1 / 16

Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului

Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului. Ziua internationala pentru sanatate si securitate in munca 28 aprilie 2009. Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului. Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului.

wirt
Download Presentation

Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului

  2. Ziua internationala pentru sanatate si securitate in munca 28 aprilie 2009 Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului

  3. Viata si sanatatea in munca: drepturi fundamentale ale omului “Fiecare are dreptul la viata, la munca … La conditii juste si favorabile de munca … “Fiecare are dreptul la un standard de trai adecvat pentru sanatatea si bunastarea proprie si a familiei sale …” (Din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ONU, 1948). Despre a cui siguranta, sanatate si viata vorbim? A ta... A mea... Despre viata fiecarui muncitor! Cum putem sta linistiti cand... La fiecare 15 secunde, moare un muncitor intr-un accident de munca sau boala profesionala. La fiecare 15 secunde, 160 de muncitorisufera unaccident de munca Dar ce inseamna asta? Asta inseamna ca pana la sfarsitul acesteizile, circa 1 milion de muncitorivor suferi un accident de munca. Asta inseamna ca pana la sfarsitul acestei zile, circa 5.500 de muncitori vor muridin cauza unui accident de munca sau unei boli profesionale! Imaginati-va stirile de prima pagina daca 5.500 de oameni ar muri zilnic in catastrofe aviatice! Dar accidentele de munca si bolile profesionale trec mai mult neobservate. Publicul, in general, nu aude de aceia care mor la locul de munca, deoarece ei mor unul cate unul, adesea in mici orasele, stiuti doar de familii, prieteni si colegi de munca.

  4. DREPTUL LA VIATA, DREPTUL LA O VIATA SIGURA SI SANATOASA Viata e pretioasa. O buna calitate a vietii e de nepretuit. Aceasta buna calitate a vietii e mai mult decat simpla absenta a mortii. Ea poate fi obtinuta numai cu o buna sanatate fizica si mentala si bunastare sociala. Pentru majoritatea oamenilor, cea mai mare parte a pretioasei lor vieti active e petrecuta la munca. Deci, cat de important e sa muncim intr-un mediu sigur si sanatos? Cerem aer curat, oceane nepoluate, pamanturi verzi si strazi mai sigure… dar cat de curat, nepoluat, verde si sigur e locul nostru de munca? Avem dreptul sa traim. Mult mai important, avem dreptul sa traim bine, decent, atat acasa cat si in afara ei. • 28 APRILIE ESTE ZIUA MONDIALA A SECURITATII SI SANATII IN MUNCA. SA REFLECTAM ASUPRA DECESURILOR SI RANIRILOR LA MUNCA • Cum putem preveni un accident de munca, sau un deces la locul de munca? • Nu doar astazi, ci in fiecare zi. • Fiecare dintre noi e responsabil pentru aceste vieti si decese: • Ca angajatori si manageri, suntem responsabili de a ne asigura ca locurile de munca de sub controlul nostru sunt sigure si fara risc, suntem responsabili sa ne autoeducam asupra ce inseamna securiteatea locului de munca si masurile de sanatate, si de a conferi protectie muncitorilor nostri. • Ca guverne, suntem responsabili de a asigura infrastructura – legile si serviciile – necesare ca muncitorii sa ramana angajati si intreprinderea sa prospere. Aceasta include dezvoltarea, in consultanta cu organizatia angajatorilor si muncitorilor, de politici si programe nationale si un sistem de inspectie care sa intareasca conformitatea cu legislatia si politica securitatii si sanatatii. • Ca teoreticieni care sustinem ca avem cunostinte in acest domeniu, suntem responsabili sa dam mesaje de constientizare nu o data, nu de doua ori, ci cel putin la fiecare 15 secunde. • Ca specialisti in securitate si sanatate, suntem responsabili sa oferim consultanta, si sa promovam evaluarea de risc si sa monitorizam mediul de munca. • Ca muncitori, suntem responsabili de a lucra in siguranta si sa ne protejam pe noi insine si sa nu punem pe ceilalti in pericol, sa ne cunoastem drepturile, sa prticipam la implementarea masurilor de prevenire, nu numai de dragul nostru, ci si de dragul familiilor care ne asteapta acasa. • Indiferent unde lucram, exista un risc. Nu putem schimba trecutul, dar putem preveni repetarea lui. • Cu totii avem sansa de a ne alatura la eforturile de prevenire. • Ai putea fi tu unul din cei un milion de oameni care vor avea un accident de munca astazi? • Poate – dar nu uita, acest accident poate fi prevenit si este responsabilitatea fiecaruia sa ajute la prevenirea lui. • Accidentele, fatalitatile si bolile rezultate din munca pot fi prevenite prin sisteme manageriale care se bazeaza pe controlul pericolelor si riscurilor la locul de munca. Este o responabilitate impartita, care reclama viziunea si determinarea guvernelor si un rol activ al angajatorilor si muncitorilor in imbunatatirea conditiilor de munca. Aceasta valoare pe care o acordam faptului de fi in siguranta si sanatosi, credinta ca actiunile pot face diferenta si motivatia de a actiona in numele credintei noastre. Cateodata spunem ca “viata” ar fi ceea ce se intampla in afara orelor de program, ca si cum ar fi cateodata acceptabil ca la locul de munca sa ne sacrificam starea de bine. Este parte din slujba, suntem platiti pentru ea… Faptul ca suntem platiti pentru munca noastra nu inseamna ca trebuie sa intampinam pericole care pot fi evitate. Avem tehnologia si know-how-ul managerial sa facem locul de munca sigur si sanatos – sa le folosim. E dreptul fiecaruia de a-si construi un camin sigur, sanatos si fericit – zona lui de relaxare. Atunci ce este mai important pentru angajatori ca sa faca locul de munca – un loc mai sigur si sanatos? Ca angajatori, e datoria noastra fundemantala sa oferim un loc de munca sigur si sanatos. Ca muncitori, e dreptul nostru fundamental sa muncim in conditii sigure si sanatoase. Securitatea si sanatea profesionala nu este un bonus. Cunoscand obligatiile noastre ca angajatori si drepturile noastre ca muncitori, ii vom implica pe toti in procesul de prevenire. In schimb o forta de munca sigura si sanatoasa poate fi mai productiva. Noi angajatorii, muncitorii si guvernele, toti, castigam.

