiana (cuprinzând Riviera di Ponente şi Riviera di Levante, ultima mai accidentată şi cu vegetaţie mai abundentă), constând dintr-un lanţ de staţiuni balneo-maritime (San Remo, Diano Marina, Alassio, Nervi, Portofino, Santa Margherita Ligure, Rapallo, Lerici, Ventimiglia, La Spezia ş.a.); apoi rivierele napoletana, în Golful Napoli (Amalfi, Sorrento, insulele Ischia şi Capri), veneziana (Lido di Venezia, Grado, Riccione, Rimini ş.a.), sarda (în insula Sardinia), palermitana (în zona oraşului sicilian Palermo); • Alpii Italieni, cu staţiunile montane şi de sporturi de iarnă (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta, Courmayeur, Domodossola, Breuil ş.a.) şi staţiunile balneo-climaterice de pe ţărmurile lacurilor de la poale: Maggiore (Baveno, Pallanza, Stresa ş.a.), Como (Bellagio, Como, Cernobbio ş.a.), Garda (Gargnano, Limone, Toscolano ş.a.); • Roma, capitala ţării, supranumită „Cetatea Eternă”, este considerat oraşul cu cele mai multe monumente istorice şi de artă de pe Glob: temple, amfiteatre (între care Colosseumul, datând din anul 80 d.Hr., putea adăposti 80 000 de spectatori), arcuri de triumf (ale lui Constantin cel Mare, Septimiu Sever, Titus ş.a.), columne (între care Columna lui Traian, înaltă de 37 m), bazilici (Santa Maria Maggiore, San Paolo Fuori le Mura – deasupra mormântului Sf. Pavel –, San Pietro in Vincoli – care adăposteşte lanţurile din temniţa Sf. Petru şi faimoasa sculptură ,,Moise” a lui Michellangelo), biserici, palate, vile, fântâni (cea mai cunoscută fiind Fontana di Trevi), statui etc.

  13. Alte oraşe muzeu: • Florenţa / Firenze (Domul sau Catedrala Santa Maria del Fiore, sec. XIII-XIV, cu „Turnul lui Gioto”, în fapt campanila catedralei, Palazzo Vecchio, Podul Vechi / Ponte Vechio, din sec. XIV, Galleria degli Uffizzi, unul dintre cele mai bogate muzee din lume, palate, între care cel al familiei Medici); Venezia, oraşul amplasat pe mai bine de o sută de insule (Piazza San Marco, cu bazilica omonimă, din sec. XI, care adăposteşte mormântul Sf. Marcu, Campanilla, înaltă de 99 m, şi Palatul Dogilor, simbolul gloriei şi puterii veneţiene, numeroase alte palate, biserici, case vechi, poduri – cel mai renumit fiind Rialto, statui, fântâni, plus insulele Murano şi Burano, renumite pentru sticlărie, prima, şi dantelărie, a doua); • Genova (oraşul vechi, medieval, perfect conservat, palate, casa lui Cristofor Columb ş.a.); Torino (Domul sau Catedrala San Giovanni/Sf. Ion, care adăposteşte Santa Sindone, aşa-numitul „Giulgiu al lui Hristos”, Palatul Regal ş.a.); • Milano (Domul, din sec. XIV-XVI, bogat ornamentat cu turnuri, turnuleţe, statui etc., Castelul Sforzesco, Scala, unul dintre cele mai renumite teatre de operă din lume, biserica Santa Maria delle Grazie, care adăposteşte celebra pictură „Cina cea de taină” a lui Leonardo da Vinci); • Pisa (Piazza del Duomo sau Campo dei Miràcoli, cu Domul, Baptisteriul şi, mai ales, renumitul „Turn din Pisa” – Torre pendente / Turnul înclinat); Siena (cu faimoasa Piazza del Campo, piaţă în formă de evantai, mărginită printre altele de Palazzo Publico, având un turn înalt de 88 m);

