1 / 39

Dezvoltarea policentrică î n sprijinul competitivităţii regionale şi dezvoltării teritoriale

Dezvoltarea policentrică î n sprijinul competitivităţii regionale şi dezvoltării teritoriale. MINISTRY OF DEVELOPEMENT, PUBLIC WORKS AND HOUSING. Conferinţa Dezvoltare regională şi finanţare municipală Bucureşti, 26 Iunie, 2008 Banca Mondială

raziya
Download Presentation

Dezvoltarea policentrică î n sprijinul competitivităţii regionale şi dezvoltării teritoriale

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Dezvoltarea policentrică în sprijinul competitivităţii regionale şi dezvoltării teritoriale MINISTRY OF DEVELOPEMENT, PUBLIC WORKS AND HOUSING Conferinţa Dezvoltare regională şi finanţare municipală Bucureşti, 26 Iunie, 2008 Banca Mondială Mihaela Vrabete, Radu Necşuliu, DGSPCT, MDLPL

  2. Cadru general • Conceptul de dezvoltare policentrica marcheaza o schimbare in paradigma privind structura dezvoltarii economice si spatiale. European Spatial Development Perspective pledeaza pentru crearea de “zone dinamice ale integrarii economice, distribuite echilibrat pe teritoriul UE si care cuprind reteaua regiunilor metropolitane si a hinterlandului acestora, accesibile international” (orase, municipii si zonele rurale aferente de diverse dimenisuni). (CEC 1999: par.70, 71) • Conceptul de policentricitate nu se limiteaza la zonele metropolitane de mari dimensiuni si se refera la un sistem ierarhizat care sa exprime potentialul asezarilor de pe suprafata intregii Europe.

  3. Dezvoltarea policentrică în studiile ESPON • Potrivit studiilor ESPON, dezvoltarea policentrica a teritoriului constituie preocuparea statelor membre ale UE: • 16 state membre au dezvoltarea policentrica la nivel national ca plan oficial, 1 stat membru ca plan informal • 4 state membre prevad dezvoltarea policentrica la nivel regional • Obiectivul general al dezvoltarii sistemelor policentrice este ‘distributia functiunilor economice si/ sau economic relevante in cadrul sistemului de asezari umane (urbane)’cu urmatoarele sub-obiective • Coeziune prin diminuarea discrepantelorin dezvoltarea urbana • Consolidarea si dezvoltarea competitivitatii urbane

  4. Carta de la Leipzig pentru Oraşe Europene Durabile 2007 • Miniştrii responsabili cu dezvoltarea şi coeziunea teritorială se obligă să promoveze o organizare teritorială echilibrată, bazată pe o structura europeană urbană policentrică.

  5. Agenda teritorială a Uniunii EuropeneCătre o Europă mai competitivă şi durabilă, cu regiuni diverse Sarcina viitoare: Consolidarea coeziunii teritoriale “Prin Agenda Teritorială am dori să promovăm o dezvoltare teritorială policentrică a UE, pentru a exploata mai bine resursele disponibile în regiunile europene. Un aspect important îl reprezintă integrarea teritoriilor locuite. Astfel, vom contribui la o Europă durabilă din punct de vedere cultural, social, ecologic şi economic. Este deosebit de important să integrăm mai bine noile state membre în această politică de dezvoltare urbană policentrică. Prin Agenda Teritorială vom contribui – din punct de vedere al solidarităţii teritoriale – la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a calităţii vieţii, asigurând şanse egale pe baza potenţialului regional şi local, indiferent de locul în care trăiesc oamenii – în inima Europei sau la periferie.”

  6. Agenda teritorială a Uniunii EuropeneCătre o Europă mai competitivă şi durabilă, cu regiuni diverse Urmărim să consolidăm dezvoltarea policentrică şi inovaţia prin crearea unor legături între zonele metropolitane şi oraşe • “Zonele metropolitane şi oraşele de diverse dimensiuni pot să îşi dezvolte cel mai bine calităţile în contextul unei cooperări transeuropene cu antreprenori, precum şi cu actori din societatea civilă şi politică. Dacă aceste zone vor reuşi să pună în aplicare, de o manieră inovatoare, reţele de colaborare într-un teritoriu european policentric, se vor crea condiţiile care le vor permite să utilizeze cât mai bine concurenţa mondială pentru propria dezvoltare.” • “Oraşele care funcţionează ca centre regionale ar trebui să coopereze în cadrul unui tipar policentric, astfel încât această cooperare să fie o valoare adăugată pentru alte oraşe din zonele rurale şi periferice, precum şi pentru zonele cu provocări şi nevoi specifice din punct de vedere geografic (de exemplu părţi slabe din punct de vedere structural ale insulelor, zonelor litorale şi regiunilor muntoase). Pentru a facilita acest proces, reţelele de infrastructură din interiorul regiunilor Europei şi între acestea trebuie extinse şi modernizate în mod constant. Prin urmare, susţinem cooperarea europeană între regiunile metropolitane, precum şi între oraşele de dimensiune mică şi medie, atât la frontierele interne, cât şi dincolo de frontierele externe ale UE.”

