230 likes | 378 Views
ASPECTE CONCRETE ALE ASIGUR Ă R II CALIT ĂŢII EDUCAŢIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. CORBEANU ALEXANDRA ŞTEFAN MONICA COLE GIUL NAŢIONAL “ION MINULESCU”. CALITATE A EDUCA ŢIEI.
E N D
ASPECTE CONCRETE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR CORBEANU ALEXANDRA ŞTEFAN MONICA COLEGIUL NAŢIONAL “ION MINULESCU”
CALITATEA EDUCAŢIEI • “Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.” • “Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele enunţate.” • „Organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ.Pot fi organizatii furnizoare de educatie şi alte persoane juridice care potrivit statutului, desfaşoară activitati de învăţământ pe baza de programe legal autorizate, de formare iniţialăşi continuă.” (Ordonanţa de Guvern nr. 75 / 2005, Legea 87/ 2006)
EDUCAŢIA DE CALITATE: • Consideră oamenii, învăţarea şi dezvoltarea drept principalele resurse. • Se bazează pe inovare şi diversitate. • Abordează educaţia în mod holistic şi sistemic. • Are ca scop fundamental îmbunătăţirea continuă a performanţelor. • Înţelege relaţia reciproc avantajoasă între ofertanţii şi beneficiarii de servicii şi produse educaţionale.
Pentru procesul de învăţământ, calitatea nu este produsăşi definită exclusiv de şcoală ca ofertant de servicii educaţionale ci de beneficiarii şi clienţii educaţiei. Aceştia trebuie permanent consultaţi iar satisfacţia lor să fie un motiv permanent de preocupare pentru instituţiile de educaţie în aşa fel încât să se genereze un sistem concurenţial.
REZULTATELE EDUCAŢIEI DE CALITATE: • Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultate. • Rezultatele sunt exprimate în cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini, care se obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învăţământ sau program de studii.
Calitatea procesului de învăţământ depinde de calitatea acestor trei componente : - procesul didactic, - activitatea educaţională, - servicii specifice unităţilor de învăţământ. În procesul didactic modalităţile de realizare a învăţării urmăresc formarea de competenţe şi deprinderi practice cu accent pe învăţarea prin cooperare.
ROLUL ÎNVĂŢĂTORULUI ESTE : • de a facilita şi intermedia învăţarea, • de a fi partener în învăţare, • de a-i ajuta pe elevii săi să înţeleagă, să argumenteze puncte de vedere proprii, • de a alege strategii adecvate prin care să-i pregătească pe elevi să facă faţă şi să se integreze optim unei societăţi aflate într-o dinamică fără precedent.
Învăţătorul trebuie să dezvolte la copii abilităţi cum ar fi: • capacitatea de comunicare; • capacitatea de a trimite şi a primi feed-back-uri; • capacitatea de a asculta activ (prelucrând informaţia); • capacitatea de a fi receptiv, de a accepta şi susţine diferenţele de opinie; • capacitatea de a reflecta şi de a fi selectiv în a se concentra asupra priorităţilor; • capacitatea de a primi şi oferi ajutorul colegilor.
ACTIVITĂŢI PE CARE ÎNVĂŢĂTORII LE FOLOSESC PENTRU A CREŞTE CALITATEA EDUCAŢIEI SUNT: - jocuri didactice - vizite, excursii, drumeţii - serbări şcolare - parteneriate cu diverse instituţii - vizionarea unor spectacole, concerte piese de teatru adaptate vârstei - acţiuni caritabile
Jocuri didactice ce se subscriu ideii de asigurare a calităţii învăţământului primar: - De-a vânzătorul, - Recunoaşte personajul!, - Găseşte perechea!, - Ecoul, - Ce vreau să fiu?, - Ştim să circulăm?
DE–A VÂNZĂTORUL • Este un joc interactiv ce vizează problemele de organizare a datelor în tabele. Se joacă pe grupe de 4-5 elevi. Fiecare elev primeşte un rol: vânzător sau cumpărător. Fiecare grupă primeşte o listă de preţuri şi un tabel, ca cel de mai jos, pe care trebuie să-l completeze în funcţie de ceea ce cumpără clientul, ca apoi să poată calcula cât are de plată. După completarea tabelului se socoteşte totalul şi se verifică de întreaga grupă. Cei care lucrează corect primesc bonus o bulină galbenă pe care scrie „vânzător iscusit”.
Observaţii metodice: • este un joc interactiv care a plăcut atât de mult, încât a trecut de poarta şcolii. L-am utilizat pentru consolidarea cunoştinţelor şi pentru ca acestea să devină operaţionale. Activitatea evidenţiază importanţa învăţării matematicii pentru viaţa de zi cu zi. • situaţiile de învăţare au caracter ludic, învăţarea este plăcută şi antrenantă. Activitatea este potrivită pentru consolidarea cunoştinţelor.
