TERAPIA LOGOPEDIC Ă Î N CAZUL ELEVULUI CU CES - STUDIU DE CAZ -

1. TERAPIA LOGOPEDICĂÎN CAZUL ELEVULUI CU CES - STUDIU DE CAZ - Amalia Bădilă - profesor logoped -Centrul Şcolar Special Breaza Adelina Ene – profesor logoped -Centrul Şcolar Special Breaza

2. Pe scurt .... ce ne-am propus... • Prezentarea cazului unei eleve de 14 ani, cu cerinţe educative speciale, instituţionalizată într-un centru de plasament, ce necesită terapie logopedică. • Realizarea caracterizării elevei din punct de vedere somatic şi psihic, eleva prezentând deficienţă mintală medie. • Prezentarea concluziilor logopedice • Prezentarea demersului terapeutic • Prezentarea rezultatelor obţinute în urma terapiei. • Cuvinte cheie: dislalie polimorfă, dislexo-disgrafie, terapie logopedică, imagine de sine, plan de intervenţie personalizat Ioana M. 14 ani

3. ce am realizat... Prezentarea cazului Ioana M. 14 ani D.N.:10 mai 1996, în oraşul Câmpina dată în plasament de către D.G.A.S.P.C deoarece copilul are nevoi educaţionale speciale, iar în familie nu sunt condiţii pentru creşterea şi îngrijirea lui Condiţii de locuit: oferite de Centrul de Plasament Mama casnică Mama şi copila au fost alungate din casă, locuind pe străzi timp de aproximativ 2 săptămâni, până a fost preluată de D.G.A.S.P.C Tata zilier, Nu era încadrat în câmpul muncii, uneori presta servicii ocazionale la diferite persoane particulare, veniturile fiind variabile Consuma zilnic băuturi alcoolice pe fondul cărora devenea agresiv Relaţiile dintre părinţi erau tensionate şi conflictuale

4. prezintă o dezvoltare staturală în limitele normalului, cu o musculatură insuficient dezvoltată C A R A C T E R I Z A R E A CO P I L U L U I Din punct de vedere somatic prezintă deficienţă mintală medie(QI=54) flexibilitate scăzută a activităţii cognitive absenţa elementelor de creativitate şi existenţa unei gândiri reproductive, concretă şi practică prezintă conduite operatorii inferioare vârstei cronologice; dificultăţi în realizarea activităţilor de analiză, sinteză, comparaţie, abstractizare, clarificare, etc. cu conţinut semantic şi simbolic prezintă o eficienţă relativ scăzută a memoriei, predomină memoria mecanică. atenţia este relativ stabilă, cu o bună capacitate de concentrare a atenţiei. motivaţia este afectivă; motivaţia intrinsecă este slab conturată; sfera intereselor este orientată către concret vocabularul este insuficient dezvoltat raportat la vârsta subiectului; vocabular activ sărac. Prezintă dislalie polimorfă şi dislexo-disgrafie prezintă puternice tulburări ale afectivităţii, sub forma dezechilibrului emoţional, cu mare labilitate emoţională. Necesită permanent răspuns afectiv Din punct de vederepsihic temperamentul este predominant melancolic; este retrasă, interiorizată. sistemul atitudinal este slab conturat. Manifestă atitudini activ-participative mai ales în sarcinile pe care le poate realiza, necesitând încurajare, sprijin. Este ordonată, chiar tipicară. Ritm foarte lent de lucru. prezintă aptitudini pentru desen Are slabă încredere în forţele proprii şi o stimă de sine scăzută.

5. Efectuarea terapiei şi evoluţia pe parcursul efectuării terapiei

6. CONCLUZII LOGOPEDICE Rezultatele testelor de evaluare iniţială (an şcolar 2009-2010): • Dezvoltarea psihomotorie: • recunoaşte, identifică şi denumeşte schema corporală proprie şi a partenerului; • bună coordonare oculo-motorie; • are fixată lateralitatea (dreptace); • are formate structurile perceptiv-motrice de culoare, formă, mărime (nu are formată noţiunea de “mijlociu”); • prezintă dezorganizare spaţio-temporală;

7. B. Limbaj şi comunicare: • refuză să vorbească şi să colaboreze cu cei din jur datorită timidităţii exagerate; • prezintă dislalie polimorfă prin omitere de sunete/silabe, deformări, înlocuiri/substituiri şi inversiuni de sunete; • sunt afectate sunetele: r(l), s, z, ş, j, ţ; • pronunţare eliptică, în special a grupelor consonantice (exemplu: “tablou” – “tabou”), prin omisiuni de sunete sau de silabe (omite frecvent finalul cuvintelor). • incapacitatea parţială de articulare sau de pronunţie a anumitor sunete, cuvinte îngreunează recepţia şi decodarea, înţelegerea informaţiei este afectată comunicarea; • auz fonematic foarte slab dezvoltat – are afectată capacitatea de diferenţiere fonematică, de analiză şi sinteză fonematică; • nu recunoaşte şi identifică toate literele învăţate (a, A, u, U, o, O, i, I, p, P, t, T, c, C, m, M) – are dificultăţi în ceea ce priveşte literele: i, I, p, P, t, T, c, C. Celelalte litere sunt recunoscute numai pe baza alfabetului ilustrat (este necesară asocierea fonem/cuvânt/imagine/literă/grafem şi în scriere-citire);

