CDS

1. CDS Curriculum la decizia scolii

2. Termeni specifici • Aria curriculară - grupaj de discipline scolare care au în comun anumite obiective si metodologii si care ofera o viziune multi- si/sau interdisciplinara asupra obiectelor de studiu.

3. -Cuvant cheie in raport cu aria curriculara: -COLABORARE-

4. STILURI COLABORATIVE – EXEMPLU

5. ARII CURRICULARE • Limba si comunicare • Matematica si Stiinte ale naturii • Om si societate • Arte • Educatie fizica si sport • Tehnologii • Consiliere si orientare Ariile curriculare ramân aceleasi pe întreaga durata a scolaritatii obligatorii si a liceului, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila.

6. Ciclurile curriculare - reprezinta periodizari ale scolaritatii care au în comun obiective specifice. Ele grupeaza mai multi ani de studiu, care apartin uneori de niveluri scolare diferite si care se suprapun peste structura formala a sistemului de învatamânt, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de învatamânt prin interventii de natura curriculara - SPIRALA EDUCATIONALA – APROFUNDAREA COMPETENTELOR DE LA UN CICLU LA ALTUL,CARE TREBUIE SA IMPLICE DEZVOLTARE SI EVOLUTIE .

7. Competentele - reprezinta ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi dobândite prin învatare; acestea permit identificarea si rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. .

8. Competentele generale - se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata învatamântului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate si complexitate si au rolul de a orienta demersul didactic catre achizitiile finale dobândite de elev prin învatare. Ex:Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă. Competentele specifice - se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe parcursul unui an scolar. Ele sunt derivate din competentele generale, fiind etape în dobândirea acestora. Competentelor specifice li se asociaza prin programa unitati de continut. Ex:Determinarea regulilor de calcul eficiente în efectuarea operaţiilor cu numere reale Curriculum - în sens larg, ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar. În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente scolare de tip reglator în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului. Acest ansamblu de documente poarta, de regula, denumirea de curriculum formal sau oficial. .

9. Curriculumnucleu - expresia curriculara a trunchiului comun, care cuprinde acel set de elemente esentiale pentru orientarea învatarii la o anumita disciplina si reprezinta unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si examinari externe (nationale) din sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de performanta. Curriculum la decizia scolii (CDS)- ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare pe care fiecare scoala le propune în mod direct elevilor sai în cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de învatamânt, CDS reprezinta numarul de ore alocate scolii pentru construirea propriului proiect curricular. Optionalul: -varietate de CDS ce consta într-o noua disciplina scolara; -elaborarea în scoala a unei programe cu obiective si continuturi noi, diferite de acelea existente în programele de trunchi comun

10. Obiectivele cadru - sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele cadru au o structura comuna pentru toate disciplinele apartinând unei arii curriculare, si au rolul de a asigura coerenta în cadrul acesteia. Ex: Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând corect limbajul specific biologiei. Obiectivele de referinta - sunt obiective care specifica rezultatele asteptate ale învatarii la finalul unui an de studiu si urmaresc progresia în formarea de capacitati si achizitia de cunostinte ale elevului de la un an de studiu la altul. Ex: Să exerseze utilizarea unor surse de informare. Planificarea calendaristica - este un document administrativ alcatuit de institutor/profesor care asociaza într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective de referinta si continuturi, respectiv competente si continuturi) cu alocarea de timp considerata optima de catre acesata pe parcursul unui an scolar. Planuri-cadru de învatamânt - reprezinta documentul reglator esential care jaloneaza resursele de timp ale procesului de predare-învatare. Planurile-cadru ofera o solutii de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte, sunt cuprinse activitati comune tuturor elevilor din tara în scopul asigurarii egalitatii de sanse a acestora; pe de alta parte, este prevazuta activitatea pe grupuri/clase de elevi în scopul diferentierii parcursului scolar în functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor. .

11. Personalizarea parcursului scolarîn functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor.

12. Profilul de formare - reprezinta o componenta reglatoare a Curriculum-ului National, care descrie asteptarile exprimate fata de elevi la sfârsitul învatamântului obligatoriu si care se fundamenteaza pe cerintele sociale exprimate în legi si în alte documente de politica educationala, precum si pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor. Capacitatile si atitudinile vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar si definesc rezultatele învatarii, urmarite prin aplicarea noului curriculum Schema orara - reprezinta o particularizare a planurilor-cadru de învatamânt pentru o anumita clasa, în functie de optiunea exprimata pentru completarea trunchiului comun cu diferite tipuri de CDS. Schema orara pune în relatie discipline obligatorii si discipline optionale cu numarul de ore pentru care s-a optat.