  14. Ravenna (biserica San Vitale, din sec. VI, cu celebre mozaicuri reprezentându-i pe împăraţii Iustinian şi Teodora cu suitele lor, alte bazilici, mormântul lui Dante, mausoleul lui Teodoric ş.a.); • Napoli, oraş cu o frumoasă aşezare geografică, în jurul golfului omonim şi la poalele muntelui Vezuviu, bogat în monumente cum sunt: Castel Nuovo (sec. XII), Arcul de Triumf, Palatul Regal (sec. XVII), Palatul şi Galeria Naţională de pe Capodimonte, biserici etc.; în apropiere se află Pompei, oraş roman acoperit de lavă în timpul erupţiei vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., în prezent eliberat de aceasta; • Padova (marea bazilică Il Santo, din sec. XIII, care adăposteşte mormântul Sf. Anton de Padova, Capela Scrovegni, sec. XIV, pictată de Giotto, palate, o renumită universitate, la care au învăţat şi unii principi români); • Bologna (numeroase palate, biserici, fântâni, două turnuri înclinate şi una dintre cele mai vechi universităţi din lume); • Verona (celebru îndeosebi datorită „casei Julietei”); • Assisi (ansamblul monastic romano-gotic San Francesco, din sec. XIII, constând din două bazilici suprapuse, cea de sus cu fresce de Giotto ilustrând viaţa sfântului).

  15. Turnul din Pisa Castel Nuovo (sec. XII) - Napoli Capela Scrovegni (Padova)

  16. Litoralul sudic al Mării Mediterane • Subzonă care include ţările din nordul Africii (Maroc, Algeria, Tunisia, Libia şi Egipt) şi o parte din statele din Asia de Sud-Vest (Israel, Liban, Iordania, Siria, Turcia), plus Cipru. • În ansamblu se remarcă, la fel ca subzona precedentă, prin turism balneo-maritim şi cultural-istoric. • Ca fluxuri turistice şi venituri obţinute se impun Turcia, Egipt, Israel, Maroc şi Tunisia.

  17. Egipt • Oraşul Cairo şi împrejurimile. Capitala egipteană, cel mai mare oraş african şi, totodată, arab,se remarcă prin monumentele islamice: peste 400 de moschei (între care Al-Azhar, sec. X, Amir ibn el-As, f. 641 ş.a.), bazaruri, fântâni, case vechi, obeliscuri, statui etc. În apropiere se află Marile Piramide de la Giseh (Kheops, unica dintre cele şapte minuni ale lumii antice păstrată până astăzi, Kefren şi Mykerinos) şi Sfinxul, nilometrul de pe insula Roda, vechea capitală Memphis, piramidele de la Saqqara şi Dahshur ş.a. • Litoralul mediteranean: oraşul Alexandria, plin de istorie, cu vestigii greceşti, romane, copte (renumite catacombe), islamice (mai ales moschei), plus faimoasa Bibliotecă din Alexandria, reconstituită; vestigii ale Farului din Alexandria, una dintre cele şapte minuni ale lumii antice care de asemenea va fi reconstruit. Staţiuni balneo-maritime: Agami, Hannoville, Maamoura, în apropiere de Alexandria, Marsa Matruh, Sallum ş.a., mai spre vest.

  18. Litoralul Mării Roşii, cu staţiuni amenajate în ultimele trei decenii: Hurghada, pe ţărmul african, Sharm el Sheikh, Dahab, Nuweiba, pe cel asiatic (Peninsula Sinai). Tot în această peninsulă, un punct de mare atracţie este Muntele Sinai, cu mănăstirea Sf. Caterina, datând din sec. IV d.Hr., loc de pelerinaj pentru creştini; • Valea Nilului (exceptând zona Cairo), cu arealele: Luxor-Karnak şi împrejurimile (Teba, veche capitală, Valea Regilor – cu necropole ale faraonilor din dinastiile XI-XIX, aici descoperindu-se mormântul lui Tutankhamon, Valea Reginelor, Templul lui Seti I ş.a.; la Luxor se află, printre altele, Templul lui Amon); Assuan-Abu Simbel, cu temple (Abu Simbel, cu statui uriaşe, de peste 20 m înălţime, ale faraonului Ramses al II-lea, Templul Hathor, Sanctuarul zeiţei Issis pe insula Philae), lacul de acumulare Nasser, barajul nou, Sadd-al-Ali, barajul vechi ş.a. • Croaziere pe Valea Nilului şi în Marea Roşie.