GĂSEŞTE PERECHEA! • De regulă se foloseşte la începutul lecţiilor, dar poate fi folosită în orice moment al lecţiei, ca moment de recreere. Fiecare copil primeşte un bileţel pe care se află scris un număr sau o operaţie aritmetică. Operaţia trebuie să-şi găsească rezultatul potrivit. În momentul în care învăţătorul anunţă „Găseşte-ţi perechea!” copiii pornesc în căutarea rezultatului sau operaţiei potrivite. • Este una dintre metodele care nu a plictisit niciodată pe niciun elev. Am folosit-o pentru toate operaţiile matematice învăţate, dar şi în rezolvarea de probleme. Eficienţa metodei s-a dovedit a fi semnificativă.
Observaţii metodice: • activitatea vine în întâmpinarea nevoii de mişcare a copiilor. Reprezintă un moment de recreere. • poate fi folosită în orice moment al lecţiei, dar în special ca moment de dezgheţ, de captare a atenţiei.
ECOUL Joc interactiv de memorare a tablei înmulţirii şi a tablei împărţirii: • Un elev este „turistul”; el spune o înmulţire sau împărţire, alţii, respectiv „ecoul 1”, „ecoul 2”, „ecoul 3” repetă asemeni ecoului, pe rând, aceeaşi înmulţire sau împărţire. (ecouri sunt cei care prezintă dificultăţi de învăţare). Elevii se schimbă după fiecare exersare, astfel încât să fie cuprinşi toţi în activitate. • Exemplu: Turistul: 8 x 3 = 24 → ecoul 1: „8 x 3 = 24”; ecoul 2: „8 x 3 = 24”; ecoul 3: „8 x 3 = 24”
Observaţii metodice: • este o activitate special pentru recuperarea rămânerii în urmă a elevilor, cuprinzându-i şi pe cei care nu prezintă dificultăţi de învăţare. • pentru cei cu lacune reprezintă recuperare, pentru ceilalţi consolidare a cunoştinţelor.
CE VREAU SĂ FIU? Se porneşte de la poezia “Ce miros au meseriile?” de Gianni Rodari. Copiii identifică o serie de meserii, apoi învăţătorul le cere să mimeze altele: Mă joc şi eu de-a medicul, învăţătorul, şoferul, croitorul etc. Este un joc care stimulează creativitatea, spiritul de echipă, observaţia, empatia.
Observaţii metodice: • Jocul urmăreşte să dezvolte interesul copiilor pentru muncă, respectul şi preţuirea pentru fiecare meserie şi pentru cei care o practică, conştientizarea importanţei fiecărei meserii pentru societate şi aprecierea pe care ar trebui să o aibă faţă de rezultatul muncii fiecărui om.
ASPECTE CE ASIGURĂ CALITATEA EDUCAŢIEI REZULTATE DIN EXEMPLELE DE MAI SUS: • lucrând în grupuri mici elevii, se simţeau stimulaţi, iar responsabilitatea rezolvării sarcinii de lucru era maximă, spre deosebire de activităţile individuale; • în planul dezvoltării socio-afective influenţele erau favorabile, elevii care de obicei aveau conflicte colaborau pentru rezolvarea sarcinii de lucru; • interesul pentru temele de lucru date era sporit în cazul lucrului în echipă;
elevii care de regulă refuzau să lucreze, din frica de a greşi, treptat au început să se integreze în activitatea grupului antrenându-se cu ceilalţi; • elevii manifestau respect reciproc, rezolvarea sarcinii de lucru comune îi făcea să fie „de aceeaşi parte”; • în cazul reuşitelor am văzut entuziasm comun, manifestat deschis (de genul săriturilor în sus); • am observat comportamente de sprijin reciproc, de întrajutorare;
copiii manifestau o mai bună comunicare, o adevărată reţea de dialoguri; • am observat elevi împărtăşindu-şi păreri, cerând sprijinul grupului în anumite situaţii; • elevii manifestau flexibilitate şi creativitate; • i-am observat lucrând cu plăcere într-o atmosferă degajată.
FINALITATEA EDUCAŢIEI DE CALITATE : • „Într-o societate postmodernistă, cunoaşterea trebuie să fie funcţională, utilă; înveţi nu doar pentru a şti şi a stoca o serie de informaţii din diferite domenii, pentru a demonstra cât de educat eşti, ci, înveţi pentru a face, pentru a folosi ceea ce ştii, pentru a aplica ceea ce ai acumulat, în folosul tău şi al celorlalţi. A şti ce să faci cu ceea ce ai învăţat este dezideratul major al educaţiei postmoderniste.” (Oprea, C.,L., 2008, p. 111)