  7. Potrivit unor studii finanţate de UE (ESPON), reţeaua policentrică se structurează in urmatoarele categorii de poli: • poli de importanţă europeană - peste 1.000.000 locuitori; • poli de importanţă naţională – 250.000 – 1.000.000 locuitori; • poli de importanţă regională – 50.000 – 249.999 locuitori; • poli de importanţă locală – 20.000 – 49.999 locuitori.

  8. Instrumente utilizate in implementarea politicii de structurare a retelei policentrice • Spatiale: programe de investitii, utilizarea terenurilor (zoning), impozite pe amplasare, relocarea agentiilor administrative, contrite si acorduri, dezvoltarea infrastructurii, crearea de cooperari si parteneriate, abordarea dezvoltarii pe baza proiectelor, planuri de actiune la nivel territorial, asigurarea minimumului de servicii de interes economic general, sistem de monitorizare a dezvoltarii la nivel teritorial • Non-spatiale: reforma administratiei, redistribuirea bugetului, finantarile UE, planificare strategica (viziune pentru dezvoltarea spatiala, strategii de dezvoltare economica regionala, linii directoare si scheme de dezvoltare in planificare, mecanisme de coordonare verticala)

  9. 1. Documente strategice de dezvoltare teritorială

  10. CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂROMÂNIA 2030(CSDTR) – în lucru • Pune în evidenţă, din perspectivă teritorială integrată: • modalităţile de valorificare a potenţialului naţional în vederea stimulării dezvoltării interne echilibrate a României şi recuperării decalajelor de dezvoltare faţă de alte state; • modalităţile de afirmare şi consolidare a rolului României ca stat membru al Uniunii Europene şi de actor activ şi competitiv în context internaţional; • Integrează, din perspectivă teritorială, aspectele privind competitivitatea şi cele privind coeziunea socială şi economică, pentru o dezvoltare durabilă; • Asigură transparenţa procesului investiţional în raport cu nevoile şi potenţialul teritorial şi asigură impactul real la nivelul teritoriului.

  11. Obiectivul general al Conceptului strategic de dezvoltare teritorialăRomânia 2030 Integrarea României în structurile teritoriale europene prin: • afirmarea identităţii regional-continentale • dezvoltarea competitivităţii • creşterea coeziunii teritoriale • dezvoltarea teritorială durabilă

  12. Obiectivele specificeConceptului strategic de dezvoltare teritorialăRomânia 2030 1. Racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şiinter-continentală a polilor şi coridoarelor de dezvoltare 2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane3. Stimularea solidarităţii funcţionale urban-rural şi dezvoltarea rurală adecvată diferitelor categorii de teritorii 4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături inter-regionale 5. Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural

  13. Dezvoltare policentrică – obiectiv al Conceptului strategic de dezvoltare teritorială România 2030 In acord cu Legea 351/2001 cu modificări şi completări ulterioare, Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030 (CSDTR 2030) integrează reţeaua de localităţi din România în structura policentrică a UE, în conexiune cu reţeaua de poli majori in Sud-Estul Europei (potrivit clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.): • Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Crestere Europene) cu vocatie internationala: Bucuresti, Timisoara, Constanta, Cluj, Iasi, peste 300 000 loc. • Poli nationali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii Functionale Urbane si potential MEGA pe termen lung, peste 250 000 loc. • Poli supraregionaliOPUS(Orizont Potential Urban Strategic) (cu potential de Arii Functionale Urbane, intre 50 000 – 250 000 loc • Poli regionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii Functionale Urbane , intre 50 000 – 250 000 loc • Poli regionali OPUS(Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii Functionale Urbane si cu specificitate functionala, de ex: Alba Iulia, Baia Mare, Ramnicu Valcea, Sibiu, Suceava, Tulcea • Poli subregionali, intre 30 000 – 50 000 loc • Poli locali, sub 20 000 loc

  14. Dezvoltare policentrică – competitivitate regională şi coeziune teritorială Contribuţia dezvoltării policentrice la asigurarea competitivităţii prin: • Reţeaua de poli majori • deţine şi exercită competenţe la nivel naţional, transfrontalier, transnaţional (reţeaua de zone metropolitane, poli competitivi) • dezvoltă clustere economice pe baza avantajelor competitive • contribuie la configurarea regiunilor pentru schimbare economică • Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate • asigură dezvoltarea funcţiunilor specializate • asigură valorificarea diversificată şi competitivă a capitalului teritorial

  15. Dezvoltare policentrică – competitivitate regională şi coeziune teritorială Contribuţia dezvoltării policentrice la asigurarea coeziunii teritoriale prin: • Reţeaua de poli majori • stimulează relaţia urban-rural • contribuie la structurarea regiunilor pentru schimbare economică • asigură conectarea reţelei de poli majori la nivel intern, transfrontalier şi transnaţional • Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate • asigură preluarea presiunilor de dezvoltare asupra polilor majori prin deconcentrarea funcţiunilor la nivel teritorial • susţine dezvoltarea structurii teritoriale a urbanizării

