ZIUA EIFFEL

1. ZIUA EIFFEL TURNUL DE 121 DE ANI DIN ORAŞUL LUMINILOR - PARIS -

3. Gândit şi popularizat ca Turnul de 300 de metri, monumentul de fier a fost proiectat pentru a fi marea atracţie a Expoziţiei Universale de la Paris, din 1889. La început, pãrerile despre acest mastodont – azi unul dintre cele mai spectaculoase, admirate şi celebre construcţii ale lumii – au fost mai mult rele decât bune.

5. O AVENTURÃ A TEHNICII ŞI ARHITECTURII O prezentare a Turnului Eiffel cuprinde, inevitabil, multe cifre, dar ele nu trebuie vãzute doar ca o inşiruire seacã de numere. Pe aceste cifre se sprijinã trãsãturile care fac din Turnul Eiffel un monument unic: grandoarea, ingeniozitatea, indrãzneala concepţiei, entuziasmul cu care a fost construit şi impresia puternicã pe care o face oricui. Iar dincolo de aceste cifre, povestea sa e o adevaratã epopee.Turnul a ajuns sã domine capitala Franţei in urma unui concurs, un mare concurs de arhitecturã lansat cu prilejul Expoziţiei Universale din 1889, care marca strãlucitor centenarul Revoluţiei Franceze. Concursul avea in vedere ridicarea, pe locul numit Champ de Mars, a unui turn din fier, cu baza pãtratã, avand latura de 125 de metri şi inãlţimea de 300 de metri. Au fost inscrise nu mai puţin de 107 proiecte. Dintre toate, a fost ales acela prezentat de Gustave Eiffel (antreprenor), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) şi Stephen Sauvestre (arhitect). Era proiectul turnului de metal care se inãlţa şi azi in Paris şi a cãrui siluetã, familiarã tuturor europenilor, a devenit simbolul Parisului şi al Franţei.

6. Inginerul Alexandre Gustave Eiffel (1832-1923)- pe lângãfaimosul Turn, a mai proiectat unul la fel de celebru monument, realizând armatura Statuii Libertãţii din New York, un dar din partea Franţei pentru Statele Unite.

7. Sãparea fundaţiilor a inceput la data de 26 ianuarie 1887. Timp de cinci luni, zeci de oameni au sãpat numai şi numai cu lopata, evacuand pãmantul scos cu ajutorul unor vegonete trase de cai sau al unor vehicule cu abur. Fundaţiile au fost umplute cu zidãrie, pentru a fixa montanţii fiecãruia dintre cele 4 picioare ale turnului. Odatã fundaţiile isprãvite, turnul a inceput sã se inalţe vãzand cu ochii. Peste 18.000 de piese fuseserã fabricate şi urmau sã fie asamblate pentru a construi structura ajuratã de metal, incheiatã cu ajutorul a 2.500.000 de nituri. Turnul semãna cu un soi de Lego gigantic, asamblat cu o precizie remarcabilã - o performanţã tehnicã in sine. Pe parcursul montãrii, au apãrut fel de fel de dificultãţi tehnice, soluţionate insã in moduri ingenioase de constructori, care au folosit nu numai cele mai avansate tehnici ale epocii, dar au realizat şi dispozitive originale pentru rezolvarea unor probleme specifice construcţiei respective. Cu catã grijã a fost ganditã, organizatã şi desfãşuratã munca, se vede şi din faptul cã, pe toatã durata construcţiei, n-a avut loc nici mãcar un singur accident mortal, in ciuda faptului cã muncitorii au lucrat, in ultimele faze ale edificãrii, la sute de metri deasupra solului. Uimitorul monument a fost inugurat la data de 31 martie 1889. In acea zi, Gustave Eiffel a urcat, insoţit de notabilitãţi ale Parisului, cele 1710 trepte ale turnului, pentru a aşeza in vârf drapelul Franţei.

8. Una dintre schiţele turnului şi diversele etape ale construcţiei

9. VALURILE SCHIMBÃTOARE ALE ISTORIEI  Pare de necrezut cã acest monument, atât de admirat azi, sã fi suscitat, la vremea sa, critici atât de virulente din partea contemporanilor sãi. Mulţi l-au lãudat, dar la fel de mulţi l-au hulit. Iar printre acestia din urmã, s-au numãrat neaşteptat de mulţi artişti care, intr-o scrisoare deschisã, publicatã in ziarul Le Temps, la 14 februarie 1887, au protestat plini de revoltã, impotriva hidosului - in opinia lor - monument, care urma - iarãşi, dupã pãrerea lor - sã desfigureze Parisul. Printre numeroşii semnatari s-au aflat Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris), scriitori ca Alexandre Dumas-fiul, Lecomte de Lisle, Guy de Maupassant, Sully Prudhomme… Unii dintre ei au ajuns, cu timpul la sentimente mai bune, recunoscând frumuseţea modernã a monumentului, atracţia ce decurgea din insãşi originalitatea sa.