  19. Templul Karnak Templul Luxor Piramidele Statiunea Hannoville Moscheea Al-Azhar

  20. Marocstaţiunea balneo-maritimăTanger • Litoralul mediteranean, între Tanger (în apropierea strâmtoriiGibraltar) şi graniţa cu Algeria,cu staţiuni balneo-maritime precum Tanger, Tetouan, Al-Hoceima, Nador ş.a., având totodată monumente istorice şi de artă, îndeosebi islamice. • Litoralul atlantic, între Tanger, în nord, şi Tiznit, în sud, • cu numeroase staţiuni balneo-maritime (Tanger, Larache, Kénitra, Mohammedia, Dar-el-Beida/Casablanca, Safi, Essaouira,Agadir, Tiznit ş.a.) şi oraşe (în acelaşi timp şi staţiuni) cu monumente istorice şi de artă: Rabat, capitala (cu cetatea Karsa desOudaïas, sec. XII, Marea Moschee, sec.XIV, Palatul Regal, sec. XVIII-XX ş.a.), Safi, El Jadida, Agadir ş.a. • Marile oraşe imperiale: Marrakesh,Oraşul Marrakesh Meknès şi Fès, cu moschei din sec. XII-XVI (Bou Inania în Fès şi Meknès, ambele din sec. XIV, Ali ben Youssef în Marrakesh, din sec. XVI; în Fès se menţine o moschee din sec. IX, Kairouine), palate (Dar-el-Makhzen în Fès, Dar Jamai în Meknès, El-Badi şi Bahia în Marrakesh), medine, souq-uri, fântâni, mausolee, pieţe, grădini etc.

  21. TunisiaEl Djem (cel mai mare amfiteatru roman din nordul Africii) Orăşelul Douz Tunisia, cea mai mică (atât ca suprafaţă, cât şi ca populaţie) dintre ţările nord-africane, are un turism în plină expansiune: • Litoralul nordic mediteranean, cu două areale: • Capitala Tunis şi împrejurimile, cu vestigii feniciene (ruinele faimoasei Cartagina) şi romane, medina, souq-uri, moschei renumite (între care Djemâa Al-Zaytuna, din sec. VIII), palate etc., plus staţiunile turistice şi balneo-maritime (Sidi Bou Said, Zaghouan, Jebel Oust ş.a.); • Bizerte – Côte de Cristal, cu unele dintre cele mai bune plaje din Tunisia şi, totodată, din lume, între care Raf Raf şi Remel. • Litoralul oriental, între Capul Bon, în nord, şi Zarzis, în sud, cu numeroase staţiuni balneo-maritime (Nabeul, Hammamet, Susah / Sousse – una dintre cele mai bine amenajate din Africa, Monastir, Mahdia, Sfax, Gabès, Zarzis, insula Djerba ş.a.); se adaugă vestigii feniciene şi romane, îndeosebi la El Djem (cel mai mare amfiteatru roman din nordul Africii) şi Susah. • Deşertul saharian, din sud, având ca porţi de intrare orăşelele Tozeur, Douz, Tataouine ş.a., dotat în ultimele decenii cu amenajări turistice de prim rang şi oferind modalităţi diferite de cunoaştere a pustiului.

  22. Algeria şi Libia, deşi dispun de un patrimoniu turistic valoros, mai ales cultural-istoric, au o circulaţie turistică restrânsă datorită factorului politic (nesiguranţă). Dintre atracţiile turistice amintim: În Algeria: Coasta mediteraneană, cu capitala (Alger) şi alte oraşe (Béjaia, Qacentina (fostul Constantine, Annaba, Cherchell, Ouahrân fostul Oran ş.a.) cu monumente romane (bazilica Sf. Augustin din Annaba, bazilica de pe Jebel Mudjadjo din Ouahrân), cu moschei (Marea Moschee/Djama el-Kebir, din sec. XI-XIV, din Alger, Marea Moschee din Ouahrân ş.a.), bazaruri etc., vestigiile romane de la Timgad şi Djemila (ultimul cu ruinele oraşului Cuicul), staţiuni balneo-maritime (Alger, Bejaïa – faimoasa plajă Tichi, 17 km est de Bejaïa -, Tipassa, Côte Turquoise ş.a.); platoul Tassili, din inima Deşertului Sahara (cu artă rupestră de o mare valoare artistică – faimoasele „fresce din Tassili”), unele oaze sahariene (Ghardaia, Beni Abbès, El Goléa, Touggourt ş.a.). În Libia, îndeosebi capitala, Tripoli (cu o mare varietate de monumente istorice şi de artă romane, turceşti, ale Cavalerilor de Malta etc.) şi oraşele antice Leptis Magna, Sabratha, Cyrene, Apollonia ş.a., foarte bine conservate. Platoul Tassili, din inima DeşertuluiSahara Teatrul din oraşul antic Leptis Magna Algeria şi Libia

