TIŞIŢA - MĂRĂŞEŞTI ST ATUIA VICTORIEI, DATARE 1934

1. TRASEE CULTURAL TURISTICE DIN JUDEŢUL VRANCEATRASEUL 1FOCŞANI - TIŞIŢA - MĂRĂŞEŞTI - PANCIU - STRĂOANE - RĂCOASA - CÂMPURI - SOVEJA

2. TIŞIŢA - MĂRĂŞEŞTISTATUIA VICTORIEI, DATARE 1934 Iniţiativa construirii acestui monument istoric Cod LMI VN-III-m-A-06586, a aparţinut directorului ziarului „Curentul”, cunoscutul ziarist Pamfil Şeicaru. Acesta s-a adresat prefectului judeţului Putna, arătându-şi indignarea şi durerea privind modul cum sunt cinstite locurile istoricelor lupte de la Mărăşeşti din anul 1917. Pregătirile pentru acest eveniment au fost deosebite şi încărcate de solemnitate şi emoţie; la inaugurarea din septembrie 1934 au fost prezenţi: Regele Carol al-II-lea, Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, mareşalul Alexandru Averescu, mitropolitul Moldovei, clerul judeţului Putna etc. Statuia, opera marelui sculptor Oscar Han, este realizată din bronz, având o înălţime de 2,50m şi reprezintă o femeie cu sabia ridicată deasupra capului, personificare a zeiţei Victoriei. Pe faţada postamentului, pe o placă dreptunghiulară se putea citi: “De dincolo de viaţă fulgeră porunca lor: Iubirea de patrie” Carol II Rege Iar pe laterala din stânga: ”Umbrelor sacre închinarea noastră” Pamfil Şeicaru Traseul care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv:Tişiţa, E85, km 282

3. TIŞIŢA - MĂRĂŞEŞTISTATUIA VICTORIEI, DATARE 1934

4. MĂRĂŞEŞTIMAUSOLEUL EROILOR ( 1916-1919) ŞI MUZEUL LUPTELOR PENTRU REÎNTREGIREA ŢĂRII Mausoleul, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06631, a fost construit în urma propunerii făcute la data de 8 iunie 1919 în Congresul Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române. Comitetul de Iniţiativă a fost format din: Preşedinte Alexandrina Cantacuzino, Nicolae Iorga, Gen. C. Cristescu, ing. C. Balş, Maria Glagoveanu, Elena Odobescu, Elena Davila, ing. N. Micrescu şi Zoe Gh. Rarincescu. Lucrările au fost începute în 1923 pe terenul donat de moşierul Georges Negroponte şi au fost finalizate la 18 septembrie 1938 când a avut loc sfinţirea în prezenţa Familiei Regale. Monument de arhitectură funerară, Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti este unicat, atât prin valoarea lui arhitecturală cât şi ca proporţii; este opera unor autori de prestigiu: arh. George Cristinel, sculptorii Ion Jalea şi Cornel Medrea, Pictorul Eduard Săulescu.Construcţie masivă, cu un contur octogonal neregulat şi în formă de piramidă.

5. MĂRĂŞEŞTIMAUSOLEUL EROILOR (1916-1919) ŞI MUZEUL LUPTELOR PENTRU REÎNTREGIREA ŢĂRII Mausoleul prezintă o simetrie perfectă faţă de axa est-vest care reprezintă şi calea de acces. Întregul ansamblu este format din: mausoleu, muzeul luptelor de la Mărăşeşti, platforme şi terase exterioare, terase în trepte, alei de acces, ansamblul statuar şi monumentul ce marchează perimetrul în care a fost amplasat Mormântul Eroului Necunoscut între anii 1950-1993. În mausoleu se află depuse rămăşitele eroilor din peste 250 de mari unităţi ale Armatei Române: Regimentele 18, 23, 31, 41, 48, 75 Infanterie; 1926 eroi nominalizaţi, 106 eroi necunoscuţi – depuşi în 152 cripte individuale; 8 cripte comune cu 3000 eroi şi 600 în osuarul central de sub sarcofagul generalului Eremia Grigorescu (reînhumat aici în 29.08.1924). În culoarul Cavalerilor se află criptele eroilor: lt. Gabriel Pruncu, lt. col. Arthur Vârtejanu, copilul-erou Maria Ioan Zaharia, mr. Grigore Ignat, preoţii Ionescu Cazacu Ştefan şi Nicolau Grigore. Traseul care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv:Şoseaua Naţională DN 2 Bucureşti-Focşani-Suceava E 85; pe partea stângă a şoselei, la o distanţă de cca.1 km nord de Statuia Victoriei de la Tişiţa.

6. MAUSOLEUL EROILORMĂRĂŞEŞTI(1916-1919)

7. MAUSOLEUL EROILOR MĂRĂŞEŞTI (1916-1919)

8. INTERIOR MAUSOLEUL EROILOR MĂRĂŞEŞTI (1916-1919)