  5. “Protectia muncitorului impotriva imbolnavirii si ranirii ce pot aparea in urma angajarii sale” este nu numai un drept al muncii, ci si un drept uman fundamental si este unul din din obiectivele principale a OIM, asa cum se afirma in Constitutia sa. De aceea, contributia OIM la recunoasterea drepturilor umane pe piata muncii este reflectata in mod clar in principiile fundamentale ale standardelor ei de munca. Noi toti trebuie sa fim constienti de acest scop. Trebuie sa ne simtim utili noua insine, familiilor noastre si societatii. Sentimentul ca actiunile noastre aduc rezultate, ne poate da un fel de implinire. Dar locurile noastre de munca trebuie sa ne protejeze de pericole. Daca lucram in medii cu risc, atunci venim la munca in fiecare zi cu sanse ridicate de a ajunge acasa accidentati, bolnavi – sau sa nu mai ajungem acasa deloc. Aceasta afecteaza obiectul muncii care trebuie sa ne faca sa ne simtim de ajutor si necesari; este riscul pe care ni-l asumam, este pretul pe care il platim pentru a avea o slujba. In acest sens, cand vine vorba despre sanatatea muncitorilor, munca poate fi o experienta pozitiva sau una de-a dreptul negativa. Cand lucram, devenim independenti financiar: ne putem rasplati prin satisfacerea nevoilor personale si prin indeplinirea dorintelor noastre. In replica, intregul proces de dare si primire interactioneaza cu aspiratiile noastre sociale si are repercusiuni asupra sanatatii noastre fizice si mentale -bunastarea noastra. Acest loc de munca care ne tine departe de casa pentru o buna parte din zi trebuie deci sa ne respectam starea de bine. Trebuie sa fim productivi si activi timp de zeci de ani si trebuie sa ne pastram sanatatea mult timp dupa pensionare. • Dreptul la securitate si sanatate la munca in documentele internationale • Declaratia Universala a Drepturilor Omului (Un, 1948) • “ Fiecare are dreptul la viata, la munca, la alegerea libera a locului de munca, la conditii juste si favorabile de munca si la protectie impotriva somajului”. • Conventia internationala asupra drepturilor economice, sociale si culturale (Un, 1976) • “ Se recunoaste dreptul oricui la munca; dreptul oricui de a se bucura de conditii juste si favorabile de munca, ceea ce asigura in particular, conditii de munca sigure si sanatoase; dreptul la cele mai ridicate standarde atinse de sanatate fizica si mentala, in particular, imbunatatirea tuturor aspectelor de mediu si igiena; prevenirea, tratamentul si controlul bolior epidemice, endemice, profesionale si a celorlalte boli; crearea de conditii care sa asigure toate serviciile medicale si atentia la aparitia bolii. ” • Constitutia ILO, (1919) • “Pacea universala si de durata poate fi stabilita numai in baza justitiei sociale; Si atunci cand exista conditiile de munca care implica o asemenea justitie; Dificultatile si privatiunile unui mare numar de oameni produc neliniste, astfel incat pacea si armonia lumii sunt in pericol; iar o imbunatatiree a acestor conditii se impune de urgenta; ca de exemplu… protectia muncitorului impotriva imbolnavirii, bolii si vatamarii ca urmare a angajariisale.” • Declaratia OIM de la Philadelphia, (1944) • “ Principiile care trebuie sa inspire politica Membrilor sai pentru a obtine:… protectie corespunzatoare vietii si sanatatii muncitorilor din toate profesiile; extinderea masurilor de securitate sociala pentru a asigura un venit minim celor ce au nevoie de asemenea protectie si ingrijire medicala comprehensiva. ” • Conventia pentru Securitate si Sanatate Profesionala, 1981 (no. 155) • “Angajatii trebuie sa se asigure pe cat posibil ca locul de munca, masinile, echipamentul si procesul de munca de sub controlul lor sunt sigure si fara risc de sanatate” (Art.16.1). • Cadrul Promotional pentru Conventia pentru Securitate si Sanatate Profesionala, 2006 (no. 187) • “ Fiecare Membru va promova si avansa, la toate nivelurile, dreptul muncitorilor la un mediu de munca sigur si sanatos” (Art.3.1). Declaratia de la Seul in privinta securitatii si sanatatii in munca, (2008)(Summit-ul congress in privinta securitatii si sanatatii in munca, ilo/issa). “ Recunoastem ca dreptul la un mediu de munca sigur si sanatos trebuie recunoscut ca un drept uman fundamental, iar globalizarea trebuie sa mearga mana in mana cu masurile preventive pentru a asigura securitate si sanatatea tuturor la locul de munca. ” Declaratia ILO asupra Justitiei Sociale pentru o Globalizare corecta,(2008) “ In contextul schimbarilor accelerate, intentiile si eforturile Membrilor de a plasa angajarea deplina si productiva si munca decenta in centrul politicilor economice si sociale... Agenda unui loc de Munca Decent... In particular, dezvoltand si intarind masurile de protectie sociala – siguranta sociala si protectia muncii – care sunt sustenabile si adaptate la circumstantele nationale, inclusiv conditiile de sanatate si securitatea muncii;... si adaptandu-si scopul pentru a corespunde noilor cerinte generate de schimbarile rapide ale tehnologiei, societatii, demografice si economice. ” Comitetul ILO/WHO pentru Sanatate Profesionala, (1995) “ Sanatatea profesionala trebuie sa aiba ca tinta: promovarea si intretinerea celui mai inalt grad de bine fizic, mental si social a muncitorilor din toate profesiile; prevenirea bolilor cauzate de locurile lor de munca; protectia muncitorilor de riscuri rezultate din factori adversi sanatatii; plasarea si pastrare muncitorului intr-un mediu profesional adaptat abilitatilor lui fiziologice si psihologice; si, ca sa concluzionam, adaptarea muncii la fiecare om si a fiecarui om la slujba sa. ”Constitutia WHO, (1948) “ Sanatate: O stare se bine din p.d.v. psihic, mental si social si nu numai doar absenta bolilor sau infirmitatilor.” Strategia globala WHO pentru Sanatate Profesionala pentru toti 1994-2000 “Conform principiilor Natiunilor Unite, WHO si ILO, fiecare cetatean are dreptul la o munca sanatoasa si sigura si la un mediu de munca care sa ii permita lui sau ei sa-si traiasca viata din p.d.v. social productiv economic.”