11. Gustave Eiffel şi-a apãrat opera din toate puterile. "Pentru cã suntem ingineri, credeţi cã frumuseţea nu ne preocupã atunci când e vorba despre construcţiile noastre, cã atunci când le facem solide şi durabile, nu ne strãduim, totodatã, sã le facem şi elegante? Primul principiu al esteticii arhitecturale este ca liniile esenţiale ale unui monument sã fie determinate de adecvarea perfectã la destinaţia sa. Or, de ce anume am ţinut eu seama, inainte de orice, in cazul turnului? De rezistenţa la vânt. Ei bine, eu susţin cã liniile arcuite ale celor patru muchii ale monumentului (…), care se indreaptã, subţiindu-se, spre vârf, vor da o impresie de mare forţã şi frumuseţe (…)”

12. Gustave Eiffel, stânga jos - la inaugurarea turnului şi intr-o caricaturã apãrutã in presa vremii.

13. UN MONUMENT PENTRU FOLOSUL STIINTEI Intenţia iniţialã a urbaniştilor fusese de a menţine turnul timp de numai 20 de ani. Dar dupã atâta muncã şi atâta entuziasm, Gustave Eiffel nu se putea impãca defel cu ideea ca monumentul sã fie distrus. Incã de la inceput, a desfãşurat o campanie in favoarea turnului sãu, prezentându-l ca pe o construcţie cu scop ştiinţific, menitã sã slujeascã desfãşurãrii unor experimente şi observaţii in domenii ca meteorologia, astronomia, fizica şi altele. El insuşi, pasionat de aerodinamicã, a instalat pe cea de-a treia platformã, chiar a doua zi dupã inaugurarea turnului, un laborator de experimente pentru studiul cãderii corpurilor, efectuând mii de incercãri şi incurajând multe alte lucrãri ştiinţifice: studii de fiziologie, experienţe de comunicaţii radio, testãri ale unor dispozitive precum manometrul cu mercur sau celebrul pendul al lui Foucault.

14. Fotograful M.G. Loppe reuşeşte sã surprindã un fulger care loveşte Turnul Eiffel in timpul unei furtuni din 3 iunie 1902. Si astãzi, turnul este garnisit cu barometre, anemometre şi alte aparate de mãsurã, precum şi cu 120 de antene destinate telecomunicaţiilor.

15. LA ORIZONTUL DORINŢEI CÃLÃTORILOR  In 2003, Turnul Eiffel a sãrbãtorit o cifrã cu adevãrat semnificativã:200 milioane de vizitatori veniţi sã il admire, in cei 114 ani de existenţã, cât numãra pe atunci. Fantasticul edificiu e mai popular ca niciodatã: in ultimul deceniu, a primit in medie vizita a peste 6 milioane de turişti anual. De-a lungul vremii, a fost vizitat de mari savanţi, sportivi celebri, actori faimoşi, nenumãraţi politicieni şi o multime de capete incoronate. Incã de la inceput, oficialitãţile pariziene au gestionat foarte bine aptitudinile de obiectiv turistic ale Turnului Eiffel.