13. Standardele curriculare de performanta - sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de învatare. Ele reprezinta enunturi sintetice în masura sa indice gradul în care sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi, la sfârsitul fiecarei trepe de învatamânt obligatoriu. Truchi comun - reprezinta numarul de ore care trebuie parcurse în mod obligatoriu de catre toti elevii unei clase, pentru o anumita disciplina. Acest numar de ore este alocat prin planurile-cadru de învatamânt si asigura egalitata sanselor la educatie • Unitatea de învatare - reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila, care are urmatoarele caracteristici: • determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta; • este unitara din punct de vedere tematic; • se desfasoara în mod sistematic si continuu pe o perioada de timp; • se finalizeaza prin evaluare.

14. APLICATIE Exprimati printr-un slogan ,cate o trasatura esentiala care ar trebui sa caracterizeze un bun curricculum, pentru fiecare din disciplinele: - matematica - fizica - chimie - biologie

15. Tipuri de CDŞ – învăţământul obligatoriu Curriculum aprofundat Curriculum extins Opţionalul

16. Curriculum aprofundat Reprezintă, pentru învăţământul general, acea formă de CDŞ care urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale Curriculumului-nucleu. • Programa pentru trunchiul comun în numărul maxim de ore al plajei orare prevăzute prin planul cadru (în cazuri de recuperare -  respectiv pentru elevi care nu au reuşit să dobândească achiziţiile minimale prevăzute prin programa anilor de studiu anteriori) • Ore din plaja orară • Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă

17. Curriculum extins Formă de CDŞ, care urmăreşte extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din Curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinţă si noi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. Acesta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc); • Ore din plaja orară • Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă

18. Opţionalul Varietate de CDŞ ce constă într-o nouă disciplină şcolară; aceasta presupune elaborarea în şcoală a unei programe cu obiective şi conţinuturi noi, diferite de acelea existente în programele de trunchi comun; • Ore de opţional. • Rubrică nouă în catalog

19. Opţionalul la nivelul disciplinei • Noi obiective de referinţă.Noi conţinuturi (noutatea este definită faţă de programa disciplinei de trunchi comun) • Opţional integrat la nivelul ariei sau opţional transcurricular • Noi obiective - complexe.Noi conţinuturi - complexe (noutatea este definită faţă de programele disciplinelor de trunchi comun implicate în integrare)

20. Tipuri de CDŞ – liceu Opţional de aprofundare Opţional de extindere Opţional ca disciplină noua Opţional integrat

21. Opţional de aprofundare Tip de CDŞ derivat dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun, care urmăreşte aprofundarea obiectivelor/competenţelor din curriculumul-nucleu prin noi conţinuturi propuse la nivelul şcolii (sau a acelora marcate cu asterisc, în cazul specializărilor pe care nu le parcurg în mod obligatoriu la trunchiul comun); • Aceleaşi competenţe specifice.Noi conţinuturi (cele cu * sau altele). • Aceeaşi rubrică în catalog cu disciplina sursă.

22. Opţional de extindere Reprezintă acel tip de CDŞ derivat dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun, care urmăreşte extinderea obiectivelor-cadru/competenţelor generale din curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinţă/competenţe specifice si noi conţinuturi definite la nivelul şcolii. • Rubrică nouă în catalog • Noi competenţe specifice corelate cu acelea ale programei de trunchi comun si/sau, dupa caz, ale celei de curriculum diferentiat. • Noi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun si/sau, dupa caz, ale celei de curriculum diferentiat.

23. Opţional ca disciplină noua Constă într-un nou obiect de studiu, în afara acelora prevăzute în trunchiul comun la un anumit profil şi specializare; acesta presupune elaborarea în şcoală a unei programe noi, diferite de programele disciplinelor de trunchi comun. • Rubrică nouă în catalog. • Noi competenţe specifice corelate cu acelea ale programei de trunchi comun si/sau, dupa caz, ale celei de curriculum diferentiat. • Noi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun si/sau, dupa caz, ale celei de curriculum diferentiat.