  16. ‘Către o Europa echilibrată’România în contextul Proiectelor Inter- şi Poly- METREX

  17. Rolul CSDTRîn planificarea şi finanţarea integrată a proiectelor • fundamentarea absorbţiei fondurile europeneşi naţionale pe baza unui concept strategic în vederea sporirii sinergiei şi a gradului de integrare dintre aceste fonduri • mobilizarea parteneriatelor teritoriale, inter-instituţionale şi inter-sectoriale pentru promovarea, către finanţare,a proiectelor strategice care decurg, la nivel naţional şi regional, din CSDTR • creşterea vitezei şi eficientizarea procesului de absorbţie a fondurilor europene prin promovarea proiectelor de importanţă naţională şi regională (proiecte care nu presupun competiţie, concurenţă) • maximizarea impactului teritorial al utilizării fondurilor europene, pe baza orientării acestora potrivit CSDTR, politicilor şi proiectelor strategice de interes naţional şi prin mobilizarea parteneriatelor teritoriale etc pentru promovarea acestora

  18. PLANURI DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG şi FONDURI PENTRU PROIECTE PE TERMEN MEDIU 2007 2013 2030 CONCEPTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE TERITORIALA ROMANIA 2030 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL PND, CSNR, PROGRAME OPERATIONALE & NATIONALE proiecte proiecte Termen mediu Termen lung

  19. Necesitatea abordarii integrate - In proces de reactualizare si detaliere 2030

  20. 2. Finanţarea politicii de dezvoltare policentrică prin POR Axa1

  21. Implicaţii ale POR Axa 1 asupra politicii de dezvoltare policentrică • La nivelul implementării politicii de dezvoltare policentrică prin orientarea finanţărilor către două categorii de poli: • Stimularea configurării cadrului dezvoltării urbane, prin sprijinirea dezvoltării reţelei de poli de creştere (reţeaua zonelor metropolitane, proiect strategic de interes national); • Stimularea competiţiei şi a ambiţiei oraşelor mici şi mijlocii în accesarea proiectelor integrate, pe baza unui plan integrat de dezvoltare locală (proiecte supuse competiţiei). • Prin stimularea parteneriatelor naţionale în jurul unor proiecte teritoriale strategice de importanţă naţională: dezvoltarea reţelei de poli de creştere (metropolitani) • La nivelul promovării reformei în planificarea teritorială prin introducerea obligativităţii proiectelor integrate, a proiectelor care să susţină rolurile regionale, a planurilor integrate de dezvoltare la nivel local şi metropolitan • La nivelul implementării conceptelor fundamentale ale dezvoltării teritoriale durabile prin articularea conceptelor de coeziune şi competitivitate teritorială, prin sprijinirea reţelei naţionale de poli metropolitani

  22. Finanţarea politicii de dezvoltare policentrică prin POR Axa1 Principii de finanţare a dezvoltării reţelei de poli de creştere 1. Finanţarea în etape - criterii de selecţie pentru finanţare: • Rang cf. Legii 350/2001 - municipiile de rang 0 şi I, apte să constituie parteneriate metropolitane (zone urbane funcţionale metropolitane, poli de creştere), • Rolul teritorial în contextul dezvoltării policentrice a României (regional, inter-regional, naţional, trans-frontalier, trans-naţional) • Nivelul actual • Nivelul necesar • Gradul de maturitate în exercitarea rolurilor teritoriale de poli de creştere: • Accesibilitate fizice: rutier, feroviar, aerian, fluvial, maritim; • Accesibilitate la cunoaştere: sectoarele academic şi de cercetare; • Intensitatea cooperării cu hinterlandul. • Volumul interventiilor şi investiţiilor existente. 2. Finanţare integrată din mai multe programe de investiţii – POR-ul are rol catalizator.

  23. IMPLEMENTAREA CSDTR PRIN POR, AXA 1 (I)

  24. IMPLEMENTAREA CSDTR PRIN POR, AXA 1 (II)

  25. IMPLEMENTAREA CSDTR PRIN POR, AXA 1 (III)

  26. IMPLEMENTAREA CSDTR PRIN POR, AXA 1 (IV)

  27. IMPLEMENTAREA CSDTR PRIN POR, AXA 1 (V)

  28. 3. Structurarea relaţiilor funcţionale din teritoriul regiunilor de dezvoltare Sursa: Rey, Violette (coord) – Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  29. Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-Ilfov Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  30. Regiunea de Sud-Est Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  31. Regiunea de Nord-Est Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  32. Regiunea Centru Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  33. Regiunea de Nord-Vest Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  34. Regiunea de Vest Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  35. Regiunea de Sud-Vest Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

  36. Stadiul asocierii intercomunitare în jurul municipiilor de rang 0 şi I Sursa: MDLPL, 2008

  37. VĂ MULŢUMIM! Mihaela Vrabete & Radu Necşuliu DIRECŢIA STRATEGII ŞI POLITICI PENTRU COEZIUNE TERITORIALĂ

More Related