8. nu transcrie (nu realizează corespondenţa literă de tipar-literă de mână); • scrie după dictare doar grafemele: a, A, u, o, O, i, m, M; • nu scrie după dictare silabe, cuvinte şi propoziţii; • copiază mecanic literele învăţate (le “pictează”), silabe, cuvinte şi propoziţii; • nu leagă corect grafemele între ele; • citirea se realizează cu foarte mare dificultate şi numai cu ajutor; • cu ajutor, poate despărţi în silabe cuvinte bi- şi trisilabice uzuale (fără grupuri consonantice); • propoziţiile alcătuite, pornind de la cuvinte date, sunt formate din două cuvinte, sub forma unor definiţii. Exemplu: “Caiet scriem”, “Maşină plimbăm”). • Diagnostic logopedic: Dislalie polimorfă Dislexo-disgrafie.

9. Programul terapeutic Având în vedere complexitatea tulburărilor, a fost necesară realizarea unui plan de intervenţie personalizat, care să urmărească achiziţionarea gradată a abilităţilor de comunicare şi a celor lexico-grafice. Echipa de intervenţie: • Profesor psihodiagnoză • Profesor logoped • Profesor psihopedagogie specială • Profesor educator Perioada evaluării şi conceperii planului: octombrie 2009 Perioada reevaluării: ianuarie 2010

10. Plan de intervenţie personalizat

16. În perioada 25-29 ianuarie 2010, în urma concluziilor obţinute prin observări şi evaluări permanente, se decide dacă au fost atinse obiectivele. În funcţie de progresul /stagnarea/ regresul copilului se stabileşte dacă se continuă intervenţia conform obiectivelor stabilite sau dacă se stabilesc noi obiective.

17. Reevaluarea planului de intervenţie personalizat: • Au fost emise sunetele “s” şi “z” şi au fost introduse în silabe, cuvinte mono-, bi- şi polisilabice uzuale (poziţie iniţială, mediană şi finală). Pronunţarea reflectată a cuvintelor ce conţin cele două sunete a fost îmbunătăţită, dar cea independentă, a rămas ezitantă, cu multe inexactităţi. • Este necesară: • continuarea consolidării celor două sunete, diferenţierea lor şi automatizarea în cuvinte şi propoziţii simple; • legarea cuvintelor de obiecte şi imagini pentru o mai bună şi rapidă însuşire; • formarea deprinderilor de alcătuire a propoziţiilor care să conţină în mod obligatoriu predicate, şi să se elimine stilul telegrafic. • Analiza fonematică se realizează cu foarte mare dificultate. Cu ajutor, poate preciza sunetul iniţial al cuvintelor (prin prelungirea pronunţiei sunetului). Mai uşor sunt precizate sunetele învăţate. • Şi-a însuşit noţiunile de orientare şi deplasare spaţială: sus-jos, pe-sub, deasupra-dedesubt, lângă, în faţă-în spate, stânga-dreapta, aproape-departe, înăuntru-înafară; • Poate stabili poziţia şi direcţia obiectelor în raport cu propria persoană şi, cu ajutor, în raport cu alte obiecte.Poate plasa obiectele în diverse poziţii şi direcţii, conform indicaţiilor. • Poate recunoaşte şi sorta obiecte (concret şi imagistic) după criteriile: mare-mic-mijlociu, lung-scurt, gros-subţire, dar prezintă dificultăţi în denumirea lor, în folosirea acestor noţiuni în vorbirea independentă (excepţie mare-mic). • Şi-a însuşit noţiunile de poziţie şi cantitate. • Salută corespunzător momentelor zilei. • Cu ajutor, poate stabili succesiunea desfăşurării unor activităţi. • Cunoaşte momentele zilei, zilele săptămânii şi anotimpurile.

18. Perioada evaluării şi conceperii planului: februarie 2010 Perioada reevaluării: iunie 2010 Plan de intervenţie personalizat

23. În perioada 31 mai – 4 iunie 2010, în urma concluziilor obţinute prin observări şievaluări permanente, se decide dacă au fost atinse obiectivele. În funcţie de progresul /stagnarea/regresul copilului se stabileşte dacă se continuă intervenţia conform obiectivelor stabilite şi în anul şcolar următor sau dacă se stabilesc noi obiective.

