1 / 17

Radioactivitatea Naturala

Radioactivitatea Naturala Dezintegrarea radioactivă este guvernată de o lege exponenţială de forma:. Se mai definesc de asemenea: Timpul de înjumătăţire. · Viteza de dezintegrare sau activitatea este numărul de nuclee dezintegrate în unitate de timp, sau

sunee
Download Presentation

Radioactivitatea Naturala

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Radioactivitatea Naturala Dezintegrarea radioactivă este guvernată de o lege exponenţială de forma: Se mai definesc de asemenea: Timpul de înjumătăţire ·Viteza de dezintegrare sau activitatea este numărul de nuclee dezintegrate în unitate de timp, sau unitatea de măsură este s-1, dar în practică se utilizează unitatea 1curie(ci) care este activitatea unei surse ce prezintă 3,7*1010dez/sec(activitatea unui gram de radiu).

  2. Timpul de viaţă

  3. În 1934 Irene şi frederic Joliot- Curie descoperă şi radioactivitatrea artificială. În procesele de dezintegrare intervin: Dezintegrarea  Dezintegrarea  a fost pusă în evidenţă în cadrul procesului de dezintegrare radioactivă Naturalăşi în general Se poate considera că procesul dezintegrării se desfăşoară în două etepe: · Formarea particulei  în interiorul nucleului prin asocierea de nucleoni, ·emisia particulei  prin efect tunel Energia particulelor este de ~8.78 MeV.

  4. Dezintegrarea  Defineşte procesul de transformare spontană a nucleelor instabile izobare cu numărul de ordine Z=1 ca rezultat al emisiei unui electron, al unui proton sau a capturii unui electron din păturile electronice. sau sau Din legile de conservare a impulsului şi momentului cinetic se impune ca dezintegrarea  să fie însoţită de emisia unei partticule neutre şi de masă foarte mică neutrino. Masa de repaus(<10-3moe) se poate considera nulă. Emisia antiparticulei electronului pozitronul este numită tot radiaţie . spectrul electronilor şi pozitronilor emişi este continuu caracterizat de o energie maximă între 18MeV şi 16MeV.

  5. Captura electronică constă în capturarea de către nucleu a unui electron de pe o pătură electronică internă a atomului. Acest proces este însoţit de emisia unei radiaţii X specifice sau altfel spus emite raze  . Radiaţia  sunt fotoni de energie foarte mare.

  6. Familii radioactive Din studiul radioactivităţii naturale s-a găsit că elementele radioactive se grupează în 4 familii.

  7. LegileRadioactivitatii Reacţiile nucleare satisfac o serie de legi de conservare ale reacţiilor nucleare: ·legea conservării numărului de sarcini electrice elementare ·legea conservării numărului de sarcini baritonice (a numărului de masă) ·legea conservării energiei relativiste a participanţilor la reacţie Reacţiile nucleare pot fi oexoenergetice Q>0, oendoenergetice Q<0, oîmprăştiere elastică Q=0. Reacţiile endoenergetice pot fi declanşate numai de particule proiectil cu energie mai mare decât energia prag. ·Legea conservării impulsului, ·Legeea conservării parităţii (funcţia de undă îşi conservă caracterul par sau impar determinat de numărul cuantic orbital)

  8. Mărimile caracteristice reacţiilor nucleare: sunt secţiunea eficace de reacţie  şi randamentul y . Ambele mărimi au caracter probabilistic. Secţiunea eficace de reacţie  se referă la probabilitatea ca un nucleu să producă într-o secundă un anumit tip de reacţie nucleară. unde ·No este numărul de particule proiectil care cad în unitatea de timp pe unitate de suprafaţă a ţintei, ·N este numărul de particule proiectil care ajung la o distanţă x în interiorul ţintei, ·n este numărul de nuclee existente în unitatea de volum. Randamentul yeste raportul între numărul mediu de reacţii produse faţă de numărul de particule proiectil utilizate.

  9. Mecanismul de reacţie.Există reacţii nucleare care la acelaşi tip de particule incidente produc rezultate diferite deci se pot pune în evidenţă mai multe canale de reacţie: În explicarea acestui fenomen N. Bohr formulează ipoteza nucleului compus, adică în prima fază nucleul conţinând şi particula proiectil se găseşte într-o stare de puternică excitare şi abea în a doua etapă reacţia se desfăşoară pe diferite canale de reacţie.

  10. Reacţia de fisiune Descoperită de O.Hann, F. Strassmann şi Liese Meitner şi constă în scindarea nucleului de uraniu sub acţiunea bombardamentului cu neutroni.

  11. Uranium Uraniul este cel mai rar metal din grupul cromiului. Nu a fost considerat a avea valoare până la descoperirea în 1942 a faptului că permitea fisiunea nucleară generând o cantitate enormă de energie. Uraniul se găseşte în ores pitchblendă(U3O8) şi carnotită(K2U2V2O12.3H2O)..

  12. Reactor NATURAL de fisiune nucleară In actualul Gabon, Africa de Vest in 1972, cercetatorii francezi au descoperit un deposit de uranium care prezenta numai 0,44% U-235 comparativ cu valoarea normală de 0,72%. Aceasta indica faptul ca o parte din U-235 a suferit o fisiune nucleară spontană la un anumit moment din trecut. De asemenea, izotopii produsi prin fisiune ai neodiniului si samariului au fost descpperiti. Unele probe au prezentat concentratii de U-235 de pana la 0,29%. Modele ale procesului au sugerat faptul ca reactiile de fisiune întreţinută au avut loc pe parcursul unui million de ani, in urma cu aproximativ doua milioane de ani. Varsta estimata din miezul reactoarelor sugereaza o perioada de timp intre 1,7 si 1,9 milioane de ani in urma. Pentru U-235 (timp de injumatatire de 700 milioane de ani) si U-238 (timp de injumatatire de 4,5 milioane de ani), aceasta ar da o concetratie de aproximativ 3% pentru U-235 la momentul reactiei. Se presupune ca apa freatica patrunzând printre formaţiuni geologice a servit ca moderator natural pentru a incetini neutronii de fisiune. Una dintre observatiile interesante a fost aceea ca masivul de produse de fisiune se afla inca in depozitul geologic dupa aproape 2 milioane de ani. Aceasta ar putea fi o dovada ca stocarea geologica a deseurilor radioactive este fezabila.

  13. Bibiliografie http://physics.phys.tuiasi.ro/ Google

More Related