  6. O LUME IN SCHIMBARE O FORTA DE MUNCA IN SCHIMBARE CARE ESTE IMPACTUL POTENTIAL? Conditii improprii de lucru, securitate si sanatate slaba si o crestere a accidentelor, bolilor si fatalitatilor pentru milioane de femei si barbati. • Extinderea si viteza schimbarilor tehnologice au afectat in mod radical fiecare sector al economiei si fiecare regiune a lumii. Aceasta a adus schimbari in caracteristicile organizatiilor si intreprinderilor. • O mai mare flexibilitate in a raspunde cerintelor productiei a determinat schimbari in sabloanele de angajare si in relatiile de munca. • Ca rezultat, asistam la: • O crestere a contractelor precare, in activitatea temporara si de subcontractori • Reducere de personal si externalizarea unor activitati • O crestere a muncii la domiciliu • Schimbari ale timpului de lucru si ale orelor de lucru • Schimbari in compozitia fortei de munca: • Un mai mare procent de muncitori(oare) in varsta • O mare proportie a populatiei active din tarile in curs de dezvoltare in economia informala (neoficiala) • Mobilitate crescuta a fortei de munca si migratie in cautare de munca, rezultand in diversitate culturala si etnica • O rata scazuta a organizarii sindicale • Schimbarile demografice si profesionale vor afecta riscurile profesionale si managementul lor. Schimbarile din balanta socio-economica va afecta locul de munca. Criza financiara globala e cu siguranta parte a unei lumi in schimbare care poate avea un impact asupra securitatii si sanatatii, iar noi trebuie sa ne obisnuim cu acestea si sa le ripostam cu intelepciune. CINE VA SUFERI CEL MAI MULT? Cei angajati in slujbe nesigure si informale(neoficiale). Din informatiile din alte crize am aflat ca o criza supune riscului conditiile de munca si calitatea. Ea cauzeaza incertitudine si antagonism la toate nivelurile de organizare si la nivel de societate. NE AFECTEAZA ACTUALA CRIZA FINANCIARA GLOBALA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA? CRIZA FINANCIARA SCHIMBARI ORGANIZATORICE SI RESTRUCTURARE Deoarece securitatea si sanatatea in munca este o parte esentiala a relatiilor de munca, ea este afectata de aceleasi forte care prevaleaza in contextul si socio-national global. Se asteapta sa continue si sa fie agravate de criza toate curentele dintr-o lume si o forta de munca in schimbare. COMPROMIS IN SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA CRESTEREA ACCIDENTELOR DE MUNCA, IMBOLNAVIRILOR, RISCURILOR SI SCADEREA STARII DE SANATATE DATORATE SOMAJULUI

