450 likes | 691 Views
ISTORIE VECHE UNIVERSAL Ă. GRECIA ÎN EPOCILE CLASICĂ ŞI ELENISTICĂ ŞI ROMA ANTICĂ Semestrul II. INSTAURAREA ŞI EVOLUŢIA DEMOCRAŢIEI LA ATENA. Rivalitatea dintre Cleisthenes şi Isagoras şi asocierea demos -ului la hetaireia acestuia din urmă.
E N D
ISTORIE VECHE UNIVERSALĂ GRECIA ÎN EPOCILE CLASICĂ ŞI ELENISTICĂ ŞI ROMA ANTICĂ Semestrul II
INSTAURAREA ŞI EVOLUŢIA DEMOCRAŢIEI LA ATENA • Rivalitatea dintre Cleisthenes şi Isagoras şi asocierea demos-ului la hetaireia acestuia din urmă. • Restructurarea corpului social atenian şi a instituţiilor sale politice. • Instituirea ostracismului şi reacţia aristocratică după 487 î. Hr. Cimon.
2 • Asasinarea lui Ephialtes şi preluarea conducerii facţiunii democratice de către Perikles. • Apogeul politic şi cultural al Athenei sub Perikles. • Programul de construcţii pe Acropole sub conducerea lui Pheidias.
3 • Principiile democraţiei atheniene: isonomia, isegoria, isomoirein. • Instrumente şi proceduri juridice consacrate apărării regimului democratic: eisangelia, graphe para nomon. • Contribuţii şi compensaţii financiare:
3 • Principii ale democraţiei ateniene: isonomia, isegoria, isomoirein. • Proceduri şi instrumente juridice pentru apărarea “constituţiei” şi valorilor democratice: eisangelia, graphe para nomon. • Constribuţii şi compensaţii financiare: misthos, ekklesiastikos, leitourgiai.
Război, ligi şi alianţe în Grecia în secolul V î. Hr. • Expediţia lui Darius I în Balcani din 514 î. Hr. • Revolta oraşelor ioniene dintre anii 499-494 î. Hr. • Primul război medic: 491-490 î. Hr; victoria de la Marathon. • Al doilea război medic: 480-479 î. Hr; invazia persană în
2 Grecia; victoriile greceşti de la Salamina, Plateea şi Mycale. • Preluarea iniţiativei de către greci şi constituirea Ligii de la Delos. • Ofensiva elenilor conduşi de Cimon şi pacea lui Callias. • Tentative ale Atenei de impunere a propriei hegemonii în Grecia.
3 • Politica represivă a Atenei faţă de proprii aliaţi; transformarea Ligii de la Delos într-un instrument al thalassocraţiei ateniene. • Declanşarea războiului peloponeziac. Perioada numită “războiul lui Archidamos” (431-421 î. Hr). Eşecul strategiei preconizate de Perikles.
4 • Cea de a doua fază a războiului peloponeziac (415-404 î. Hr.); eşecurile Atenei şi instalarea regimului celor 400 (411 î. Hr); înfrângerea Atenei şi instalarea regimului celor 30 de tirani (404 î. Hr:). • Desfiinţarea Ligii de la Delos şi restabilirea regimului democratic la Atena (403 î. Hr.); hegemonia spartană.
Criza secolului IV în Grecia şi ascensiunea Macedoniei • Expediţia celor 10.000; criză de autoritate în Imperiul Persan. • Degradarea relaţiilor dintre Sparta şi Imperiul Persan. • Războiul corintic (395-387 î. Hr.). “Pacea Marelui Rege”. • Ridicarea Atenei şi înfiinţarea celei de-a doua Ligi de la Delos (377 î. Hr.).
2 • Emanciparea Tebei şi reconstituirea Ligii Beoţiene. • Victorii tebane asupra Spartei şi hegemonia tebană (371-362 î. Hr.); emanciparea Messeniei şi a Arcadiei de sub dominaţia Spartei. • Dezbateri intelectuale privind necesitatea solidarităţii elene şi reluarea luptei împotriva inamicului comun, Imperiul Persan.
3 • Macedonia; ţara şi populaţia, organizarea social-politică; dinastia Argeazilor. • Venirea lui Filip II la putere şi expansiunea macedoneană spre Est. • Cele două războaie sacre, impuneare hegemoniei macedonene şi crearea Ligii de la Corint. Filip II asasinat (336 î. Hr.)