24. Reevaluarea planului de intervenţie personalizat: • Îmbunătăţirea capacităţii de analiză şi sinteză fonematică. Poate preciza sunetul iniţial şi final al cuvintelor. • Este necesară continuarea exerciţiilor de diferenţiere a consoanelor surde de cele sonore. menţinerea Ob de referinţă: Dezvoltarea auzului fonematic, exersarea atenţiei, a memoriei auditive şi vizuale şi în anul şcolar următor (2010-2011). • Au fost consolidate şi diferenţiate sunetele “s” şi “z”. • Este necesară automatizarea sunetului “s”, sunetul “z” fiind corectat. • Pronunţia reflectată şi independentă a cuvintelor ce conţin cele două sunete a fost mult îmbunătăţită. • Au fost emise sunetele “ş” şi “j”. • Este necesară continuarea consolidării celor două sunete prin introducerea lor în cuvinte şi propoziţii simple, diferenţierea şi automatizarea lor. Ob de referinţă: Corectarea pronunţiei sunetelor deficitare se menţine şi în anul şcolar 2010-2011. Se vor corecta şi alte sunete deficitare după ce vor fi consolidate şi diferenţiate sunetele “ş” ,“j” şi automatizate sunetele “s”, “ş” şi “j”. • În ceea ce priveşte formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă la nivel propoziţional se înregistrează o stagnare. Se menţine stilul telegrafic. Alcătuirea de propoziţii enunţiative cu suport imagistic/cuvinte date se realizează tot sub forma unor definiţii. Exemplu: “Şcoală învăţăm”; “Creion ascuţim”. Ob de referinţă: Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă la nivel propoziţional se menţine şi în anul şcolar următor.

25. Sunetele învăţate sunt identificate cu uşurinţă în poziţie iniţială şi, cu ajutor, în poziţie finală. • Dificultăţi în a exemplifica cuvinte cu sunetul vizat în poziţie iniţială. Poate spune doar cuvântul cu care a fost asociat sunetul respectiv, fără a exemplifica şi alte cuvinte. • Identifică literele învăţate, dar recunoaşte numai literele mici şi literele mari A, M. • Copierea se realizează mecanic; “pictează” literele; scris caligrafic. • Dificultăţi în realizarea corespondenţei literă-grafem şi fonem-grafem transcrierea şi scrierea după dictare se realizează cu foarte mare dificultate (numai cu ajutor, cu suport intuitiv-concret: alfabetul ilustrat şi asocieri fonem-cuvânt-imagine-literă-grafem). • Srie după dictare literele: a, u, o, i, p, c, m. Nu cunoaşte literele mari. • Fără ajutor, nu poate scrie după dictare silabe sau cuvinte monosilabice; nu poate denumi în scris obiectele din imagini. • Poate realiza sinteza sunetelor în silabe deschise, închise şi în cuvinte monosilabice (vv, vc, cv, vcv, cvc), cu ajutor poate citi silabe şi cuvinte monosilabice. Se impune menţinerea Ob de referinţă: Corectarea dislexo-disgrafiei şi în anul şcolar următor. Deşi prezintă deficienţă mintală medie , corectarea dislexo-disgrafiei se va face după programa şcolară pentru deficienţe mintale severe, profunde şi/sau asociate. Se vor studia numai majusculele (litere de tipar).

26. Educarea personalităţii în vederea redării încrederii în propriile posibilităţi • Prin terapia logopedică efectuată s-a urmărit atât corectarea tulburărilor de limbaj, cât şi formarea încrederii în forţele proprii şi dezvoltarea stimei de sine şi a respectului de sine. S-a urmărit: - modificarea atitudinilor afective şi mintale faţă de activitatea şcolară, de relaţiile cu profesorii, educatorul şi colegii de clasă şi faţă de propria persoană; - înlăturarea treptată a greutăţilor din vorbire, citire, scriere, cu scopul de a reduce handicapul intelectual şi şcolar, de a reorganiza procesele cognitive şi de a-i creşte încrederea în sine. A existat o permanentă colaborare logoped – profesor psihodiagnoză- cadre didactice de la clasă – instructor de educaţie (fiind un copil instituţionalizat) prin continuarea terapiei logopedice în clasă şi în Centrul de Plasament. Cadrele didactice de la clasă şi instructorii de educaţie au fost antrenaţi /consiliaţi pentru: - restabilirea echilibrului şi încrederii copilului, prin evitarea oricăror observaţii descurajatoare sau critici; - evitarea oricăror discuţii legate de vorbirea copilului;

27. Cadrele didactice de la clasă au contribuit la formarea corectă a imaginii de sine a elevei prin: • determinarea elevei să se concentreze asupra aspectelor pozitive din experienţa ei de viaţă; • ajutorul acordat în identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe; • ajutorul acordat în cunoaşterea resurselor de care dispune; • formularea unor aşteptări rezonabile în raport cu vârsta şi bagajul de cunoştinţe al elevei; • folosirea încurajării şi recompensei atunci când a fost cazul; • valorizarea acesteia în grupul clasei în vederea dezvoltării stimei de sine; • acordarea de diverse roluri în colectivul clasei; • includerea elevei în diverse activităţi ce se desfăşoară în echipă; • prin educarea colectivului clasei, în sensul de a-i accepta pe ceilalţi, de a fi toleranţi şi nonviolenţi;

28. Rezultatele obţinute • Subiectul a înregistrat un progres evident, fiind ameliorate tulburările de pronunţie şi formate o serie de abilităţi necesare însuşirii scris-cititului, eleva fiind menţinută în terapie logopedică. • Subiectul şi-a îmbunătăţit imaginea de sine, are mai multă încredere în forţele proprii. • Obiectivele propuse au fost atinse într-o mare măsură;

29. Mulţumim!!!