1 / 23

Liliana Rapas, M.D. Ph.D. Yvonne Corha, M.D. Directia de Sanatate Publica M.B.

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate expunerii la zgomot - program de supraveghere derulat în perioada 2000-2005 în Municipiul Bucureşti. Liliana Rapas, M.D. Ph.D. Yvonne Corha, M.D. Directia de Sanatate Publica M.B. Profilul statistic, 2000 – 2005, lucratori M. B.

sanura
Download Presentation

Liliana Rapas, M.D. Ph.D. Yvonne Corha, M.D. Directia de Sanatate Publica M.B.

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate expuneriila zgomot - program de supraveghere derulat în perioada 2000-2005 înMunicipiul Bucureşti Liliana Rapas, M.D. Ph.D. Yvonne Corha, M.D. Directia de Sanatate Publica M.B.

  2. Profilul statistic, 2000 – 2005, lucratori M. B. • Supravegherea zgomotului la locul de munca • Reducerea riscului • Supravegherea sanatatii lucratorilor expusi – R.B.P. • Impactul zgomotului asupra starii de sanatate a angajatilor dintr-o societate comerciala cu profil constructii de masini

  3. Legislatieeuropeana nationala • 86/188/EEC transpunere si implementare MMSSF si MS • 2003/10/EEC 87 dB(A) limita de expunere zilnica ????

  4. Metoda Tehnologie Masurare * directa - sonometru integrator SR CEI 804+A1+A2 - sonometru CEI 651 * indirecta timp de expunere domenii de presiune acustica esantionare si distributie statistica

  5. 2000 - 2002 90dB(A) I. Metalurgica I.alim. I.p.lemn I.tipogrf. I.m.plastice I.cf.met. I.cstr.m. I.cf.tx. I.frm.cosm. I.elec. I. Ch. I.Transp. I.st.cerm. I.incalt. Constructii 21 000 lucratori expusi

  6. 2003 – 2005 87 dB(A)

  7. 2000 – 2005 50 – 75 dB(A)

  8. Riscul pentru sanatate • Stresul in relatie cu munca • Risc crescut de accidente • Efecte fiziologice (ex.sistem cardiovascular) • Perturbarea comunicarii verbale • Afectarea fatului la gravidele expuse • Pierderea auzului

  9. Supravegherea starii de sanatate a lucratorului expus • Screening: audiometrie liminara tonala • Diagnostic boala profesionala • Diagnostic al tipului de deficit auditiv; • Diagnostic diferential; • Diagnostic de profesionalitate • Semnalare • Declarare • Expertiza capacitatii de munca

  10. Distributia de frecvente a bolilor profesionale declarate versus deficit auz de etiologie profesionala

  11. Corectia de presbiacuzie ? • Functie auditiva la inceputul expunerii • Expunere suficienta • Expunere actuala versus antecedente • Varsta • Pierderea auditiva <pierderea auditiva asteptata pentru varsta respectiva • Relatia temporala

  12. Impactul zgomotului asupra starii de sanatate a angajatilor dintr-o societate comerciala cu profil constructii de masini- studiu -dr. Corha Yvonne

  13. Societatea comercială unde s-a efectuat acest studiu are ca obiect de activitate : producţia de rame feroviare, reparaţii utilaje, vagoane, motoare etc. • Procesul tehnologic are următoarele etape: *demontare – dezasamblare utilaje uzate fizic sau stricate, *reparaţii ale acestor componente sau (fabricarea) producerea unor repere noi, *montaj sau ansamblare, *supunerea noilor utilaje la probe. • Cele mai frecvente profesii în această societate comercială sunt: lăcătuşi, prelucrători prin aşchiere (strungari, frezori, rectificatori), montatori-instalatori, electricieni.