  23. Turcia • Oraşul Istanbul şi zona Bosforului. Marea metropolă Istanbul, având o istorie îndelungată, capitală a două mari imperii (bizantin şi otoman), are numeroase atracţii turistice, între care: Sfânta Sofia, datând din sec. VI, iniţial catedrală bizantină, apoi transformată în moschee (1453), astăzi muzeu; mai multe moschei, cele mai renumite fiind Moscheea Albastră (începutul sec. XVII, numită astfel datorită elementelor interioare de decor având culoarea albastră) şi Moscheea lui Suleiman Magnificul (din sec. XVI, având şapte minarete), palate precum Topkapî, din sec. XV, fostă reşedinţă a sultanilor, astăzi muzeu (printre exponatele de valoare se înscrie şi sabia lui Ştefan cel Mare) şi Dolmabahçe Saraiy, bazaruri (Marele Bazar cu peste 4 000 de mici magazine), mausolee (al Prinţilor, al lui Mustafa ş.a.),obeliscuri, turnuri (faimosul Turn al Galatei), muzee etc. • Litoralul mediteranean, cu renumite staţiuni balneo-maritime (Antalya, Alanya, Fethiye, Antakia ş.a.) şi monumente istorice şi de artă (podul de piatră, construit de împăratul Hadrian, la Adana, moscheea din Antalya ş.a.). • Litoralul egeean, renumit, pe lângă staţiunile balneo-maritime (Kusadasi, Izmir ş.a.), mai ales prin monumente istorice şi de artă: cetatea Troia şi templul din Pergam, oraşele Efes şi Bodrum (anticul Halicarnas), în care au existat două din cele şapte minuni ale lumii antice (Templul Dianei şi, respectiv, Mausoleul din Halicarnas) şi se află vestigii elenistice, romane şi paleocreştine (de menţionat locuinţa unde şi-a trăit ultimii ani de viaţă Maica Domnului, în Efes, castelul cavalerilor de Rhodos, în Bodrum). • Anatolia, cu actuala capitală a ţării, Ankara, cu monumente romane (Citadela, Templul lui Augustus, Băile romane ş.a.) şi islamice (moschei, băi turceşti etc.), mausolee (între care Anit Kabir – cu sarcofagul primului preşedinte turc, Mustafa Kemal Atatürk); Cappadocia, regiune cu forme spectaculoase de relief grote, biserici, fortăreţe etc., care folosesc accidentele terenului, precum şi aşezări vechi (între care Konya, unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii).

  24. Staţiunea balneo-maritimă Antalya Palatul TopkapîCappadocia

  25. Israel Principalele atracţii turistice: • Ierusalim (Yerushalayim/Al Quds), oraş sfânt pentru trei religii, cu obiective de mare interes pentru: • Creştini: Biserica Sfântului Mormânt (sec. IV, cu adăugiri ulterioare, cu mormântul lui Christos), Via Dolorosa (drumul urmat de Isus Christos spre locul de răstignire), Muntele Măslinilor, biserica Dominus Flevit ş.a.; • Evrei: Zidul Plângerii (ceea ce a mai rămas din faimosul Templu al lui Solomon), Muntele Templului, mormintele lui David, Absalom, Rachela, Zaharia; • Musulmani: moscheile Al Marwane (sec. VII), a lui Omar (sec. VII), Al Aksā (sec. VIII) ş.a., mormântul lui Lazăr etc. • Tel Aviv şi împrejurimile, cu oraşul vechi Jaffa, staţiuni balneo-maritime Netanya, Herzliya ş.a., oraşul Ramlah (cu un minaret din 1268 şi o moschee, fostă catedrală a cruciaţilor). • Nordul ţării cu oraşul Haifa, Muntele Carmel, vechiul centru urban Acre / Akko, fondat de fenicieni şi aflat ulterior sub stăpâniri diverse şi care păstrează foarte bine vestigiile oraşului cruciat (perioada 1104 – 1291), precum şi din vremea stăpânirii otomane din sec. XVIII – XIX (Citadela, moschei, biserici – între care Sf. Andrei –, băi turceşti, bazaruri etc., lacul Tiberiada (Marea Galileei), Muntele Tabor ş.a. • Zona Mării Moarte, cu fortăreaţa Massada (putând fi identificate palate, turnuri de apărare, porţi, edificii de cult, piscine, băi rituale etc.), ultimul punct de rezistenţă al evreilor împotriva romanilor în anul 73 d.Hr., staţiunea balneo-climaterică Ein Bokek ş.a. • Zona Golfului Eilat / Aqaba, de la Marea Roşie, în sudul ţării, cu staţiunea balneo-maritimă omonimă, turism subacvatic şi de cură heliomarină.