Alexandru cel Mare şi epoca elenistică 1. Personalitatea lui Alexandru cel Mare şi formarea sa; idealul eroic definit de epopeea homerică şi rolul jucat de Aristotel în formarea viitorului rege macedonean. • Expediţia lui Alexandru în Balcani şi reconfirmarea hegemoniei macedonene asupra Eladei. • Expediţia lui Alexandru cel
2 Mare în Asia. • Politica lui Alexandru de legitimare a poziţiei sale ca succesor al Ahemenizilor; încercarea de a constitui o sinteză a elitelor macedonene şi persane; rezistenţă şi comploturi. • Moartea lui Alexandrul şi epoca diadohilor. Stingerea dinastiei Argeazilor.
3 6. Formarea regatelor elenistice: Egiptul lagid (321-30 î. Hr.); Regatul Seleucid (311-63 î. Hr.); Regatul Pergamului (261-133 î. Hr.); Macedonia (305-148 î. Hr.); Liga Etoliană şi Liga Aheeană. 7. Lumea elenistică: istoria conceptului, polis-ul în epoca elenistică, cultura şi civilizaţia elenistică.
Cultura şi civilizaţia greacă • Literatura greacă: poezia epică (Herodot), Hesiod, lirică, elegia, poezia cu caracter epic, odele, imnurile. • Naşterea artei dramatice: tragedia şi comedia. • Istoriografia: logografii, Herodot, Tucidide, Xenofon; evoluţia istoriografiei în era elenistică; Polybios şi Plutarh.
2 • Naşterea romanului în epoca elenistică; romanul utopic. • Retorica şi filozofia; presocratici; Platon, Aristotel şi curente şi şcoli în epoca elenistică. • Apariţia şi dezvoltarea filologiei în epoca elenistică. • Dezvoltarea ştiinţei şi rolul
3 Aristotel şi cercetătorii Bibliotecii de la Alexandria în formularea conceptului de cercetare experimentală. • Dezvoltarea tehnicii în epoca elenistică. • Arhitectura monumentală; stilurile constructive; monumente reprezentative. • Sculptura în ronde-bosse şi în
4 relief. 11. Ceramica pictată. Fresca. 12. Artele “minore”: orfevrăria, toreutica, teracota, gliptica.
Italia la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului; etruscii şi Regalitatea romană • Venirea populaţiilor indo-europene în Italia la sfârşitul Epocii Bronzului. • Ipoteze privind originea etruscilor şi continuitatea între cultura Villanova şi cultura etruscă. • Influenţa exercitată de coloniile greceşti din sudul Italiei şi Sicilia.
2 • Începuturile Romei, între mit şi datele cercetărilor actuale. • Roma regală (753-509 î. Hr.); regii latino-sabini şi regii etrusci. • Roma în cadrul Ligii Latine; instituţii ale Romei regale.
Instaurarea Republicii; dualismul patriciano-plebeian şi instituţiile politice republicane • Instaurarea Republicii; tradiţia analistică şi reconsiderări moderne. • “La serrata dell patriziato”: excluderea plebeilor din viaţa politică pe temeiul lipsei competenţei religioase a acestora. • Lupta plebeilor pentru drepturi politice şi formarea noii elite sociale patriciano-plebeiene (nobilitas).
2 4. Instituţiile romane. A. Cetăţenia romană şi categoriile intermediare între cetăţeni şi sclavi. B. Magistraturi superioare (ordinare şi extraordinare) şi magistraturi inferioare. C. Senatul. D. Adunările populare.
Expansiunea Romei în Epoca Republicii I. Cucerirea Italiei • Roma în cadrul Ligii Latine şi emanciparea de sub tutela acesteia. • Luptele duse de Roma pentru supravieţuire în secolul V. • Invazia gallilor şi consecinţe. Reorganizarea armatei romane, descrisă de Titus
2 Livius. • Războiaele împotriva samniţilor şi înfrângerea samniţilor; Roma, stăpâna Italiei. • Războaiele punice; Roma domină bazinul occidental al Mării Mediterane. • Roma arbitrează conflictele
3 în lumea elenistică. Transformarea Macedoniei (148 î. Hr.), Pergamului (129 î. Hr.), Syriei (63 î. Hr.), şi Egiptului (30 î. Hr.) în provincii romane. 7. Anexarea Dalmatiei, Galliei Narbonensis, Ciliciei, Bythiniei, Pontului, Cyrenei, Cretei, Ciprului, Galliei Comata şi a Numidiei.
Criza Republicii • Simptomele crizei în secolul II î Hr. Cauze şi manifestări. • Apariţia ordinului ecvestru, ruinarea ţărănimii romane şi constituirea proletariatului lumpen la Roma. • Evoluţia Republicii spre un regim oligarhic. • Creşterea numărului sclavilor, adâncirea
2 clivajelor sociale şi consecinţele în plan socio-economic. • Instaurarea unui climat de coprupţie în viaţa politică romană. Exploatarea abuzivă a provinciilor şi incompentenţ administrativă. • Apariţa facţiunilor optimates şi populares.
