PARTEA A II-A

1. PARTEA A II-A RMFI-2 2. Factori determinanți ai cursului de schimb și condițiile parității internaționale 2.1. Factori determinanți ai cursului de schimb 2.2. Rata dobânzii și teoria parității ratei de dobândă 2.3. Inflația și teoria parității puterilor de cumpărare 2.4. Efectul Balassa-Samuelson

2. 1.Factori de influență • Cursul de schimb se modifică în timp ⇐ FACTORI: • FACTORI FINANCIARI • Rata dobânzii • Restricții legate de circulația capitalurilor • FACTORI ECONOMICI: • Inflația • Nivelul PIB (ritmul de creștere al PIB) • Implicarea statului

3. 1 5 4 3 2 RELAŢII ECONOMICE DE BAZĂ CE VIZEAZĂ CURSUL DE SCHIMB (CONDIŢIILE PARITĂŢII INTERNAŢIONALE)

4. Unde: • 1 – reflectă paritatea acoperită a ratelor de dobândă (CIP) • 2 – paritatea puterilor de cumpărare (PPP) • 3 – reflectă relaţia internaţională a lui Fisher • 4 - eficienţa pieţei valutare • 5 – paritatea neacoperită a ratelor de dobândă (UIP)

5. 3. influența ratei dobânzii asupra cursului de schimb • Cum luăm decizia de realiza un plasament în RON sau în EUR cunoscând elementele de mai jos?! • Tabelul 1:

6. Compararea a două depozite impune: • 2 INFORMAȚII IMPORTANTE: • CUM SE VA MODIFICA VALOAREA DEPOZITULUI REALIZAT ⇒ cunoașterea RATEI DOBÂNZII • CUM SE VA MODIFICA CURSUL DE SCHIMB ⇒ determinarea rentabilității celor două plasamente cu aceeași unitate de măsură. ⇒ cunoașterea GRADULUI DE APRECIERE/DEPRECIERE A VALUTEI.

7. Revenind la tabelul 1: Ratele de dobanda practicate de o bancă comercială pe piața românească Nu putem spune (doar analizând ratele de dobândă) care depozit este mai avantajos. ≠ depozitul în EUR sunt mai puțin atractive decât cele în RON.

8. Cum procedăm? (1) • 5 pași: • PAS 1:utilizarea pentru a determina prețul în lei a unui depozit de 1 EUR • EUR/RON: 4,3577 ⇒ 1 EUR = 4,3577 RON • PAS 2: determinarea rentabilității depozitului în EUR (presupunem că vrem să realizăm un plasament pe 1 an): • 1 EUR ( 1+4,5%) = 1,045 EUR (suma încasată peste 1 an)

9. Cum procedăm? (2) • PAS 3: suma anticipată (în RON) a se obține din plasamentul în EUR ( ) : • Deponentul anticipează o depreciere a leului, cursul spot anticipat pentru 1 an EUR/RON: 4,5 ( 1,045 * 4,5) = 4,7025 • PAS 4: Rentabilitatea % în RON a plasamentului în EUR: • (4,7025 – 4,3577)/4,3577 = 7,9% anual • PAS 5:comparăm cele două plasamente: • Plasament RON: 4,5% • Plasament EUR evaluat în RON: 7,9%

10. Generalizare: • Cotație EUR/RON: • Randamentul plasamentului în RON: • Randamentul plasamentului în EUR evaluat în RON:

11. Alti factori de influenta în luarea deciziei: RISCUL LICHIDITATEA

12. TEORIA PARITĂȚII RATELOR DE DOBÂNDĂ - Condiție de echilibru a pieței valutare - Piața valutară echilibrată ⇔ depozitele denominate în toate valutele tranzacționate la un moment dat pe piață oferă aceeași rată de dobândă exprimată cu aceeași unitate de măsură. PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ (Keynes)

13. Condiții de validare: Ipotezele teoriei: • Pe piață nu există oportunități de arbitraj • Depozitele perfect substituibile: • același risc • aceeași maturitate

14. Paritatea ratelor de dobândă: • Pornim de la piața românească: • plasamentul în RON (este unul cert): • Plasamentul în EUR (este incert): • TEORIA PARITĂȚII RATELOR DE DOBÂNDĂ = modificarea cursului de schimb este dată de diferențialul ratelor de dobândă

15. Teoria parității ratelor de dobândă: CIP (cazul in care investitorul se acoperă împotriva riscului – printr-o tranzacție Forward) UIP (investitorul este neacoperit împotriva riscului – ca urmare a evoluției cursului de schimb pe piață față de anticipările investitorului)

16. EFICIENȚA PIEȚEI VALUTARE f = Δ% Se adică F = Se

17. Condițiile pieței eficiente: Existența unui număr mare de participanți (agenți raționali) care urmăresc maximizarea profitului; Lipsa barierelor de tranzacționare sau a costurilor de tranzacționare Prețurile de pe piață sunt ajustate în permanență de agenți pe baza informațiilor noi ce ajung pe piață Participanții de pe piață sunt neutrii la risc.

