Bugetul Uniunii Europene

1. Bugetul Uniunii Europene

2. Principiile bugetare • Principiul unităţii prevăzut în art. 268 al Tratatului de la Roma, care stipulează că toate veniturile şi cheltuielile Comunităţii trebuie să fie inscrise intr-un singur document. • Principiul universalităţii care se bazează pe doua reguli: regula nerepartizării (non-asignement) care prevede că veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii de cheltuieli şi principiul bugetului în ansamblu (gross budget principle) care stabileşte că toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie prevăzute integral în buget fără nici o modificare. • Principiul anualităţii care prevede că operaţiile bugetare sunt stabilite pe un singur an.

3. Principiile bugetare • Principiul echilibrului care stabileşte că veniturile şi cheltuielile unui an financiar trebuie sa fie egale, deficitul bugetar fiind exclus prin art. 199 al Tratatului de la Roma. • Specificarea cheltuielilor care înseamnă că fiecarui fond trebuie sa i se asigure un scop şi o destinaţie specifică, mai ales pentru a preveni orice confuzie în alocarea fondurilor. • Finantarea prin resursele proprii ale Comunităţii care se face incepând cu anul 1975 potrivit unor proceduri definite în întregime la nivel comunitar, fără nici o imixtiune directă a statelor membre.

4. Bugetul Uniunii Europene • NU reprezinta suma bugetelor statelor membre, ci un instrument de sine statator • Incepand cu anul 1988, bugetul UE este planificat multianual, iar componenta de cheltuieli se regaseste detaliata in cadrul “perspectivelor financiare” • ultima perspectiva financiara - 2007-2013 pentru o Uniune Europeana cu 13 noi state membre • Provocarile legate de Agenda Lisabona • Constrangerile date de Pactul de Crestere si Stabilitate

5. Componenta bugetului • Venituri: • taxe vamale • prelevările variabile aplicate importurilor de produse agricole dinspre non-membri, care reprezintă 20-30% din veniturile bugetare • TVA • un procent din suma PNB-ului statelor membre (ulterior transformat in Venit National Brut- GNI) calculat la pretul pietei

6. Componenta bugetului • Cheltuieli: • Cheltuieli obligatorii: cele prevazute in tratate (subventionarea preturilor produselor agricole, ajutor acordat statelor slab dezvoltate, etc) • Cheltuieli ne-obligatorii –legate de functionarea institutiilor sau de actiunile structurale- aprobate de Parlament

7. Evolutia bugetului comunitar- % din PIB

8. Bugetul UE- ca procent din PIB- 2007-2013 Bugetul UE/persoana: €255 pe an

9. Venituri bugetare- 2004

10. Cheltuieli bugetare 2004 Total buget €115 billion = 1,1% din PIB

11. Plati bugetare totale - miliarde Euro - 2005

12. Plati bugetare totale - per Capita Euro - 2003 Average

13. Bugetul UE • Reprezenta, in 2002, doar 1,06% din PIB-ul statelor membre • Importanta perspectivelor financiare • Pactul de Crestrere si Stabilitate- generator de constrangeri bugetare

14. Perspectivele financiare 2007-2013 • Din punct de vedere politic: • Mecanismul numit UE functioneaza pe baza bugetului • UE are o serie de angajamente asumate care trebuie sa aiba acoperire financiara; • Din punct de vedere bugetar: • Fara buget, perspectivele financiare si planificarea multianuala este imposibila; • Cele mai multe din programele curente expira in 2006;

15. Cheltuieli bugetare care pot/nu pot fi implementate

16. Propuneri pentru perspectivele financiare 2007-2013

17. Discutii legate de • Sistemul de resurse proprii,nivelul contributiilor; • Reforma bugetara, inclusiv PAC; • Batalia unui grup de state membre de a mentine acelasi nivel al ajutoarelor structurale tendinta comuna: dorinta de a contribui cu mai putin si a primi mai mult

18. 200% 150% 100% 50% 0 Extinderea: +64% +15% € 7.7 miliarde € 5.4 miliarde € 4.7 miliarde Daca situatia curenta ramane neschimbata

19. EU-12 +52% EU-14 +11% Modificari ale contributiilor nationale pentru 2006-2013 UK -4%

20. Contributii

21. PIATA MUNCII • Politica sociala a Uniunii Europene • Politica privind ocuparea fortei de munca

22. Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune • Tratatul de la Maastricht (1991) • U.K. a optat pentru nesemnarea componentei sociale • Tratatul de la Amsterdam (1997) • U.K. semneaza Tratatul cu toate componentele sale, inclusiv componenta sociala • Prioritar cresterea gradul de ocupare a fortei de munca

23. Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune • Carta Sociala Europeana- semnata de catre toate statele membre, mai putin Marea Britanie- 1989 • Acordul de politica sociala-anexa la Tratatul de la Maastricht- nesemnat de Marea Britanie • Politica comuna privind ocuparea: in Tratatul de la Amsterdam: art. 2 – care a incorporat Acordul de Politica sociala

24. Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune • Strategia europeana de ocupare a fortei de munca (1997): “Luxemburg Process”-coordonarea a actiunilor de ocupare a fortei de munca- are ca principii: • Subsidiaritatea • Convergenta • Managementul pe baza de obiective • Monitorizarea de tara (country surveillance) • Abordarea integrata

25. Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune Strategia de la Lisabona privind gradul de ocupare pana in 2010 • Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca la 70% (in prezent 61%); • Cresterea gradului de ocupare a femeilor la peste 60% (in prezent 52%); • Cresterea gradului de ocupare a persoanelor cu varste cuprinse intre 55 si 64 de ani la 50% (in prezent 40%).

26. Principalele momente ale formarii politicii de ocupare si a politicii sociale comune • Noua agenda sociala- februarie 2005- rezultatul unui document cu privire la implementarea Strategiei de la Lisabona, dupa modificarile din 2003 (raportul Wim Cok) • Cresterea rolului cunoasterii si a inovarii

27. Provocari • Strategia europeana de ocupare a fortei de munca , principala componenta a Strategiei Lisabona • Extinderea a redus gradul de ocupare de la 64.3% EU15 in 2002 la 62.4% pentru EU25) – cu 7.5% sub tinta de la Lisabona