  14. În cadrul auditului de securitate şi sănătate au fost evaluate condiţiile de muncă din secţiile şi atelierele societăţii. Au fost identificate şi cuantificate noxele fizice şi chimice din aceste locuri de muncă. • Zgomotul a fost identificat ca fiind noxa cea mai agresivă, din această cauză este monitorizată anual. • Investigarea şi cuantificarea zgomotului în decursul celor 25 de ani de când fiinţează societatea au fost făcute atât de Laboratorul de ergonomie al DSP-MB, cât şi de Laboratorul de zgomot al INCDPM Bucureşti. • Ambele laboratoare au evidenţiat depăşiri ale LMA cu 10-20 dBA în majoritatea secţiilor şi atelierelor. Este de semnalat faptul că zgomotul nu este continuu şi în câteva ateliere are caracter de impuls. • În această societate comercială lucrează 1.100 angajaţi, din care aproximativ 1.000 sunt expuşi la zgomot.

  15. Acest studiu a fost realizat după ce la Biroul de Medicina Muncii din DSP-MB au fost primite un număr de 12 fişe de semnalizare (B.P1) a suspiciunii de boală profesională, în acest caz hipoacuzia profesională. • Aceste semnalizări au fost făcute de medicul care a efectuat controlul medical periodic al angajaţilor din societatea sus menţionată.

  16. Ancheta de boală profesională trebuie să aibă următoarele etape: • I. Stabilirea în mod obiectiv a expunerii la zgomot: • studierea buletinelor de analiză prin care noxa (zgomotul în acest caz) este identificată şi cuantificată în atelierele societăţii; • studiul documentelor oficiale (a cărţilor de muncă) din care reiese timpul efectiv de muncă în noxă (adică vechimea în noxă). • II. Studierea dosarelor medicale, din care sunt foarte importante următoarele: • anamneza profesională cu evidenţierea locurilor de muncă cu zgomot • mai mare de LMA, • patologia generală cu evidenţierea: • afecţiunilor ORL, • ingestia de medicamente ototoxice • alte traume sonore sau expunerea la substanţe chimice ototoxice • III. Efectuarea audiometriei liminară tonală efectuată în condiţii standardizate – audiograma efectuată în cadrul CMP (control medical periodic).

  17. Criteriile de declarare a hipoacuziei profesionale (efectul OTIC) sunt: • scăderea permanentă a pragului auditiv (deficit auditiv definitiv) la frecvenţa de 4000Hz cu peste 30dB(A) inclusiv, • după aplicarea corecţiei de prezbiacuzie, • de tip percepţie în general bilaterală şi simetrică fără interesarea frecvenţelor conversaţionale, • de etiologie profesională.

  18. Concluzie • Din studiul documentelor angajaţilor care au avut fişă de semnalizare boală profesională „hipoacuzie”, a fost declarat un caz cu hipoacuzie profesională, chiar dacă s-a făcut dovada expunerii la zgomot peste 87 dB(A) durata expunerii la zgomot a fost peste 15 ani (iar în audiograma era prezent un deficit la 4000Hz de peste 50 dB(A)). • Cauzele care au dus la infirmarea bolilor profesionale au fost: • - două cazuri au fost infirmate datorită existenţei unor afecţiuni otice încă din copilărie; • - nouă cazuri au fost infirmate deoarece aplicarea corecţiei de presbiacuzie, adică după 50 de ani se scad 29 dB(A) şi deficitul auditiv este mai mic de 30 dB(A); • - un caz a fost confirmat datorită faptului că vârsta angajatului era de 46 ani, iar corecţia de prezbiacuzie înseamnă scăderea a 21 dB(A), iar deficitul rămas este mai mare de 30 dB(A).

  19. PROPUNERE • Excluderea obligativitatii aplicarii criteriului de a efectua corecţia de prezbiacuzie în declararea hipoacuziei profesionale (deficit de auz incipient)

  20. Echipa Biroului de medicina muncii din Directia de Sanatate Publica Bucuresti • 5 medici primari medicina muncii • 8 asistenti medicali igiena • 1 psiholog VA MULTUMESTE!

More Related