18. Eugene Fama: • Definește eficieța piețelor financiare în funcție de modul în care informațiile existente pe piață sunt reflectate în preț: • EFICIENȚĂ SLABĂ • EFICIENȚĂ SEMIFORTE • EFICIENȚĂ FORTE

19. Nevalidarea UIP: Prezența unor erori în ceea ce privește anticiparea cursului de schimb; Activele financiare nu sunt perfect substituibile (risc diferit, grad de lichiditate diferit); Existența costurilor legate de tranzacțiile internaționale, precum și intervențiile statului.

20. Rata inflatiei, teoria paritatii puterilor de cumparare si cursul real de schimb 20

21. Teoriaparitatiiputerilor de cumparare • Indiferent de piatape care ne situam, pretulaceluiasiprodus, evaluat cu aceeasiunitate de masuraesteacelasi. • Autor: • GUSTAV CASSEL (1918) • La bazaacesteiteorii se aflaLEGEA PRETULUI UNIC 21

22. Legeapretuluiunic Daca doua bunuri, pe doua piete diferite, sunt identice, atunci vor avea acelasi pret (evaluat cu aceeasi unitate de masura) Ca urmare, pe termen lung, cursul de schimb tinde catre nivelul de echilibru determinat conform relatiei de mai sus (arbitraj). 22

23. Teoria PPP • Spredeosebire de Legeapretuluiunic, teoria PPP vizeaza un cosreprezentativ de produse. • TEORIA PPP: • Reflectaegalitateadintrepretul in RON al cosului de consumreprezentativdin Romania sipretul in lei al cosului de consum din zona EUR • In acesteconditii, puterea de cumparare a RON esteaceeasi, atat in Romania, cat si in Zona Euro. 23

24. Cresterea preturilor in Romania ⇒ scade puterea de cumparare a RON ⇒ o depreciere proportionala a monedei nationale ⇒ scade cererea din ZE pentru bunurile romanesti, deprecierea monedei nationale si, deci, alinierea cursului de schimb la nivelul determinat pe baza PP 24

25. Forme ale PPP • ABSOLUTA: • Determinarea SPPP ridica probleme, deoarece indicii de pret: • nu contin aceleasi informatii la nivelul celor doua tari analizate. • difere ca modalitate de deteminare (indice cu baza fixa, cu baza in lant) • RELATIVA: 25

26. Ipoteze ale teoriei: • Piete financiare sunt perfecte: • absenta controlului administrativ; • absenta costurilor de tranzactionare; • absenta fiscalitatii • Pietele bunurilor sunt perfecte; • Structura consumului este identic • In conditiile in care inflatia este foarte mica in tara cu care se face comparatia, relatia PPP se poate aproxima ca fiind: 26

27. Teoria PPP Modificarea relativa a cursului de schimb (la termen) este determinata de diferentialul de inflatie dintre cele doua tari Ca urmare, daca inflatia in Romania creste, comparativ cu ZE, moneda nationala se va deprecia. 27

28. Teoria PPP și legea prețului unic NU sunt verificate pe termen scurt: Modificarea fluxurilor comerciale (exporturile & importurile nu se modifică instantaneu pe baza unei simple diferențe de preț (poate fi ocazională) prețul nu este singurul factor în decizia de a cumpăra/vinde un bun; Corelația dintre modificarea costurilor de producție și variația prețurilor nu este verificată pe termen scurt

29. De cecursul de schimb se abate de la niveluldeteminatpebaza PPP? Existenta barierelor comerciale Structurarea bunurilor in: comercializabile si necomercializabile Practicile monopoliste si oligopoliste (preturile fiind stabilite diferit, in functie de piata) Diferente in ceea ce priveste masurarea indicilor de pret. 29

30. Cursul real de schimb De multeori se aprecieaza ca evolutiacursului nominal de schimbinfluenteazacompetitivitateaexterna a uneitari. Elementulpebazacaruiaputemapreciaacest aspect este, insa, CURSUL REAL DE SCHIMB. = cursul nominal de schimbajustat cu nivelulpreturilorinregistrate in celedouatari care se compara. = reflectapretulrelativ al unuicos de bunuri 30

31. Q versus S sicompetitivitateaexterna Candmonedanationala se depreciaza, suntemtentatisaspunem ca exporturilecrescsiimporturilescadsi, ca urmare, economiaromaneascadevinemaicompetitivapepiataexterna, conducand, astfel, la reducereadeficitului de cont curent. Afirmatiaesteadevaratadoarpetermenscurt(preturileaferentetranzactiilorinternationalefiind fixe). Importurilesiexporturilesuntinfluentate, in realitate, de evolutialui Q 31

32. Q versus S sicompetitivitateaexterna Competitivitatea unei economii pe piata externa este influentata de modul in care evolueaza preturile pe cele doua piete care se compara. Deci evolutia soldului contului curent este influentata atat de cursul nominal de schimb, cat si de evolutia preturilor pe cele doua piete. 32