  7. Companiile din intreaga lume: • Scad productia; • Desfinteaza slujbe; • Inchid fabrici; • Disponibilizeaza oameni in numar mare; • Cresc part-time-ul si munca temporara; • Externalizeaza activitati si subcontracteaza • O criza globala va conduce la o incidenta crescuta a factorilor psiho-sociali la locul de munca. Stress-ul si oboseala la locul de munca pot deci duce la accidente si boli, reduce performanta si afecteaza relatiile de munca. • Acest stress poate fi declansat prin: • Reorganizare; • Lipsa controlului asupra muncii; • Nesiguranta la locul de munca – teama de concediere sau somaj; • Schimbari in sablonul timpului lucrat: ore de lucru neregulate sau greu de pronosticat, (de ex. ore serios limitate ca o consecinta a muncii in part-time sau multe ore suplimentare ca o consecinta solicitarilor la ore suplimentare); • Cereri ale serviciului datorate intensificarii activitatii, sau li se cere muncitorilor sa fie mai flexibili si sa invete rapid pentru a efectua noi indatoriri; • Lipsa unei slujbe. • Daca nu este bine planificat, schimbarile in organizarea muncii, in special in munca in part-time si cea precara(nesigura), ii poate face pe muncitori sa se simta: • Izolati sau necorespunzator implicati in intreprindere sau organizatie; • Ca ei nu mai au aceleasi oportunitati de cariera sau de pregatire. • Multe slujbe sunt caracterizate prin: • Sarcini de lucru care nu necesita pregatire; • Muncitori angajati fara cunostinte • suficiente despre slujba; • Incapacitatea muncitorilor de a se organiza • pentru a se autoproteja. • Aceasta poate duce la: • Expunere crescuta la agentii periculosi si conditii slabe de munca; • Neinstruirea pe linie de securitate si sanatate a acestor muncitori; • Mai putina autonomie asupra activitatii lor; • Oportunitate redusa in participarea in luarea deciziilor asupra locului de munca.

  8. Schimbarile organizationale, externalizarea unor activitati, cresterea sistemului de munca in part-time si subcontractare, complica managementul de securitate si sanatate in munca. Aceasta creeaza incertitudine si neintelegeri asupra responsabilitatilor, in special acolo unde lucreaza muncitori diferiti in acelasi loc de munca, ca in cazul constructiilor, de exemplu. Conditiile precare de munca vor creste, adaugandu-se la riscul de accidente si imbolnaviri in microintreprinderile din economia informala, unde o structura formala de management lipseste, iar prioritara este supravietuirea. Reducerea productiei poate deveni inversul supraincarcarilor capacitatilor de productie sau servicii care nu existau inaintea crizei; dar este posibil sa existe cresteri in ramuri de industrie unde s-au facut reduceri drastice de personal. Unii angajati vor trebui sa munceasca din greu suplimentar ore lungi pentru a compensa lipsa resurselor umane si financiare, ducand la o suprasarcina fizica si mentala si la oboseala. Schimbarile de management din aceasta perioada pot duce la un management deficitar al riscurilor, sub argumentul firav al unei reduceri necesare a costurilor. Aceasta se va intampla in cazul intreprinderilor mici, carora in mod traditional le lipsesc resursele si know-how-ul de a gestiona securitatea si sanatatea profesionala si le pot considera mai degraba un cost decat o investitie. Impactul potential al crizei asupra sanatatii muncitorului este dincolo de victimele disponibilizarilor si de personalul ramas. El afecteaza de asemenea familiile si comunitatile unde s-au facut restructurari. Se asteapta ca numarul de accidente de munca si boli sa creasca datorita somajului in lumina prezentei crize economice, dupa cum unele companii si guverne vor fi tentate sa ignore standardele de securitate si sanatate profesionala. Micsorarea serviciilor publice va compromite de asemenea capacitatea inspectoratelor de munca si a altor servicii de securitate si sanatate profesionala.

