1 / 12

Dobândirea cunoștințelor transversale în aria Psihologiei clinice și Psihoterapiei

Dobândirea cunoștințelor transversale în aria Psihologiei clinice și Psihoterapiei. conf. univ. dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, FPSE, Univ. Bucureşti psih. clinician Alina Uţă, Spitalul Clinic de Psihiatrie „ Prof. dr. Alex. Obregia” Psih. Alina Cr ăciun, Fundația ”Estuar”.

zyta
Download Presentation

Dobândirea cunoștințelor transversale în aria Psihologiei clinice și Psihoterapiei

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Dobândirea cunoștințelor transversaleîn aria Psihologiei clinice și Psihoterapiei conf. univ. dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, FPSE, Univ. Bucureşti psih. clinician Alina Uţă, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia” Psih. Alina Crăciun, Fundația ”Estuar”

  2. Impactul predării Psihiatriei asupra studenților Facultății de Psihologie • Predarea disciplinei de Psihopatologie şi Psihiatrie pentru studenţii unei facultăţi de Psihologie este o sarcină grea, mai ales când este vorba de tineri în formare, la început de drum, vâsta medie a acestora fiind în jur de 20 de ani (disciplina fiind adresată studenţilor de anul II). • În consecinţă, abordarea trebuie să fie una maieutică, ce să îmbine predarea cunoştinţelor cu formarea, dezvoltarea, cizelarea trăsăturilor de personalitate necesare desfăşurării profesiei de psiholog şi / sau psihoterapeut. • În consecinţă, lucrarea de faţă, se doreşte a fi o perspectivă amplă asupra unei posibile modalităţi de expunere (plecând de la simplu la complex) a cunoştinţelor de bază din aria psihiatriei pe înţelesul viitorilor psihologi. Accentul este pus pe analiza contratransferului, pe dinamica unui grup clinic format cu ocazia seminariilor de psihiatrie, pe gândirea în modelul balanţei stress – diateză şi învăţarea necesităţii de a analiza fiecare caz în parte. • Cuvinte cheie: psihopatologie, psihiatrie, predare, analiza contratransferului, modelul stress – diateză, dezvoltarea empatiei.

  3. Competențe specifice necesare de acumultat Competenţe profesionale: Abilităţi - a utiliza cunoştiţe pentru a identifica granita dintre normal si patologic - cognitive: utilizarea gândirii logice, intuitive, creative (abilitatea de a pune un diagnostic, a stabili relaţia dintre profilul psihologic / personalitatea premorbida şi actualul diagnostic de axa I, a manageria o situatie de criza / urgenta psihiatrica prin mijloace psihologice) - practice: utilizarea de interviuri clinice structurate, cunoasterea principalelor scale clinice uzitate in psihiatrie (PANSS, HAM, BPRS, YMRS, etc.) * a selecta, combina, utiliza, cunoştinţe şi abilităţi, în vederea dezvoltatii capacitatii de a sesiza rapid elementele psihopatologice intalnite in discursul pacientului psihic * posibilitatea de a diferentia normalul de patologic in viata psihica a unui individ * posibilitatea de a cita / identifica fenomene psihice cercetate de disciplina Psihopatologie (elemente de semiologie psihiatrica) * acumulare de principii si teorii explicative / cunoasterea supozitiilor etiopatogenice in psihiatrie

  4. Competențe transversale Autonomie în relaţia cu pacientul psihiatric  Responsabiliate şi interacţiune în relaţia / alianţa terapeutică Respectarea principiilor etice, secretului profesional / confidenţialităţii, a legislaţiei în vigoare, a principiilor de bune practici, a codului deontologic al psihologului clinician  Dezvoltare personală şi profesională, prin insusirea / rafinarea capacităţii de a utiliza contratransferul în actul diagnostic  Cunoaşterea surselor de formare profesională relevante în domeniu  Cunoaşterea şi utilizarea sursele de documentare ştiinţifică, relevante pentrucazurile de rezolvat, cu accent pe perspectiva interdisciplinara: punctarea momentului de întâlnire dintre psihiatrie, psihologie clinică, psihodinamică, psihoterapie cognitiv – comportamentală, psihoterapie experienţială Popularizarea evenimentelor ştiinţifice relevante indomeniu, a întrunirilor dingrupurile profesionale conexe psihiatriei si psihologiei.