24. Opţional integrat Constă într-un nou obiect de studiu, structurat în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare. Acesta presupune elaborarea unei programe prin integrarea a cel puţin două domenii aparţinând uneia sau mai multor arii curriculare; • In acest caz, obiectivele/competenţele sunt diferite faţă de acelea existente în programele disciplinelor care se integrează. • Noi competenţe specifice corelate cu acelea ale programei de trunchi comun si/sau, dupa caz, ale celei de curriculum diferentiat. • Noi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun si/sau, dupa caz, ale celei de curriculum diferentiat.

25. Activitate practică Joc de rol: Susţineţi aplicarea CDS propus cu argumente convingătoare în faţa CA, a părinţilor şi a elevilor. Personaje: Profesor 1 Profesor 2 Diriginte Membrii CA – 7 Parinti – 10 Elevi - 10

26. Fundamentarea/analiza de nevoi a disciplinei optionale Propune in mod direct elevilor oferta educationala personalizata care raspunde cerintelor acestora si societatii contemporane, aflata in continua schimbare si transformare.

27. PROIECTAREA DISCIPLINELOR OPŢIONALE Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii are ca repere: • resursele umane şi materiale ale şcolii; • interesele elevilor; • situaţiile specifice şcolilor; • necesităţile comunităţii locale.

28. Opţionalul la nivelul ariei curriculare • implică cel puţin două discipline dintr-o arie curriculara • se realizează între disciplinele din aceeaşi arie curriculară. • pentru aceste opţionale se redactează proiecte de programă cu teme şi conţinuturi care vor fi avizate în şcoala şi aprobate de inspectorate. • Acest tip de opţional se poate realiza şi în echipă către mai mulţi profesori, care prezintă tema/cursul comun • Programa va cuprinde obiective pe arie curriculară şi obiective cadru a le disciplinei implicate;

29. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare (opţional integrat) • Poate fi realizat la nivelul disciplinelor din cel puţin două arii curriculare şi are un caracter transdisciplinar sau interdisciplinar, prin intersectarea unor segmente de discipline aparţinând mai multor arii. • Opţionalul ca tema integratoare pentru mai multe arii curriculare este notat (***). • Programa va cuprinde obiective transdisciplinare şi obiective cadru ale disciplinelor implicate. • Temele conţinuturilor programelor sunt la nivelul mai multor arii curriculare.

30. PLANIFICAREA/PROIECTAREA DIDACTICĂ A OPŢIONALELOR. A. Opţionalul la nivelul disciplinei (*) • Competente cheie • Competente generale si specifice • Activităţi de învăţare • Evaluare B. Opţionalul la nivelul ariei curriculare (**) • Competente pe arie curriculară(cheie) • Competente cheie ale disciplinelor implicate • Competente generale si specifice • Activităţi de învăţare – evaluare • Competente transdisciplinare

31. C. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare( ***) • Competente transdisciplinare • Competente cheie ale disciplinelor implicate • Competente generale • Competente specifice • Activităţi de învăţare - evaluare

32. DOCUMENTAŢIA DISCIPLINEI OPŢIONALE • 1. denumirea opţionalului; • 2. aria curricularăşi tipul de opţional (*, **, ***); • 3. durata (semestrial, anual, pe ciclu curricular); • 4. modul de desfăşurare: • • pe grupe-număr grupe, • • număr de elevi, • • pe clasa; • 5. propunător/i • • nume, prenume, • • specialitatea, • • gradul didactic; • 6. şcoala şi localitatea; • 7. locul desfăşurării (ziua, ora, locul desfăşurării activităţilor); • 8. tabelul elevilor participanţi (nr. crt., nume şi prenume, clasa); • 9. proiect de programă (teme/conţinuturi). • Programa se realizează în funcţie de: • • teme/conţinuturi; • • arie şi ciclu curricular; • • tipul de opţional; • • durata.