  9. CRIZA FINANCIARA REDUCEREA COSTURILOR CHELTUIELI PUBLICE REDUSE SCADEREA PRODUCTIEI DESFIINTAREA DE POSTURI INCHIDEREA UNOR FACILITATI SCHIMBARI IN ORGANIZATIE COMPROMIS IN SANATATE SI SECURITATE LIPSA DE PROFESIONISTI IN SSM REDUCEREA MASURILOR DE SSM AGRAVAREA CONDITIILOR DE MUNCA MAI MULTA INSECURITATE PERICOLE LA LUCRU PESTE PROGRAM SI SARCINI NOI ORE SUPLIMENTARE STRESS PSIHO-SOCIAL DATORAT SOMAJULUI BRUSC COMPROMIS IN SANATATE SI SECURITATE REDUCEREA FUNCTIUNILOR NEPRODUCTIVE PERSONAL DIN EXTERIOR SI SUBCONTRACTARE CRESTEREA PART-TIME SI MUNCA TEMPORARA SUSPENDAREA RESURSELOR PENTRU SSM REPRIORITIZARE RESURSE DISPONIBILIZARE DE PERSONAL CRIZA FINANCIARA SI POSIBILUL IMPACT ASUPRA SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA CRESTEREA ACCIDENTELOR DE MUNCA, IMBOLNAVIRILOR, RISCURILOR SI SCADEREA STARII DE SANATATE DATORATE SOMAJULUI In aceste situatii de criza vocile care reclama dreptul la locuri de munca sigure si sanatoase trebuie sa fie puternice si nu mute. Sanatatea si securitatea in munca sunt ASTAZI un drept uman mai mult decat oricand. Cand se reduc costurile, de ce trebuie sa fie securitatea si sanatatea pe primul loc? Cine va continua orice fel de productie daca toti muncitorii sunt bolnavi, raniti sau morti? Este timpul sa privim dincolo de maine si poimaine, in viitor, in care sa putem vedea platind pretul pentru un compromis intr-o zona gresita. Noi, toti, trebuie sa luam problemele in propriile maini, si nu sa asteptam alte cercetari asupra impactului crizei asupra securitatii si sanatatii muncitorului... sau s-ar putea sa fie deja prea tarziu. “Mai presus de problemele economice avem o obligatie morala: Costurile umane nu sunt nici pe departe de neacceptat.” Sameera Al-Tuwaijri, OIM Director Securitatea muncii

  10. Cum poate OIM sa te ajute sa-ti reclami dreptul la un loc de munca sigur si sanatos chiar si in timpul crizei finaciare globale? OIM a fost un pionier in evaluarea valorii drepturilor umane care include drepturile civile, politice, economice, sociale si culturale, asa cum sunt ele reflectate in preambulul Constitutiei sale. OIM are o responsabilitate si un rol special de jucat in aceste vremuri provocatoare, prin virtutea mandatului sau si structurii sale tripartite, ceea ce inseamna ca guvernele, organizatiile angajatorilor si muncitorilor au o voce egala in determinarea standardelor sale, programului si actiunilor. Poate cineva sa-si reclame drepturile cu sanse de succes daca nu este sprijinit de standarde internationale? OIM dezvolta standarde internationale de munca, inclusiv standarde in domeniul securitatii si sanatatii in munca, pentru a te ajuta sa te protejezi la seviciu. Aceste standarde exista pentru a ghida guvernele in stabilirea legilor si regulamentelor nationale si in punerea lor in practica la locul de munca. Daca o tara ratifica o Conventie OIM, trebuie sa ii incorporeze prevederile in legile nationale si in practica. Aceasta inseamna ca angajatorii si muncitorii si organizatiile lor au de asemenea cadrul de a imbunatati conditiile de munca si securitatea si sanatatea profesionala. Iata de ce standardele OIM sunt promovate in intrega lume pentru a asigura un mediu de munca sigur si sanatos. • Principiile fundamentale in standardele de munca ale Securitatii si Sanatatii Profesionale (SSP) • Trebuie sa existe un sistem national SSP • Trebuie adoptat un cadru legislativ • Trebuie stabilita si pusa in practica o politica nationala • Trebuie formulat si implementat un program national de SSP • Trebuie stabilite mecanisme pentru coordonare inter-institutionala si intersectorala • Trebuie stabilit un sistem national de inregistrare si notificare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale si adus la zi in scopuri preventive • Trebuie intarita legislatia de SSP • SSP este o responsabilitate tripartita mixta • Trebuie stabilite masurile preventive SSP la nivel de intreprindere • Angajatorii au obligatii si responsabilitati • Muncitorii au drepturi si indatoriri • Trebuie stabilite serviciile de sanatate profesionala pentru toti muncitorii • Este esentiala o baza de cunostinte pentru implementaea masurilor SSP • Promovaarea sanatatii la locul de munca este parte integrala a practicii SSP • Trebuie ppromovata si stabilita in mod progresiv o cultura preventiva SSP