17. Si astãzi, turnul, unul dintre cele mai vizitate monumente ale lumii, desfãşoarã strãdanii considerabile pentru a fi la inãlţimea vocaţiei sale de obiectiv-simbol: atrage turiştii nu doar prin panoramele spectaculoase asupra Parisului, ci şi prin tot felul de experienţe culturale pe care le prilejuieşte, cele culinare - adevãrate "excursii" prin peisajul haute cuisine al Franţei - nefiind deloc neglijate. Incã din anul inaugurãrii monumentului, cu prilejul Expoziţiei Universale din 1889, vizitatorii se puteau bucura de deliciile a 4 localuri amenajate pe prima platformã a turnului. In cei 120 de ani care au trecut, localurile Turnului Eiffel s-au mai schimbat şi ele, dar n-au dispãrut niciodatã, ci doar au evoluat. Pe platforma primului etaj a apãrut o mare şi elegantã braserie, numitã Altitude 95 (se afla la 95 de metri altitudine desupra nivelului mãrii). De curând, a fost inlocuitã de un local botezat 58 Tour Eiffel, nou-nouţ, aflat incã in curs de amenajare. Pe platformele de la primul şi cel de-al doilea etaj se gãsesc multe bufete cu sandwich-uri şi alte gustãri, iar la etajul al doilea, la peste 100 de metri deasupra solului, se aflã luxosul restaurant "Jules Verne", unde nici nu ştii ce sã savurezi mai intâi: priveliştea magnificã, decorul somptuos, vesela creatã exclusiv pentru restaurant de faimoşi designeri francezi sau experienţa culinarã orchestratã de o echipã de maeştri, formaţi sub indrumarea unuia dintre cei mai strãlucitori aştri ai gastronomiei franceze, celebrul Alain Ducasse.

19. MONUMENTUL CARE INSPIRà Turnul Eiffel, simbol al indrãznelii vizionare, a inspirat o grãmadã de curajoşi cu firi aventuroase, care au incercat sã atingã tot soiul de performanţe şi recorduri in turn, pe el, sub el sau in jurul lui. Piloţi din zorii erei aviatice s-au rotit in jurul lui, inscriindu-şi numele in cãrţile de recorduri. (un caz tragic, soldat cu moartea temerarului, il constituie incercarea aviatorului Leon Collot de a trece cu avionul pe sub turn, in 1926). Alti indrãzneţi au coborât cu bicicleta pe scãrile sale, au sãrit de pe el cu paraşuta ori cu coarda elasticã, au stabilit recorduri de urcare a treptelor… In 1948, turnul a primit chiar vizita unui elefant, o femelã foarte bãtrânã (in vârstã de 85 de ani), "angajatã" a circului Bouglione. Bãtrânica n-a reuşit sã urce mai sus de etajul intâi al turnului. (Grea e bãtrâneţea, mai ales când cântãreşti 3 tone!)

21. Turnul Eiffel apare in peste 300 de filme documentare şi artistice, (incepând cu anul 1897, când Louis Lumière a imortalizat pe peliculã privelişti filmate de la diferite inãlţimi ale monumentului), in tablouri ale unor mari pictori francezi ca Seurat, Signac, Chagall, Henri Rousseau şi in opere literare semnate de Cocteau, Guy de Maupassant, Guillaume Apollinaire şi altii, şi alţii… seduşi de farmecul edificiului care, chiar la venerabila vârstã de 120 de ani, rãmâne un simbol al modernismului şi al avangardei.

23. ŞTIAŢI CÃ.... • Turnul este revopsit in intregime o datã la 7 ani, "inghiţind" de fiecare datã 60 de tone de vopsea. Iniţial, a fost vopsit intr-o nuanţã brun-roşcatã; câţiva ani mai târziu, a primit o culoare galben -ocru, iar culoarea actualã - bronz - a fost stabilitã in 1968. Aceasta este realizatã prin utilizarea a trei nuanţe de vopsea, in degrade - cea mai inchisã la bazã, cea mai deschisã spre vârf - pentru a obţine o culoare care sã parã omogenã atunci când turnul se profileazã pe cerul Parisului. • Pe turn au fost instalate 120 de antene, utilizate de 54 de canale de televiziune şi 31 de posturi de radio. • Greutatea totalã a turnului este de 10.100 tone. • Turnul Eiffel e luminat cu ajutorul a 336 de proiectoare şi 20.000 de becuri. • Inãlţimea iniţialã a turnului era de 312 m; inaltimea actualã, cu antenele care au fost instalate, este de 324 m. • Pânã in anul 1929, cand a fost inaugurat imobilul Chrysler din New York (319 m), Turnul Eiffel a fost cea mai inaltã construcţie din lume. • In turn lucreazã zilnic 600 de persoane: ghizi, mecanici, electricieni, tâmplari, lãcãtuşi, instalatori, zugravi, informaticieni, agenţi de pazã, personal administrativ, fotografi, alãturi de personalul din restaurante, din magazinul de suveniruri şi din oficiul postal instalat in turn.

27. PROF. IULIA-MARIA STOICA C.N. “GRIGORE GHICA” DOROHOI, BOTOSANI Bibliografie : www.descopera.ro www.wikipedia.org www.images.google.fr