  5. Organizarea activității de predare Pregătire seminarii / laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri: • Redactare a minimum o prezentare de caz clinic, care să respecte standardele unei evaluări psihiatrice şi psihologice • Adaptări ale teoriei de specialitate la cazurile clinice • Sunt excluse prezentările teoretice fără suport practic clinic • Obligativitatea prezenței la prezentările de cazuri clinice Tutoriat: • Organizarea a doua întâlniri pe semestru, în afara orelor de curs, pentru a discuta două prezentări de cazuri clinice din perspectivă combinată: psihiatrie / psihologie clinică / psihodinamică, la care accentul cade pe implicarea activă a studenţilor. Acestea vor avea loc în amfiteatrul facultăţii, cu stabilire prealabilă de comun acord cu studenţii şi Conducerea Departamentului. Suport didactic: cazuri clinice filmate / prezentare ppt. Iniţierea de discuţii active pe parcursul orelor de curs / posiblitatea studenţilor de a pune întrebări deschise pertinente şi adecvate obiectului de studiu  Organizarea unei întâlniri de tutoriat, recapitulativă, la sfârşitul celor 15 prelegeri (cursuri) didactice

  6. Obiectivele generale ale disciplinei • Cunoasterea elementelor de semiologie psihiatrica, a modificarilor functiilor si proceselor psihice • Notiunile de semiologie psihiatrica vor fi expuse prin raportare directa la Fundamentele Psihologiei (cursul anterior de Psihologie Generala) • Aplicabilitatea directa a notiunilor de semiologie expuse va fi facuta pentru principalele entitati nosografice in vigoare • Aspectele de semiologie psihiatrica vor fi expuse in directa legatura cu supozitiile etiopatogenice diferse si valide la actualul moment de timp • Toate expunerile vor fi insotite de cazuri clinice, teoria va fi amprentata de concepte tip evidence based medicine

  7. Ipoteze generale și supoziții etiopatologice asupra tulburărilor psihice * analiza contratransferului la contactul cu psihiatria * prezentarea modelului stress – diateză * antecedentele heredo – colaterale * ipoteze legate de afectarea anatomică – cerebrală * ipoteze biochimice * supoziţii psihologice şi sociale Locurile „princeps” de acţiune ale stressului psihic: • teorii etiologice • criteriile DSM – IV pentru factorii psihosociali ce afectează condiţia medicală • noţiunea de etiologie psihogenă; viziunea plurietiologică • tulburări psihosomatice – tulburări somatopsihice • problematica tipologiei personalităţii la pacientul cu boli psihosomatice • personalitatea de tip A • situaţii conflictuale generatoare de stressuri psihice persistente • reacţii psihologice la boala somatică (depresia clinică reactivă versus reacţiile emoţionale disforice)

  8. Introducere în Psihiatria Clinică * definirea conceptelor clasice de psihoză, nevroză, tulburare de personalitate * managementul situaţiei clinice în camera de gardă; Legea Sănătăţii Mintale * alcătuirea foii de observaţie Deontologie si etica in psihiatria clinica: • Aspectul etic al diagnosticului clinic • Independenta profesionala si rigoare etica • Complianta terapeutica si conduita etica • Informare stiintifica, automie in alegerea metodei terapeutice si responsabilitate etica Boala psihica, infractionalitate si responsabilitate juridica: *** Boala psihica, spitalizare, criterii si modalitati de internare *** Constiinta bolii si stabilirea discernamintului *** Responsabilitatea juridica si boala psihica *** Competenta si responsabilitate profesionala. Malpraxis.