33. Apreciereareala • Scadereacursului real de schimb⇒pretulcosuluieuropean de bunuriestemaimiccomparativ cu celromanesc. Bunurileeuropenesuntmaiieftinedecatceleromanesti: ⇒sunt stimulate importurileromanesti din ZE ⇒ cresteputerea de cumparare a leului in ZE. ⇒ crestedeficitul de cont curent 33

34. Efectul Balassa - Samuelson

35. Autori (1): • Bela Balassa: • economist maghiar (1928 – 1991) • doctorat in economie obtinut la Yale University • profesor in cadrul Universitatii Johns Hopkins

36. Autori (2): • Paul Anthony Samuelson (1915-2009) • Nascut in 1915 (Indiana -SUA) • Doctorat in cadrul Universitatii Harvard (unde a avut ca profesori pe Schumpeter, Leontief) • Din 1947 profesor la MIT

37. Paul Anthony Samuelson (2) Premiul Nobel pentru Economie (1970) – primul american care a câştigat acest premiu “for the scientific work through which he has developed static and dynamic economic theory and actively contributed to raising the level of analysis in economic science".

38. Efectul Balassa- Samuelson (1) Modelul cunoscut sub denumirea de “Efectul Balassa- Samuelson” (sau Efectul Harrod–Balassa–Samuelson sau Efectul Ricardo–Viner–Harrod–Balassa–Samuelson–Penn–Bhagwati(aşa îl considera Samuelson)

39. Efectul Balassa- Samuelson (2) realizat independent de cei doi economisti în 1964 alternativă la teoria parităţii puterilor de cumpărare, privind modul de determinare pe termen lung a cursului de schimb.

40. Efectul Balassa- Samuelson (2) Cursul de schimb in tarile in curs de dezvoltare este subevaluat (comparativ cu cel determinat pe baza PPP)

41. De ce un nou model? Pentru a explica diferenţele de preţuri ce se înregistrază pe două pieţe diferite pentru a explica de ce nivelul preţurilor este mai mare în cazul ţărilor dezvoltate decât în cazul ţărilor în curs de dezvoltare

42. De ce un nou model? Critica teoria PPP aceasta nu ţine cont de structura bunurilor şi serviciilor la nivelul unei economii şi, ca urmare, nici de variaţiile diferite de preţuri la nivelul acestora

43. De ce un nou model? (2) • Vine să explice şi alte aspecte care vizează ţările în curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate: • tendinţa de apreciere în termeni reali a monedelor ţărilor în curs de dezvoltare ca urmare a evoluţiei preţurilor T şi NT • Inflaţia mai ridicată în ţările în curs de dezvoltare faţă de cea din ţările dezvoltate

44. Ipotezele modelului: • Economia unei ţări este împărţită în două sectoare: • TRADEBLES (T) • NONTRADEBLES (NT) • Preţurile în sectorul T sunt influenţate de piaţa internaţională (în condiţiile în care fenomenul de globalizare este tot mai manifest), in acest sector fiind validata si teoria PPP • Piata muncii este competitiva: • salariile din cele două sectoare tind să se egalizeze • cresterea salariilor reale din sectorul T este data de cresterea productivitatii muncii

45. Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (1) • Preţurile în sectorul T din ambele economii care se compară (una dezvoltată – ex. Zona Euro, alta în curs de dezvoltare – ex. România) sunt asemănătoare • DE CE? • Productivitatea muncii în cele două ţări este diferită (WTD>WTCD) • Care este efectul asupra preţului forţei de muncă în cele două ţări?

46. T versus NT • In cazul României – ţară în curs de aderare la UME (criterii de convergenţă nominală, dar mai ales reală):FENOMENUL DE CATCHING UP • diferenţialul de productivitate în domeniul T, pe măsură ce se asigură convergenţa, se diminuează intre cele doua tari ce se compara • ritmul de crestere al productivitatii muncii in domeniul T este mai mare decat cel din zona Euro. • La nivelul României, WT> WNT

47. CAUZE: Competiţia internaţională; Infuzia de capital străin şi tehnologie (FDI)

48. Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (2) • Pe piaţa forţei de muncă, indiferent de gradul de dezvoltare, se manifestă tendinţa de egalizare a preţului acesteia, indiferent de sectorul economic. • Adică: PFM(NT) →PFM(T) P bunurilor NT TD > P bunurilor NT TCD

49. Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de: Investiţiile străine directe care pot duce la creşterea productivităţii şi în sectorul NT Creşterea nivelului de trai care conduce la creşterea cererii de produse NT DAR WNTnu poate depăşi WT, iar creşterile salariale vor fi mai mari în sectorul T decât în cel NT.

50. Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de: (2) • 2 factori esenţiali: • mobilitatea forţei de muncă: • din sectoarele cu salarii mai mici (NT) către cele cu salarii mai mari (T) • puterea sindicatelor • presiuni pentru creşterea salariilor cât mai aproape de cele din sectorul T • acoperirea prin salarii a creşterilor anticipate de preţuri