  26. Zidul Plângerii Oraşul Jaffa • Staţiunea balneo-climaterică Ein Bokek

  27. Principalele atracţii turistice: Capitala, Beyrouth (cu multe monumente istorice şi culturale – moschei, precum Djami al-Kebir, sec. XIII, Djami al-Seraya, sec. XVI ş.a., edificii monumentale civile, între care Parlamentul, Muzeul Naţional, Universitatea ş.a.) şi împrejurimile, cu apeductul roman de la Zebeide, staţiunile balneo-maritime Aley (supranumită „Monte Carlo-ul libanez”), Souk el Gbarb, Ain Sofar ş.a. Oraşele vechi Byblos/Djubail, Baabeck, Sidon/Saida, Tyr/Es Sūr, Tripoli/Tarābulus, cu vestigii feniciene, elenistice sau romane, Anjar, ultimul fiind o perfectă ilustrare a oraşelor arabe din sec. VIII, care păstrau structura rectangulară a oraşelor-cetăţi antice. Valea Sfântă (Wadi Qadish), cu importante monumente religioase din perioada timpurie a creştinismului, iar în apropiere una dintre cele mai mari păduri de cedru din zona mediteraneană. Liban

  28. Siria Principalele atracţii turistice: • Capitala Damasc, considerată cea mai veche capitală din lume în funcţiune, bogata şi îndelungata sa istorie fiind marcată, printre altele, de cele 125 de monumente din oraşul vechi: Marea Moschee/Moscheea Umayyad, ridicată în anul 705 pe locul unui sanctuar asirian, Mausoleul Salah ad-din-Saladin, sec. XII, moscheea Taqiah (sec. XVI), Palatul Azem/Beit al Azem (sec. XVIII) ş.a. • Vestigii ale civilizaţiilor antice: Ugarit / azi Ras Shamra, oraş fenician din mileniul III î.Hr. în care a fost descoperit unul dintre cele mai vechi alfabete din lume; Bosra, cu monumente romane (Amfiteatrul, termele, Arcul de Triumf) şi bizantine (catedrală din sec. IV), cărora li s-au adăugat, ulterior, cele din perioada timpurie a Islamului (mai multe moschei ş.a.); Halab/fostul Alep, locuit continuu din mileniul II î.Hr., vestit centru comercial şi meşteşugăresc la răscrucea unor importante căi comerciale (Cetatea, din sec. XIII, Marea Moschee, sec. XII, palate şi caravanseraiuri, medrese/şcoli islamice etc.; Palmyra, vechi oraş aramaic ce a atins apogeul în timpul reginei Zenobia (sec. III d.Hr.), păstrând multe monumente între care Templul lui Baal (sec.I d.Hr., ridicat pe locul unui vechi sanctuar, cu trei porţi monumentale), Termele lui Diocletian, Templul lui Nebo ş.a. • Vestigii musulmane (îndeosebi în Damasc şi Halab – moscheea El Kebir, din sec. VIII – XII, Citadela, sec. XII), cruciate (Citadela Krak des Chevaliers, din sec. XII – XIII, aflată lângă Homs), otomane etc.

  29. Ţările balcanice • Deşi în anumite clasificări, inclusiv cea a Organizaţiei Mondiale a Turismului, sunt incluse în această subzonă şi România şi Turcia, noi apreciem că aceste ţări se înscriu, în mod firesc, în Europa Centrală şi, respectiv, litoralul sudic mediteranean.