  11. SECURITATEA SI SANATATEA PROFESIONALA CA PARTE INTEGRANTA A AGENDEI UNEI MUNCI DECENTE CUM POATE RESPONSABILITATEA SOCIALA COMUNA SA AJUTE LA UN LOC DE MUNCA MAI SIGUR SI MAI SANATOS? (RSC) VA DISPARE DACA PROBLEMELE SOCIALE DEVIN PRIORITARE? • Agenda Muncii Decente a OIM e riposta concreta la provocarile prezentului. Munca decenta este definita ca drept la munca productiva in conditii de libertate, egalitate, securitate si demnitate umana. Aceasta este indispensabila in timpuri de criza. • Munca poate fi decenta doar daca este sigura si sanatoasa. Munca bine platita dar care nu e sigura, nu e decenta. Munca practicata in mod liber dar care expune muncitorii la pericole ale sanatatii, nu e decenta. Un contract de angajare corect pentru o munca care impieteaza asupra stari de bine, nu e decent. • Munca decenta trebuie sa fie sigura. • Implicarea tutoror celor responsabili in proiectarea mecanismelor pe intelesul tuturor, efective si eficiente de riposta la potentialul impact al crizei asupra securitatii si sanatatii in munca trebuie sa fie inclusa in cadrul programelor nationale. OIM si componentii sai sunt activi in definirea “Programelor Nationale de Munca decenta” pentru a se asigura ca programele, proiectele si activitatile nationale sunt in conformitate cu standardele de securitate si sanatate profesionala. • A ajuta componentii sa faca o prioritate din securitatea si sanatatea in munca este importanta pentru ca acestea sa devina parte integranta din planurile nationale economice si de dezvoltare. • TRIPARTISMUL SI DINCOLO DE EL • OIM e intr-o pozitie unica datorita structurii sale tripartite, stabilita prin constitutia sa. Ea are capacitatea sa creeze solutii pentru problemele legate de locul de munca prin consultari cu muncitorii, angajatorii si guvernele. Este deci intr-o situatie ideala de a dezvolta standarde efective si practici de munca atat la nivel national cat si de intreprindere, aceasta aducand imbunatatiri semnificative ale securitatii si sanatatii muncitorilor. • Pe langa aceasta, mai sunt si alti responsabili care ar trebui sa aiba o participare activa in decizii prin consultari si colaborari cu partenerii sociali. Complexitatea si amplitudinea provocarii cere ca largirea parteneriatului securitatii si sanatatii sa includa: • Ministerele relevante; • Inspectoratele de munca; • Comunitatea stiintifica; • Asociatiile profesionale; • Asociatii ale economiei informale si ale muncitorilor cu venit redus si alti mandatari cheie; • Reprezentanti ai grupurilor vulnerabile. Intreprinderile fac fata unui mediu de afaceri dinamic care le obliga sa fie productive si competitive pentru a supravietui si creste. In acelasi timp, cu o societate mai bine informata, viabilitatea pe termen lung a intreprinderilor depinde in mod progresiv nu numai de productivitatea acestora, dar si de indepliinrea cerintelor legale si asteptarilor sociale care vin cu rolurile lor de cetateni ai comunitatii locale si internationale. Aceasta devine evident in mod deosebit in contextul actualei crize financiare. Provocarea brusca a structurii in schimbare a productiei si organizarii muncii trebuie sa construiasca sistemele de sprijin si competente manageriale care sa permita intreprinderilor sa asigure un management puternic de securitate si sanatate. Inovatiile din managementul de risc si promovarea sanatatii muncitorilor, pregatirea si educatia trebuie sa continue sa ocupe o parte importanta din agenda RSC. Aceasta va ajuta angajatorii sa creeze un mediu in care drepturile muncitorilor sunt respectate si reclamatiile sunt ascultate si rezolvate intr-o maniera corecta. In schimb, aceasta implinire a drepturilor umane nu e doar o cerinta legala si o responsabilitate sociala. Ea este si o practica inteleapta de afaceri.

