Managementul de ş eurilor medicale î n cadrul spitalelor

1. Managementul deşeurilor medicale în cadrul spitalelor Ing.Mariana Condac

3. HARTA PROCESELOR SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU DOC URMARIRE DECLARATIE DE POLITICA DECIZII RESPONSABILITATI MANUALUL SMM PROCEDURI DE SISTEM SAU SOP PROCESE DE STABILIRE A POLITICII VIZIUNII OBIECTIVELOR, RESPONSABILITATILOR (stare proces) PROCESE DE PLANIFICARE A SMM (stare proces) FEED BACK PACIENTI,CLIENTI PIATA PLANURI Clase procese SMM Imbunatatire (stare proces) PROCESE DE ANALIZA (stare proces) PROCESE VERBALE DE ANALIZA REZULTATE AUDITURI REZULTATELE URMARIRII ANALIZELOR ANTERIOARE

4. Sistemul de colectare a pubelelor de deşeuri

5. Principiile monitorizării deşeurilor medicale Importanţa monitorizării deşeurilor medicale Monitorizarea este un instrument important în managementul unităţilor sanitare. În urma monitorizării sunt disponibile o serie de: - date necesare: • o evaluării impactului asupra mediului; • o informarea publicului; • o îmbunătăţirii planurilor de gestiune a deşeurilor; • - informaţii pentru: • o evaluarea eficacităţii unei autorizaţii sau a unui regim de reglementare; • o stabilirea taxelor de mediu; • o identificarea tendinţelor perfomanţelor unităţii sanitare, incluzând depistarea precoce a problemelor; • o planificarea şi gestionarea problemelor de eficienţă; • o atingerea ţintelor stabilit în planificările naţionale şi a celor locale; • o îmbunătăţirea şi actualizarea programului de monitorizare. [Act7] • Responsabilitatea monitorizării deşeurilor medicale • Este important ca responsabilităţile monitorizării să fie însuşite de factorii implicaţi (autorităţi, unităţi sanitare, contractori), astfel încât ei să cunoască cum este divizat fluxul de gestionare al deşeurilor, precum şi propriile obligaţii în cadrul acestui flux. Monitorizarea trebuie să se facă de către: • - unitatea sanitară; • - autoritatea competentă; • - contractori externi.

6. Monitorizarea deşeurilor medicale, şi a deşeurilor în general, se realizează pe baza unui plan sau a unei strategii. Acestea au rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor medicale. Beneficiile strategiei sau planului de gestionare a deşeurilor medicale: • - reducerea impactului asupra mediului; • - scăderea costurilor de operare; • - obţinerea autorizaţiei de funcţionare a unităţii sanitare; • - îmbunătăţirea opiniei publice cu referire la sistemul de sănătate şi moralul angajaţilor. Elementele cheie ale unei strategii sunt minimizarea deşeurilor şi colectarea selectivă, deoarece este necesar ca anumite deşeuri să fie separate unele faţă de altele. Alte elemente cheie includ: dezvoltarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de colectare, transport şi stocare; planificarea gestiunii deşeurilor, incluzând situaţii neprevăzute; protejarea sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor; amplasarea potrivită a instalaţiei non-incinerare. Activităţile necesare în gestionarea eficientă a adeşeurilor medicale . • Înainte de eliminarea deşeurilor în pubele trebuie să se determine tipul acestora şi identificarea pubelei corespunzătoare. Când pubele vor fi pline, sau o dată pe zi, în cazul deşeurilor care necesită preluarea zilnică, responsabilul cu gestionarea deşeurilor dintr-o anumită secţie, preia aceste pubele şi le transportă, în condiţii de siguranţă, până la zona de stocare temporară a deşeurilor. Aici deşeurile trebuie să fie cântărite şi amplasate corespunzător specificaţiilor legislative. La final, datele sunt înregistrate într-o bază de date naţională.

7. Fluxul de gestionare a deşeurilor medicale

8. SCHEMA PROCESULUI TEHNOLOGIC A UNUI NEUTRALIZATOR DE PROCESARE A DESEURILOR PERICULOASE

9. Validarea si controlul procesului de decontaminare • Nivelurile de inactivare microbiana (dupa STAATT) sunt prevazute in referintele normative astfel: • a)nivelul I - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor si virusurilor lipofilice printr-o • reducere de 6 log10 sau mai mult; • b)nivelul II - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, • parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult; • c)nivelul III*) - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice,parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult si inactivarea sporilor de Bacillus stearothermophilus si a sporilor de Bacillus subtilis printr-o reducere de 4 log10 sau mai mult; • d)nivelul IV - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice,parazitilor, microbacteriilor si sporilor de Bacillus stearothermophilus printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult • O reducere de 6 log1Q (sau o distrugere de 106) este echivalenta cu o probabilitate de • supravietuire de 1/1.000.000 dintr-o populatie microbiana sau o reducere de 99,9999% din • microorganismul initial ca un rezultat al procesului de tratare. • În validarea si controlul eficientei microbiologice a procesului de inactivare a deseurilor medicale • se utilizeaza indicatori biologici certificati pentru specie, populatie, valoarea-D,valoarea-Z, conform standardelor CEN si ISO sau oricarui standard care prin aplicare conduce la obtinerea acelorasi rezultate stiintifice. • Microorganismele bioindicatoare recomandate de STAATT pentru validarea si controlul procesuluide decontaminare cu caldura umeda sau uscata sunt: sporii de Bacillus stearothermophilus, respectiv

10. Factorii ce trebuiesc luaţi în considerare în selectarea tehnologiei alternative 1. Capacitatea de procesare 2. Tipul de deşeuri tratate 3. Eficacitatea inactivarii microbiene 4. Emisiile şi deşeul residual 5. Respectarea reglementarilor 6. Cerinţele de amplasare 7. Existenta utilităţilor 8. Reducerea masei şi volumului deşeurilor 9. Sănătatea şi securitatea profesionala 10. Zgomotul şi mirosul 11. Gradul de automatizare 12. Siguranţa, rezistenţa 13. Modul de funcţionare 14. Credibilitatea firmei 15. Costurile 16. Acceptarea comunităţii si conducerii