  30. Grecia • Capitala (Athena) şi împrejurimile: Athena, locul de desfăşurare a primelor Jocuri Olimpice moderne (1896) şi a celor din 2004, este un oraş bogat în monumente, între care cele de pe Acropole (Parthenonul – dedicat zeiţei Athena Partenos-,, Erechteionul cu „tribuna Cariatidelor”, Propileele ş.a.), biserici bizantine, mănăstiri, muzee (cel mai important fiind Muzeul Arheologic Naţional), cartiere vechi (Plaka, Psiri, Monastiraki ş.a.), portul Pireu, Capul Súnion (cu Templul lui Poseidon), insula Egina, Marathon şi Salamina (ambele amintind de celebre bătălii), staţiunea Vouliagmeni ş.a. • Peloponesul, peninsula care conservă multe aşezări antice: Olimpia (cu ruinele Templului lui Zeus – în care se afla statuia omonimă, una din cele şapte minuni ale lumii antice –, ale Stadionului, Sălii de Sport etc.); Epidaur (Teatrul antic, Sanctuarul lui Esculap ş.a.), Micene (cu faimoasa „Poartă a Leilor”), Corint (cu Templul lui Apollo) ş.a. • Provincia istorică Thessalia, având drept punct central oraşul Salonic/Thessaloniki, al doilea mare oraş al ţării: biserici bizantine (Sf. Dimitrie, Sf. Gheorghe sau Rotonda ş.a.) şi medievale (Sfinţii Apostoli, Profetul Ilie ş.a.), moschei (Ishak Pasa, Hamza Bey), băi turceşti, turnuri (Turnul Alb), Promenada marină ş.a. • Insulele, toate îmbinând, de regulă, turismul balneo-maritim cu cel cultural-istoric: • Cele mari: Creta (vestigiile palatului din Cnossos, care a dat naştere legendei despre Minotaur, oraşul Iráklion, Myrtia cu muzeul Nikos Kazantzakis, staţiunile Ágios Nikólaos, Eloúunda, Myrta ş.a.), Rhodos (cu palate, între care cel al Marilor Maeştri, Citadela, biserici etc.; aici s-a aflat una din cele şapte minuni ale lumii antice – Colosul din Rhodos); • Insulele Ciclade (circa 220), între care Delos, Milos (pe ţărmul căreia a fost găsită faimoasa statuie „Venus din Milo”, astăzi în muzeul Luvru din Paris), Lesbos, Paros (cu renumite exploatări de marmură), Andros, Tinos, Mikonos (una dintre cele mai pitoreşti) ş.a. • Insulele Ionice: Corfu / Kerkyra, plină de istorie, Ithaka („patria lui Ulisse”), Kythera, Zakynthos ş.a.

  31. Parthenonul Epidaur - teatrul antic Imagini din Insula Creta şi Insulele Ciclade

  32. Bulgaria • Capitala (Sofia) şi împrejurimile (în principal Muntele Vitoşa, cu pârtii de schi, Cheile Iskārului, staţiunea de iarnă Borovets, mănăstirea Bojana, cu două biserici vechi, una din sec. XIII, şi o alta din sec. XIX). În capitală cele mai importante atracţii turistice sunt Catedrala Alexandr Nevski, care în subsol adăposteşte o importantă colecţie de icoane vechi, bazilica Sf. Sofia, din sec. VI, moscheea Banya Bashi ş.a. • Litoralul Mării Negre, cu oraşele Balcik (aici se află castelul reginei Maria a României), Varna, Burgas, Nesebār ş.a. şi renumitele staţiuni balneo-maritime Albena, Zlatni Pisāci/Nisipurile de Aur, Slāncev Briag, Pomorie, Varna ş.a. • Vechile capitale ale ţării: Pliska, Preslav şi Veliko Tārnovo, cu edificii medievale, mai ales în ultima, aflată în Munţii Stara Planina (Turnul lui Baudouin, Biserica celor 40 de martiri, case vechi etc.). • Mănăstirile vechi din Macedonia bulgară: Rila, având aspect de fortăreaţă (sec. X) şi Rojen (sec. XII). • Valea Trandafirilor, una dintre cele mai importante regiuni din lume pentru cultivarea acestor plante.

  33. staţiunea de iarnă Borovets Staţiunea balneo-maritimă Pomorie Vechea capitala Veliko Tārnovo