3 • Revolte ale sclavilor. • Alte tentative de refomă. • Războiul social şi includerea soci-lor (italicii) în corpul societăţii romane.
Epoca războaiele civile şi a regimurilor de putere personală • Ascensiunea politico-militară a lui Caius Marius (homo novus) şi trecerea acestuia de partea facţiunii “popularilor”. • Înrolarea capite censi şi începutul profesionalizării armatei romane; consecinţe în plan politic. • Rivalitatea dintre Sulla şi Marius şi declanşarea primului război civil.
2 • Dispariţia lui Marius şi instaurarea dictaturii lui Sulla (80-80 î. Hr.). • Afirmarea lui Cn. Pompeius Magnus şi a lui M. Liciunius Crassus. Conjuraţia lui Catilina • Formarea primului triumvirat (60 î. Hr.). • Cucerirea Galliei de către Caesar.
3 Dezastrul lui Crassus la Carrhae şi criza triumviratului. 8. Al doilea război civil şi eliminarea lui Pompeius. 9. Ideile politice ale lui Cicero. 10. Prerogativele conferite lui Caesar şi reformele întreprinse de acesta. Asasinarea lui Caesar (15 martie 44 î. Hr.).
Al doilea triumvirat şi instaurarea Principatului • Depăşirea disensiunilor dintre tânărul Caesar (Octavianus) şi M. Antonius şi instaurarea celui de-al doilea triumvirat. • Lichidarea ultimelor rezistenţe republicane şi împărţirea provinciilor. • Înlăturarea lui M. Aemilius Lepidus din triumvirat şi înfrângerea suferită de Antonius în faţa lui Caesar.
2 • Instaurarea Principatului, monarhie bazată pe puterea militară, dar drapată în aparenţe republicane (27 î. Hr-235 d. Hr.). • Prerogativele conferite lui Augustus în 27, 23, 19, 12 şi 2 a. Chr. • Reformele iniţiate de Augustus; caracterul ereditar al regimului augustan.
Principatul şi Epoca Anarhiei Militare • Dinastia Iulia-Claudia (27 î. Hr-68 d. Hr.); evoluţie între tradiţia augustană şi modelul monarhiei divine de inspiraţie elenistico-orientală. • Thracia, Cappadocia Britannia, Iudeea şi Mauretania devin provincii. • Război civil în 68-69 (“anul celor patru împăraţi”).
2 4. Instaurarea dinastiei Flaviilor (69-97); o nouă perioadă de stabilitate şi prosperitate. 5. Dinastia Antoninilor (97-193): apogeul Imperiului Roman; anexate Arabia Petraea şi Dacia; războaie împotriva invadatorilor barbari. 6. Război civil şi instaurarea dinastiei Severilor (193-235); consolidarea absolutismului monarhic.
3 • Recrutarea regională începând cu Hadrianus (117-138) şi privilegiile primite sub Severi duc la anarhia militară. • Împăraţii aleşi de trupe, din rândul militarilor; războaie civile, invazii barbare, secesiuni, declin economic accentuat timp de jumătate de secol; părăsirea Daciei.
Dominatul şi căderea Imperiului Roman de Apus • Venirea lui Diocletian la putere şi crearea tetrarhiei. • Reformele iniţiate de tetrarhi şi de Constantin cel Mare; ideologia Dominatului. • Constantin cel Mare şi creştinismul; primul conciliu ecumenic; ortodoxie şi arianism.
2 • Tentativa lui Iulianus Apostata de reinstaurare a păgânismului. • Creştinismul, religie oficială şi măsurile luate de Theodosius I în acest sens; conciliul II ecumenic. • Pătrunderea goţilor şi a altor populaţii barbare pe teritoriul Imperiului Roman.
3 7. Prăbuşirea limes-ului şi apariţia regatelor barbare pe teritoriul Imperiului Roman de Apus; invaziile asupra Romei 8. Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus (476); însemenele imperiale sunt trimise la Constantinopol.
Cultura romană • Literaratura romană la începuturile sale; Livius Andronicus; Plautius, Terentius. • Apogeul literaturii latine: Caesar, Cicero, Catullus; “secolul lui Augustus” (Vergilius, Propertius, Horatius, Ovidius). Literatura în secolele II-V. • Evoluţia prozei istorice latine: Titus Livius, Tacitus,
2 Historia Augusta, Ammianus Marcellinus. 4. Curente şi şcoli filozofice. 5. Arta romană: arhitectura monumentală, arhitectura militară; sculptura, portretistica; fresca, mozaicul; artele minore.