  12. O multime de cunostinte de impartit si multe de descoperit Deoarece interesul publicului asupra securitatii si sanatatii in munca tinde sa fie scazut, aceasta nu primeste prioritatea pe care o merita. In contextul crizei economice, trebuie facute eforturi chiar mai mari de a schimba aceasta tendinta. Trebuie stimulate actiunile internationale si nationale. Acordarea unei atentii serioase a implicatiilor potentiale ale unor asemenea crize in ceea ce priveste accidentele si bolile la locul de munca poate face oamenii si factorii de decizie la nivel inalt sa inteleaga seriozitatea acestei dileme. Oamenii trebuie informati de existenta instrumentelor tehnice si efective legal, de metodologiile si masurile de prevenire ale accidentelor si bolilor profesionale. Ei trebuie sa stie ca costurile accidentelor si bolilor profesionale sunt mult mai mari decat costurile de investitii cu masurile bune de securitate si sanatate, ca aceste imbunatatiri pot adesea fi facute cu costuri mici sau chiar fara niciun cost, iar productivitatea are cresterea ca rezultat. Dezvoltarea unei riposte corespunzatoare impactului crizei asupra securitatii si sanatatii profesionale trebuie sa faca uz de tot setul de cunostinte colective, de experienta si bunele practici din acest domeniu. Cu ocazia celei de a 50-a aniversare a sa, Centrul de informare international asupra securitatii si sanatatii profesionale (CIS) trebuie creditat timp de ani buni pentru crearea unei retele de peste 150 de centre CIS in intrega lume – poate exista una si in tara dvs. Telul lor principal a fost intotdeauna raspandirea cunostintelor cat mai precis si extensiv posibil. Ce alte instrumente are OIM pentru securitatea si sanatatea la locul de munca? Trecand de la prescriptii la o abordare promotionala si preventativa, noul Cadru Promotional pentru Conventia asupra Securitatii si Sanatatii in munca, 2006 (No. 187)se adapteaza nevoilor de astazi in domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca. El incorporeaza principiile de baza din Standardele OIM asupra securitatii si sanatatii profesionale si confera linii de urmat pentru un sistem national coerent si efectiv in ceea ce priveste managementul securitatii si sanatatii in munca. Administrarea domeniului securitatii si sanatatii in munca poate fi atat de complicata sau atat de simpla dupa cum o faceti. In afara de cadrul international, ea este inradacinata in nivelurile nationale si de intreprindere, implicand multi factori.

  13. La nivel national O politica nationala asupra securitatii si sanatatii profesionale Trebuie sa se dea prioritate securitatii si sanatatii profesionale pe agenda nationala. Politicile securitatii si sanatatii profesionale demonstreza o viziune a autoritatilor nationale pentru o cultura a securitatii si sanatatii profesionale preventiva prin declaratii publice, legislatie si documente orientative. Un sistem national asupra securitatii si sanatatii profesionale O abordare sistematica a managementului securitatii si sanatatii profesionale la nivel national implica o continua imbunatatire a masurilor de prevenire. Situatiile de criza trebuie prinse in planificarea sistemelor si programelor securitatii si sanatatii profesionale. Un sistem national include toate infrastructurile de baza pentru o replica mai buna in publicatiile securitatii si sanatatii profesionale, incluzand legislatia, inspectia si securitatea si sanatatea profesionala, inspectia muncii si servicii de securitate si sanatate profesionala, informatii, pregatire si cercetare, scheme de asigurare in caz de accidente si boli profesionale, organizatii reprezentative ale angajatilor si muncitorilor, mijloace de colaborare suplimentara cu un mecanism de colectare a datelor referitoare la accidentele si bolilor profesionale. Aveti un sistem national de inregistrare si notificare ale accidentelor si bolilor profesionale? Numerele si cifrele sunt importante si ele articuleaza extinderea problemei. Scopul principal al lor este prevenirea. Colectarea de date statistice asupra aparitiei ranirilor si bolilor datorita accidentelor si expunerilor identifica de asemenea zonele prioritare pentru interventie si prevenire. Folosirea acestor cifre va permite oricui sa identifice conditii mai bune si sa informeze factorii de decizie. Exista o legislatie care sa acopere securitatea si sanatatea profesionala in tara dvs., o cunosc oamenii, si cine o implementeaza? O legislatie a securitatii si sanatatii profesionale confera cerintele minime autoritatilor competente (ministerelor ce se ocupa cu securitatea si sanatatea profesionala, serviciilor de inspectia muncii, etc.), angajatorilor si muncitorilor de a implementa responsabilitatea lor impartita in ceea ce priveste securitatea si sanatatea profesionala. Dar securitatea si sanatatea la munca este o disciplina afectata de schimbarile din dezvoltarea tehnologiei, organizarea muncii, cercetare, si chiar tranzitia economica; in consecinta, legislatia trebuie adusa la zi in mod corespunzator. Simplul fapt ca avem o legislatie nu inseamna ca cei implicati stiu de ea. Unele legi si regulamente raman pe hartie in ministerele unde au fost concepute. Intreprinderile pur si simplu nu stiu de ele.. Angajatorii nu sunt intotdeauna informati. Muncitorii pot sa nu isi cunosca drepturile. Asa ca, cum sa se astepte implementarea a ceva de care noi nu stim ca exista? Ar fi de ajutor daca autoritatile nationale raspunzatoare de securitate si sanatate ar oferi niste orientari detailate angajatilor si muncitorilor care sa-i ajute sa-si inteleaga mai bine indatoririle si drepturile. Aceasta ar ajuta la simplicarea prevederilor regulamentelor nationale de securitate si sanatate, care adesea pot fi foarte complicate. Un ghid clar va indruma angajatorii si muncitorii pe calea corecta si ii va ajuta in mod explicit in implementarea masurilor preventive la locul de munca.