  34. Serbia şi Muntenegru În Serbia: • Capitala, Belgrad, cu cetatea Kalemegdan, având o poziţie impunătoare, la confluenţa Savei cu Dunărea şi care adăposteşte monumentul „Învingătorul” al marelui sculptor Ivan Mestrovič, Stari Grad (partea veche a oraşului, cu clădiri şi monumente din secolele XVIII – XIX), palate, între care cel al prinţesei Ljubica, sec. XIX, biserici (între care Sf. Marcu), insula-parc Ada Ciganlija, Centrul de conferinţe Sava ş.a. • Sudul ţării, cu biserici şi mănăstiri renumite: Zicá (sec. XIII), Novi Pazar (sec. VIII, cea mai veche din Serbia), Gracanica (sec. XIV), Studenica (sec. XII – XIV); ultima, aflată în centrul Serbiei, într-o zonă foarte pitorească, este o mănăstire ctitorită de Stefan Nemanja, fondatorul statului independent sârb şi cuprinde mai multe biserici, între care Sf. Maria, Sf. Nicolae şi Kraljeva crkva („Biserica regelui”, numită astfel în cinstea lui Milutin, cel mai mare ctitor de biserici şi mănăstiri), toate cu valoroase fresce în stil bizantin. • Oraşe vechi, bogate în monumente istorice şi de artă: Niš (monumente bizantine, fortăreaţă, Turnul Craniilor/Cele Kula ş.a.), Prizren (biserici vechi, din sec. XIV, şi monumente otomane – Marea Moschee a lui Sinan Paşa, Podul de piatră ş.a.), Smederevo (Castelul din sec. XV) ş.a. • Staţiuni balneoclimaterice: Vrnjacka Banja, Niška Banja, Mataruška Banja, Koviljacia ş.a. • Priština (reşedinţa provinciei autonome Kosovo), cu monumente istorice şi de artă în oraşul vechi (moschei – între care cea a Împăratului, din sec. XV –, termele turceşti Velichi Amam, Turnul cu orologiu, din sec. XIX) şi împrejurimile (vestigii romane, mormântul sultanului Murad ş.a.). • Novi Sad (reşedinţa provinciei autonome Vojvodina), cu una dintre cele mai mari fortăreţe din Europa, Petrovaradin (sec. XV), Palatul Episcopal Ortodox, mănăstiri, biserici ş.a. În Muntenegru: • Oraşele Podgorica, actuala capitală şi principalul centru urban şi turistic al Muntenegrului, Cetinje, fostă capitală (Palatul Regal, mănăstirea Notre-Dame, din sec. XIV), Kotor, un adevărat muzeu în aer liber (cetatea, cu ziduri ce însumează 4,5 km, Turnul cu ceas, sec. VIII, Palatul Pima, sec. XVI, biserici din sec. XII etc.). • Parcurile Naţionale: Lovcen, Durmitor, ultimul axat pe muntele omonim, cu peisaje glaciare (inclusiv 22 de lacuri) şi carstice (Cheile râului Tara, adânci de 1 300 m), vegetaţie bogată.

  35. Serbia Novi SadSmederevo (Castelul din sec. XV)

  36. Croaţia • Capitala, Zagreb, cu o frumoasă poziţie pe valea Savei, dominată de coline împădurite: fortificaţiile vechiului oraş cu Poarta de Piatră şi Turnul Lotrşceak (sec. XIII), Castelul Gradec, legat de oraşul de jos printr-un funicular, Catedralele Sf. Marcu, sec. XIV şi Sf. Ştefan, sec. XIX, Casa cu Orologiu, sec. XIX, „Fântâna vieţii” de Ivan Mestrović ş.a. • Litoralul dalmat (ţărmul Mării Adriatice, care, după dezmembrarea ex-Iugoslaviei, i-a revenit în cea mai mare parte Croaţiei) cu: • Oraşe-muzeu, precum Dubrovnik (supranumit „regina Adriaticii” sau „perla Adriaticii”), cu impresionante ziduri de apărare ce adăpostesc monumente cum sunt Caredrala, Mănăstirile franciscană şi iezuită, palate (Sponza, al Rectorului), fântâni etc.; Split, cu Palatul împăratului roman Diocleţian, 295-305 d.Hr., şi mausoleul aceluiaşi împărat, transformat în catedrală, palate gotice, baroce şi renascentiste, biserici romane etc.; Trogir, situat pe o mică insulă legată de ţărm printr-un pod, cu monumente istorice antice (greceşti) şi medievale (Catedrala Sf. Lovro, sec. XIII, Capela lui Ivan cel Fericit), clădiri în stilurile baroc şi Renaissance; Sibenik (cu o remarcabilă Catedrală, declarată patrimoniu UNESCO, la fel ca şi oraşele Dubrovnik şi Split), Zadar ş.a. • Staţiunile balneo-maritime: toate oraşele amintite plus Rovinj, Opatija, Makarska, Poreč, Biograd, Ulcinj ş.a. şi insulele-staţiuni Lokrum, Mljet, Brač, Korčula, Brjuni/Brioni, multe adăpostind şi monumente istorice şi de artă.