  9. Obiective specifice Nivelul descriptiv psihiatric (I): * identificarea sentimentelor resimţite de fiecare cursant în parte la întâlnirea cu respectiva suferinţă psihică * încercarea de a obţine „un profil de grup” a ceea ce pacientul în cauză „provoacă” în contratransfer * sesizarea manierei în care trăsături contradictorii ale personalităţii pacientului se splitează şi se proiectează diferit în participaţii la grupul clinic Nivelul descriptiv psihiatric (II): - rafinarea abilităţii de a identifica elemente de semiologie psihiatrică în funcţie de reacţia emoţională indusă de pacient - posibilitatea de a putea grupa entităţi semiologice distincte în sindroame psihopatologice, pe baza cărora apoi să poată fi ridicate suspiciuni diagnostice - capacitatea de a surprinde elemente ce definesc comportamentul psihotic; reluarea definiţiei restrânse şi a celei ample legate de conceptul de „a fi psihotic” - diagnostic de etapă – diagnostic de boală; diagnostic transversal – diagnostic longitudinal - posibile diagnostice diferenţiale

  10. Expunerea perspectivei psihodinamice Nivelul explicativ psihodinamic (I): * identificarea maturităţii versus imaturităţii mecanismelor de apărare * surprinderea nivelului nevrotic versus psihotic al funcţionării psihice * capacitatea de a identifica şi înţelege defensele puse în joc * explicarea nivelului inconştient la care intră în acţiune mecanismele de apărare Nivelul explicativ psihodinamic (II): * posibilitatea de a explicita fiecare mecanism de apărare prin prisma afectelor gestionate * luarea în discuţie a transmiterii transgeneraţionale versus prin preluarea unor modele de rol în ceea ce priveşte utilizarea preponderentă a unuia sau altuia dintre mecanismle de apărare

  11. Manuale diagnostice și statistice în Psihiatrie Insusirea criteriilor diagnostice DSM IV TR (I): * prezentarea şi discutarea de cazuri clinice incluzând un larg evantai diagnostic din perspectiva interviului psihiatric versus interviu psihodinamic * întrebări „cheie” privind identificarea structurii de personalitate versus a nivelului de funcţionare (psihotic, nevrotic, borderline) * analiza contratransferului legată de posibilitatea de a lua un pacient în terapie cu şifărăprotecţie medicamentoasă; raportarea pertinentă la diagnostic * îmbunătăţirea abilităţilor de a evalua corect intensitatea simptomatologică Insusirea criteriilor diagnostice DSM IV TR (II): * evaluarea deciziilor legate de momentul iniţierii unei psihoterapii paralele tratamentului şi de forma acesteia * prezentarea unor modalităţi explicative legate de cuplarea: • terapie psihodinamică, exploratorie cu tratament; riscuri „asumabile” – riscuri „de neasumat” * evaluarea prognosticului de vindecare, prognosticului de recidivă, prognosticului privind afectarea calităţii vieţii sub un anumit tratament, sub o anumită formă de psihoterapie

  12. Bibliografie • A. Suport de curs principal • * Trifu, S. Note de curs • * Trifu S. , Anitei M.,Craif M. (2010): Ghid de Psihologie Practica pentru Studenti, Bucuresti: Editura Universitara • * Trifu S. , Capraru N (2009): Teste grila de Psihiatrie, Psihopatologie si Psihodinamica. Bucuresti: Editura All • B. Material de aprofundare: • * Prelipceanu, D. (2011) Psihiatrie clinica, Bucuresti: Editura Medicala • * Prelipceanu, D. (2003) Psihiatrie - Note de curs, Bucuresti: Editura INFOMEDICA • * Sadock, B. J., Kaplan, H. I. (2007) Kaplan & Sadock’s Synopsis of psychiatry: behavioral sciences / clinical psychiatry - 10th Edition, Lippincott Williams & Wilkins • C. Alte surse utile: • * Gabbard, G.O. (2007) Tratat de psihiatrie psihodinamica, Bucuresti : Editura Trei • * Trifu, S., Petcu, C. (2011) Cazuri clinice de psihiatrie. Explicaţii psihodinamice şi psihologice complexe, Bucureşti: Editura Universitară

More Related