33. APLICATIE In grupe de cel mult trei persoane, elaborati o programa de optional integrat.

34. ELEMENTE CONSTITUENTE ALE UNUI CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE • concentrate pe noi practici didactice de tip interactiv; EVALUAREA • Observarea sistematică a comportamentului elevului prin: • fişa de clasificare; • scara de clasificare; • lista de control/verificare; • proiectul; • portofoliul CONŢINUTURI • sunt alese pe baza bibliografiei studiate; • planificarea, va trebui sâ conținâdata prezentării, grupa/clasa şi numărul de ore afectat. • Vor cuprinde texte, rezumate, proiecte didactice şi trimiteri la adresele bibliografice sau material suport (realizate de profesori). BIBLIOGRAFIA

35. Roluri ale cadrelor didactice în abordarea curriculum-ului • creator de curriculum • consilier • moderator • partener • evaluator • model

36. Zidul chinezesc Eliminati afirmatiile cu care nu sunteti de acord. Asezati afirmatiile cele mai importante la baza zidului chinezesc. Claditi zidul utilizand restul afirmatiilor. • Atitudinea profesorului faţă de ceea ce înseamnă „o predare bună” este extrem de importantă. • Nu există niciodată un adevăr absolut despre ceea ce este corect sau greşit într-o lecţie • Profesorul trebuie să efectueze evaluări oficiale la intervale regulate pentru a afla ce au învăţat elevii. • Rolul profesorului este să spună participantului că nu este facut pentru aceasta disciplina. • Un scop important al activităţii practice este să-l învăţăm pe elev să lucreze în mod independent. • Profesorul trebuie să găsească întotdeauna aspecte pozitive în munca elevului şi să-l încurajeze. • Scopurile instruirii trebuie să fie foarte explicite pentru elevi. • Deprinderile elevului sunt mai importante decât atitudinile. • Elevul trebuie să evite să facă greşeli. • Din greşeli nu poţi învăţa nimic. • Profesorul trebuie să fie prietenul elevului. • Profesorul trebuie să ofere feedback elevului în legătură cu ceea ce este corect şi ceea ce este greşit. • Profesorul trebuie să fie un exemplu pentru elevi prin deprinderile, cunoştinţele şi atitudinile sale. • Scopurile urmărite de materiile de studiu nu au nimic comun cu viata reala. • Este important să-i învăţăm pe elevi să-şi controleze calitatea propriei munci înainte de a cere opinia profesorului. • Scopul activităţii practice de atelier este să-i ajute pe elevi să fie capabili să rezolve problemele relevante ale viitoarelor lor locuri de muncă. • Scopul activităţii practice de atelier este să-i înveţe pe elevi să respecte instrucţiunile profesorului lor. • Atitudinea profesorului faţă de ceea ce înseamnă „o predare bună” nu este aşa de importantă. • Scopul predării este irelevant pentru elevi. Este răspunderea profesorului să-l cunoască.

37. IDEI, TEHNICI ŞI METODE DE ÎNVĂŢARE CENTRATĂ PE ELEV • A învăţa făcând un anumit lucru. • Profesorii învaţă să renunţe la control. • Fiţi întotdeauna pozitivi! • Verificaţi întotdeauna că limbajul folosit este unul pozitiv! • Imaginea de ansamblu. • Crearea unor oportunităţi de învăţare prin colaborare .

38. IDEI, TEHNICI ŞI METODE DE ÎNVĂŢARE CENTRATĂ PE ELEV • Vizite • Demonstraţii • Studiu de caz • Joc de rol/teatru • Dezbatere în grupuri • Autoevaluarea elevului • Jurnale/notiţe reflexive • Realizarea unui afiş sau a unui colaj

39. IDEI, TEHNICI ŞI METODE DE ÎNVĂŢARE CENTRATĂ PE ELEV • Întrebaţi, nu ţineţi o prelegere • Focalizare pe experienţa şi interesele elevilor • Învăţarea prin practică • Elevii trebuie să aibă de unde alege • Focalizare pe întărirea încrederii • Feedback pozitiv • Feedback vag şi subiectiv; • Feedback contaminat;

40. IDEI, TEHNICI ŞI METODE DE ÎNVĂŢARE CENTRATĂ PE ELEV • Schimbarea normei • Ritm, rimă, cântece • Hărţi mentale • Folosirea unei mingi • Călătoria în jurul camerei

41. IDEI, TEHNICI ŞI METODE DE ÎNVĂŢARE CENTRATĂ PE ELEV • Planificarea succesului: • Inteligenţe multiple - Howard Gardner • Tutoriatul între elevi • Activitate fizică • Învăţarea nonformală • Învăţarea pe bază de probleme • Mediul fizic

42. Activitate practica Presiunea cadrelor didactice asupra elevului.

43. Cercul Mercedes