  37. Zagreb

  38. Slovenia • Capitala, Ljubliana, un oraş relativ mic dar bogat în monumente istorice şi de artă: Castelul Dvorac (sec. XII), Catedrala Sf. Nicolae (sec. XVIII), biserici (Sf. Iacob ş.a.), palate (Magistrat, sec. XV, al Arhiepiscopului ş.a.), case vechi, poduri (Podul Dragonilor ş.a.), fântâni, statui ş.a. • Litoralul adriatic (40 km lungime) cu staţiunile balneo-maritime Koper/Capodistria, Piran, Portorož, Izola, Ankaran ş.a. • Alpii Sloveni, cu peisaje spectaculoase (piscuri, lacuri glaciare, chei etc.) şi staţiuni montane şi de sporturi de iarnă, între care Bled şi Bohinj – situate pe malurile lacurilor omonime –, Kranjska Gora ş.a. • Podişul Karst, platou calcaros cu numeroase peşteri, între care Škocjan (adăpostind o grotă/sală de 12 000 m2, cea mai mare din Europa), declarată patrimoniu UNESCO, şi Postojna, una dintre cele mai bine amenajate pentru turism (iluminată, trenuleţ electric cu un parcurs de 30 km etc.) din Europa; Castelul Predjamski, săpat în stâncă, în faţa intrării în peşteră, adăposteşte o colecţie de obiecte istorice.

  39. Ljubliana

  40. Boznia şi Herţegovina Principalele atracţii sunt: • Capitala, Sarajevo, cu o poziţie geografică pitorească, într-o depresiune înconjurată de munţi (fapt care a permis desfăşurarea aici a Jocurilor Olimpice de iarnă în anul 1984), are mai ales monumente islamice (mai multe moschei – Moscheea Împăratului / Ţareva, Moscheea lui Beg ş.a. -, turnuri cu ceas, băi turceşti), dar şi biserici (cea ortodoxă Sf. Mihail, cu un muzeu cu manuscrise rare şi icoane vechi), poduri vechi, statui etc. • Alte oraşe medievale: Mostar, Banja Luka – totodată importantă staţiune balneoclimaterică, plus în apropiere o alta, Gornji Seher –, Jajce, Travnik ş.a., toate bogate în monumente, mai ales musulmane.

  41. Sarajevo

  42. Macedonia • Capitala, Skopje, cu monumente mai ales musulmane (Moscheea lui Isa-beg, Moscheea lui Mustafa-paşa ş.a., băile lui Daut-paşa, minarete etc.), dar şi creştine (biserica Sf. Spas, Vechea Gară, azi muzeul oraşului ş.a.). • Lacurile din sud (Ohrid şi Prespa), cu oraşe-staţiuni balneoclimaterice, între care în principal Ohrid (declarat patrimoniu UNESCO), cu cea mai veche mănăstire slavă (Sf. Pantelimon), mai multe biserici (Sf. Sofia, sec. XI, Sf. Clement, sec. III) şi una dintre cele mai bogate colecţii de icoane bizantine din lume. • Bisericile şi mănăstirile ortodoxe (nu mai puţin de 1 720, dintre care 135 declarate monumente culturale), aflate atât în oraşe cât şi în sate (Bitola, Staro Nagoricane, Veljusa, Nerezi, Kurbinovo, Banjani ş.a.). • Munţii Šar-Planina, cu Parcuri Naţionale şi staţiuni montane şi de sporturi de iarnă.

  43. Skopje

  44. Albania Principalele atracţii turistice: • Capitala, Tirana, cu Piaţa Skanderberg (amenajată cu fântâni arteziene şi având în centru statuia ecvestră a eroului naţional omonim), Moscheea Xaxhi Ethem Bey (sec. XVIII), având un minaret extrem de subţire, Turnul Orologiului ş.a. • Litoralul adriatic, cu oraşe vechi şi staţiuni balneo-maritime: Dürres (principala staţiune albaneză) cu Amfiteatrul Roman (capacitate 15 000 de locuri), Moscheea Sultanului Fatih, palatul regelui Zogu I ş.a., Vlorë, Sarandë (legată prin ferry-boat cu insula grecească Corfu), Butrint, ultimul declarat patrimoniu UNESCO (vechi oraş, cu vestigii din perioadele greacă, romană, bizantină şi veneţiană – Templul lui Asklepios, băile romane, sec. I – II d.Hr., Teatrul, Biserica – datând din sec. VI –, două fortăreţe, din sec. XIV şi, respectiv, XIX ş.a.). • Zona lacurilor Shkodër (în nord) şi Ohrid şi Prespa (în sud-est). • Oraşul-muzeu Berat din partea central-sudică a ţării (castelul omonim, moschei, Podul Gorica etc.).

  45. Tirana

More Related