  14. Un Program National de Securitate si Sanatate Profesionala Pentru a dezvolta o strategie de implementare a masurilor de securitate si sanatate la nivel national, trebuie stabilit un set de tinte, indicatoare, responsabilitati, resurse si un timp-cadru. Aceasta inseamna un program. In baza unei evaluari a situatiei curente, ceea ce este cunoscut ca profil national al securitatii si sanatatii profesionale, cineva poate identifica rupturile, provocarile si prioritatile de actiune. Programul poate apoi sa tinteasca la imbunatatirea capacitatii si performantei fiecarei sau tuturor componentelor sistemului national al securitatii si sanatatii profesionale. Asemenea programe trebuie sa intareasca structurile de serviciu ale securitatii si sanatatii profesionale, departamentele si inspectoratele guvernelor nationale si sistemele de implementare. Corpurile de inspectie pot fi pregatite si motivate sa-si asume un rol de consultanta cu scopul de a incuraja conformitatea, precum si rolul lor de implementare si sanctionare. Trebuie promovata participarea la dialogul tripartit si negocierea colectiva pentru imbuntatirea securitatii si sanatatii profesionale, precum si campaniile de promovare si initiativele organizatiilor muncitorilor si angajatorilor si altor responsabili. • LA NIVEL DE INTREPRINDERE • Un sistem de de management al securitatii si sanatatii profesionale poate fi deasemenea reflectat la nivel de intreprindere • In scopul de a implementa aplicarea in crestere a principiilor de management ale securitatii si sanatatii profesionale si necesitatea unui standard in aceasta zona, OIM a adoptat Ghidul Securitatii si Sanatatii Profesionale si Sistemele de Mangement al Sanatatii (OIM-OSH 2001). Aplicarea lor implica o strategie temeinica la locul de munca, bazata pe: • Adoptarea unei politici a securitatii si sanatatii; • Organizarea masurilor de securitate si sanatate, cu responsabilitati clare, comunicare si colaborare; • Planificarea si implementarea masurilor de prevenire si de protectie bazate pe evaluarea riscului: (asemenea masuri depind de o ierarhizare a implementarii, incepand cu eliminarea riscului, prin reducerea riscului prin controale tehnice ale masurilor administrative si, ca un ultim resort, purtarea echipamentului individual de protectie); • Evaluarea, sau monitorizarea si evaluarea performantelor in ceea ce priveste masurile luate in privinta securitatii si sanatatii; • Participarea muncitorilor, si • Initierea de actiuni pentru imbunatatire. Promovarea sanatatii la locul de munca poate replica stress-ului cauzat de restructurarea organizationala Securitatea si sanatatea in munca nu inseamna doar munca de prevenire pentru ca muncitorii sa nu fie expusi la riscuri si pericole la locul de munca si protejarea lor impotriva lor. Implica deasemenea sa fim proactivi in promovarea stilurilor de viata si practicilor sanatoase. Folosirea locului de munca ca pe o platforma pentru a ridica gradul de constientizare al stilurilor de viata sanatoase poate ajuta muncitorii, aceasta ajungand la familiile lor si la comunitate. In vremuri de criza si restructurare, promovarea sanatatii la locul de munca poate ajuta muncitorii sa faca fata cu factorii de stress psiho-sociali. Orice initiere de schimbari la locul de munca reclama o evaluare a factorilor psiho-sociali si trebuie sa fie gestionata cu grija pentru a reduce stress-ul

  15. Dreptul la un mediu sigur si sanatos de munca OIM foloseste platforme precum congrese si summit-uri mondiale pentru a confirma dedicarea factorilor de decizie catre cauza securitatii si sanatatii la locul munca. Cea mai recenta este Declaratia asupra Securitatii si Sanatatii profesionale de la Seoul. Iti apartine – fa uz de ea. Fie ca sunteti guvern, angajator, muncitor, profesionist, sau membru al societatii, Declaratia va vorbeste... ea ar putea dobori obstacolele. Oare nu este considerarea securitatii si sanatatii profesionale ca o prioritate un vis? Miza a sosit. Este randul dvs. sa o exploatati in beneficiul tuturor.

  16. Munca Decenta Cu scopul de a obtine reducerea saraciei si dezvoltare, ceea ce este echitabil, incluziv si sustenabil, sistemul UN, condus de OIM, si-a asumat resonsabilitatea de a promova in comun Munca Decenta. “...Sa lucram pentru justitie sociala nu este doar tema celei de a 90a aniversari. Este evaluarea noastra a trecutului si mandatul nostru pentru viitor.” Juan Somavia, Director-General al Oficiuluii International de Munca Cu adoptarea Declaratiei asupra Justitiei Sociale pentru Globalizare Echitabila, OIM si constituentii sai tripartiti au facut un pas inainte intr-un proces important de intarire a capacitatii lor de promova Munca Decenta. Munca decenta implica mai presus de toate, o munca sigura si sanatoasa. Mesajul final este clar si limpede: Chiar si intr-o lume in schimbare, noi nu toleram NICI UN COMPROMIS asupra dreptului la o munca sigura si sanatoasa

More Related